422 matches
-
pe citadinism: "imaginația ta abundentă/ țevăriile de fier ale frigului/ putrezesc/ lent/ lent/ picuri de humă sînge disperate-avalanșe de raze/ în cușca zilnică mor lentilele aparatului de fotografiat/ chinul tău se dizolvă în ploaia somnolentă/ se scurge în canale mîzgoase" (Lostrița). Celebrînd în răspăr "formele casante în dimineața derizorie", Ion Vădan încearcă a se sustrage tiraniei acestora. Reacția sa instinctiv-defensivă este cea a relativizării lor prin aglutinări deformante, prin amestecuri confuze, într-un mediu al unei decompoziții ce precede dematerializarea. Astfel
Antipoezia pură by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14166_a_15491]
-
bucură să remarce că “delirul cromatic se împerechează cu explozia de viață”. Superlativele se succed într-un fel de crescendo: “Sezon mort este astfel o capodoperă a prozei românești narative și chiar a prozei narative universale”. De asemeni, Pescarul Amin, Lostrița, Ciorbă de bolovan, Căprioara din vis. Lor “nu le lipsește... decât o bună traducere în limbile de mare circulație”. Criticul îl prețuia pe bună dreptate pe scriitorul care “a dat povestirii românești o altă vârstă”. Vladimir Streinu a elogiat pe
Vladimir Streinu și proza românească by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/12982_a_14307]
-
pescuit sportiv și a nălucilor artificiale. În apele de munte, pescuitul păstrăvului indigen, fântânel și a coregonului este interzis pe o durată de 228 de zile, în perioada 15 septembrie 2004 - 30 aprilie 2005, iar a păstrăvului curcubeu, lipanului și lostriței pe o durată de 152 de zile, în perioada 1 ianuarie - 31 mai în anii 2004 și 2005. La sturioni, pescuitul este interzis după cum urmează: în tot cursul anului, cu carmace și cărmăcuțe în șenalul Dunării, inclusiv brațele sale; pe
Agenda2004-16-04-general7 () [Corola-journal/Journalistic/282316_a_283645]
-
cu asalt malurile râurilor sau bălților, înarmați cu întreg „instrumentarul“ specific acestei pasiuni. S-au încheiat sau se vor încheia și perioadele de interdicție a pescuitului anumitor specii de pești: pentru știucă în 10 iunie, pentru păstrăvul curcubeu, lipan și lostriță în 31 mai, cu mențiunea că în acest din urmă caz este necesară obținerea unei autorizații speciale. Amatorii de pescuit la Dunăre au putut ieși la undit încă de luna trecută, Ordinul nr. 207 prevăzând ca dată de încheiere a
Agenda2004-23-04-general10 () [Corola-journal/Journalistic/282503_a_283832]
-
-urile, fursecurile. La fel și prepozițiile! Există un pericol pe care îl semnalez îngrijorat. Vînate și mîncate fără milă, prepozițiile s-ar putea să dispară. Eu propun prin acest articol Parlamentului o lege de ocrotire a lor, precum cea pentru lostrițe și fazani pe care nu au voie să le vîneze decît persoanele de rang înalt, de la ministru în sus. Nu vă jucați! Deși avem în limbă destui "de", "pe", "pentru", "din", exterminarea lor continuă s-ar putea să ducă specia
Furtul de prepoziții by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/11993_a_13318]
-
din domeniul pescuitului, făcând referire la anumite specii de pești. Este cazul peștilor din apele de munte (păstrăv indigen, fântânel și coregon) al căror pescuit este interzis între 15 septembrie 2003 și 30 aprilie 2004. Pentru păstrăv curcubeu, lipan și lostriță, restricția se aplică între 1 ianuarie - 31 mai în anii 2003 și 2004. Știuca nu se va putea pescui între 15 februarie - 26 martie 2004, în perioada de prohibiție recent instituită pescuitul fiind permis la această specie numai cu folosirea
Agenda2003-19-03-8 () [Corola-journal/Journalistic/280989_a_282318]
-
dimineții și o clipă fu de ajuns pentru a recunoaște că era primul răsărit la care era martor”). Demne de interes sunt, pe parcursul romanului, reprezentările miticofolclorice la care fac apel personajele. Exemplare, în această privință, sunt Podul rugilor, legendele cu lostrițe, dar și accentele fantastice ale apariției morților familiei lui Dinu Pădureanu (tatăl, Sânziana), ce au, pentru personaj, calități protectoare. Exercițiile de supraviețuire morală pe care le conturează, prin acest scenariu epic, Traian Dobrinescu au, dincolo de unele stridențe retorice, deplină coerență
Trecutul ca poveste by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/2752_a_4077]
-
toate ingredientele pentru o zi perfectă de vară. Apă curată, baldachine, muzică bună, sezlonguri pentru a te bucura de soare, iar atunci când ți se face foame, terasa special amenajată îți oferă cele mai bune preparate culinare -pizza delicioasă păstrav de la Lostrița, înghețată și cocktailuri răcoritoare. Iar pentru cei ce vor să le facă o bucurie celor mai mici dintre noi, piscina pentru copii, toboganele, ciuperca de apă vor aduce cu siguranță zâmbetul pe chipul lor. Și dacă nu ați afl at
Piscina Romanița- bucuria unei zile de vară [Corola-blog/BlogPost/97704_a_98996]
-
narative voiculesciene. îndeletniciri preistorice precum vânătoarea și pescuitul, dincolo de expresia lor belică, înseamnă "căutare și urmărire spirituală", povestirile tematice subsumându-se astfel: vânătoarea magică, iubirea magică, pescuitul magic. Dus de iubirea lui fantastică, pescarul Aliman devine un "vânător de himere", Lostrița nemaifiind pentru el doar o fixație, ci absolutul iubirii, ființa intangibilă. Surprinzătoare va fi abordarea realistă, am zice zolisto-panaitistratiană, cu ingrediente de picaresc și senzațional din romanul Zahei Orbul, deosebit de celelalte proze prin ambianță, climat psihologic și tipologic. Zahei este
Monografie V. Voiculescu by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/9606_a_10931]
-
bibanul, în perioada 20 martie-7 iunie inclusiv; ... c) pietrarul (Zingel zingel), fusarul (Zingel strebel), ghiborțul de râu (Gymnocephalus baloni), cernușca (Petroleuciscus borysthenicus/Leucisus borysthenicus), șalăul vărgat (Sander volgense), aspretele (Romanichtyis valsanicola), pecarina (Pecarina demidoffi), guvidul (Neogobius syrman), zglăvoaca răsăriteană (Cottus poecilopus), lostrița (Hucho hucho), mihalțul (Lota lota) și caracuda (Carassius carassius), precum și alte viețuitoare acvatice incluse în anexele nr. 4A și 4B la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și
ORDIN nr. 57/675/2022 () [Corola-llms4eu/Law/253220]
-
în perioada 20 martie - 7 iunie inclusiv; ... c) pietrarul (Zingel zingel), fusarul (Zingel strebel), ghiborțul de râu (Gymnocephalus baloni), cernușca (Petroleuciscus borysthenicus/Leucisus borysthenicus), șalăul vărgat (Sander volgense), aspretele (Romanichtyis valsanicola), pecarina (Pecarina demidoffi), guvidul (Neogobius syrman), zglăvoaca răsăriteană (Cottus poecilopus), lostrița (Hucho hucho), mihalțul (Lota lota) și caracuda (Carassius carassius), precum și alte viețuitoare acvatice incluse în anexele nr. 4A și 4B la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și
ORDIN nr. 10/235/2023 () [Corola-llms4eu/Law/264431]
-
ORDIN nr. 581 din 27 februarie 2023 privind aprobarea Planului național de acțiune pentru conservarea lostriței - Hucho hucho EMITENT MINISTERUL MEDIULUI, APELOR ȘI PĂDURILOR Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 230 din 21 martie 2023 Având în vedere Referatul de aprobare nr. DGB/105.255 din 2.11.2022 al Direcției generale biodiversitate, în temeiul prevederilor art. 31 alin. (4) din
ORDIN nr. 581 din 27 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266051]
-
13 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 43/2020 privind organizarea și funcționarea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, cu modificările și completările ulterioare, ministrul mediului, apelor și pădurilor emite următorul ordin: Articolul 1 Se aprobă Planul național de acțiune pentru conservarea lostriței - Hucho hucho, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin. Articolul 2 Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Ministrul mediului, apelor și pădurilor, Tánczos Barna București, 27 februarie 2023. Nr. 581. ANEXĂ PLAN
ORDIN nr. 581 din 27 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266051]
-
care face parte integrantă din prezentul ordin. Articolul 2 Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Ministrul mediului, apelor și pădurilor, Tánczos Barna București, 27 februarie 2023. Nr. 581. ANEXĂ PLAN NAȚIONAL DE ACȚIUNE pentru conservarea lostriței - Hucho hucho
ORDIN nr. 581 din 27 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266051]
-
PLAN NAȚIONAL DE ACȚIUNE din 27 februarie 2023 pentru conservarea lostriței - Hucho hucho EMITENT MINISTERUL MEDIULUI, APELOR ȘI PĂDURILOR Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 230 din 21 martie 2023 Notă ... Aprobat prin ORDINUL nr. 581 din 27 februarie 2023, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 230 din 21
PLAN NAȚIONAL DE ACȚIUNE din 27 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266052]
-
urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare, în scopul protecției și conservării speciei Hucho hucho - lostrița, s-a elaborat Planul național de acțiune pentru conservarea lostriței - Hucho hucho, document care conține obiectivele, acțiunile și principalele activități care contribuie la protecția speciei și atingerea/menținerea stării favorabile de conservare a acesteia. Modificările apărute în ultimele decenii asupra condițiilor
PLAN NAȚIONAL DE ACȚIUNE din 27 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266052]
-
conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare, în scopul protecției și conservării speciei Hucho hucho - lostrița, s-a elaborat Planul național de acțiune pentru conservarea lostriței - Hucho hucho, document care conține obiectivele, acțiunile și principalele activități care contribuie la protecția speciei și atingerea/menținerea stării favorabile de conservare a acesteia. Modificările apărute în ultimele decenii asupra condițiilor de mediu au afectat populațiile salmonicole din apele de munte
PLAN NAȚIONAL DE ACȚIUNE din 27 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266052]
-
amenajări hidroenergetice, pescuitul abuziv/irațional și poluarea produsă de industrie în perioada comunistă au dus această specie în pragul extincției la nivel național. Ținând cont de faptul că aproximativ 15% din rețeaua hidrografică a țării prezintă condiții habituale propice salmonidelor, prezența lostriței a fost conformată în ultimii ani doar pe cursul Tisei, al unor afluenți ai acesteia, pe cursul superior al râului Mureș și afluenții acestuia, respectiv pe Bistrița Aurie. În perioada 1990-2010, în urma diminuării activităților economice mari poluatoare, a limitării
PLAN NAȚIONAL DE ACȚIUNE din 27 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266052]
-
pe Bistrița Aurie. În perioada 1990-2010, în urma diminuării activităților economice mari poluatoare, a limitării extragerii resurselor minerale din albia râurilor și a extinderii rețelelor de canalizare și epurare a apelor menajere, calitatea apelor s-a îmbunătățit semnificativ. Populațiile de lostriță au rămas totuși izolate în cadrul unor bazine hidrografice în care calitatea apei a fost favorabilă și nu au existat amenajări hidrotehnice care să întrerupă conectivitatea longitudinală: râul Tisa și afluenții săi, râul Mureș și afluenții săi, râul Bistrița în
PLAN NAȚIONAL DE ACȚIUNE din 27 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266052]
-
nu au existat amenajări hidrotehnice care să întrerupă conectivitatea longitudinală: râul Tisa și afluenții săi, râul Mureș și afluenții săi, râul Bistrița în sectorul superior și în câteva lacuri de acumulare: Izvorul Muntelui, Pecineagu, Vidraru, Brădișor. Prima fermă salmonicolă pentru lostriță a fost înființată la Ceahlău în anul 1965, lotul de reproducători fiind format din 7 exemplare. În anul următor lotul a crescut cu încă 5 exemplare, toate lostrițele provenind din râul Bistrița Moldovenească - zona Broșteni. La finele anului 1989 exista
PLAN NAȚIONAL DE ACȚIUNE din 27 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266052]
-
lacuri de acumulare: Izvorul Muntelui, Pecineagu, Vidraru, Brădișor. Prima fermă salmonicolă pentru lostriță a fost înființată la Ceahlău în anul 1965, lotul de reproducători fiind format din 7 exemplare. În anul următor lotul a crescut cu încă 5 exemplare, toate lostrițele provenind din râul Bistrița Moldovenească - zona Broșteni. La finele anului 1989 exista un lot de reproducători de 244 de exemplare. Această crescătorie a funcționat până în anul 2000, când în urma unei viituri puternice a fost distrusă priza de apă
PLAN NAȚIONAL DE ACȚIUNE din 27 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266052]
-
Funcționarea fermei piscicole Ceahlău a contribuit la popularea și repopularea unei serii de râuri și lacuri de acumulare începând cu anul 1970. După calamitarea fermei Ceahlău și până în anul 2015, singura fermă în care au fost crescute exemplare de lostriță a fost ferma Brădișor, aparținând de Regia Națională a Pădurilor Romsilva - Direcția Silvică Vâlcea. În urma calamității conductei de aducțiune a apei în fermă, aceasta a fost în numeroase rânduri inundată, afectând efectivele de lostriță. În prezent constatăm că nu
PLAN NAȚIONAL DE ACȚIUNE din 27 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266052]
-
au fost crescute exemplare de lostriță a fost ferma Brădișor, aparținând de Regia Națională a Pădurilor Romsilva - Direcția Silvică Vâlcea. În urma calamității conductei de aducțiune a apei în fermă, aceasta a fost în numeroase rânduri inundată, afectând efectivele de lostriță. În prezent constatăm că nu mai există exemplare autohtone de lostriță în captivitate, întrucât exemplarele transferate de la Brădișor la Gudea - județul Mureș și Păstrăvăria Bei - județul Caraș-Severin au fost pierdute până la ultimul exemplar. Restrângerea constantă și puternică a
PLAN NAȚIONAL DE ACȚIUNE din 27 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266052]
-
de Regia Națională a Pădurilor Romsilva - Direcția Silvică Vâlcea. În urma calamității conductei de aducțiune a apei în fermă, aceasta a fost în numeroase rânduri inundată, afectând efectivele de lostriță. În prezent constatăm că nu mai există exemplare autohtone de lostriță în captivitate, întrucât exemplarele transferate de la Brădișor la Gudea - județul Mureș și Păstrăvăria Bei - județul Caraș-Severin au fost pierdute până la ultimul exemplar. Restrângerea constantă și puternică a arealului natural de răspândire al acestei specii impune luarea unor măsuri
PLAN NAȚIONAL DE ACȚIUNE din 27 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266052]
-
Caraș-Severin au fost pierdute până la ultimul exemplar. Restrângerea constantă și puternică a arealului natural de răspândire al acestei specii impune luarea unor măsuri ferme; stoparea declinului populațional și aplicarea unor măsuri de protecție și conservare a zonelor populate cu lostriță. Prezentul plan de acțiune stă la baza implementării unor acțiuni de management pentru lostriță, cu scopul asigurării și menținerii la nivel național a unor populații stabile și viabile, și a fost realizat de un grup de specialiști din cadrul Institutului
PLAN NAȚIONAL DE ACȚIUNE din 27 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266052]