KorAP: Find »[drukola/base=lostriță & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 2 3 ...12 >

298 matches

Corola-blog/BlogPost/368612_a_369941

în care au fost receptați autorul și opera sa în sculptură, pictură și grafică. Astfel, aici pot fi admirate bustul scriitorului realizat de sculptorul Emil Pricopescu și tablouri cu ilustrări ale sonetelor voiculesciene și ale scrierilor în proză „Momâia”, „Viscolul”, „Lostrița”, „Chef la mânăstire” etc. Cunoașterea casei a fost urmată de cea a operei prin intermediul unei activități literare de cerc pedagogic pe care profesori și elevi de la Școala „Sfântul Apostol Andrei” din Ploiești, în colaborare cu Biserica „Sfântul Apostol Andrei” din

CASA MEMORIALĂ „VASILE VOICULESCU”, LĂCAŞ DE CULTURĂ ŞI OSPITALITATE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2305 din 23 aprilie 2017 by http://confluente.ro/elena_trifan_1492946833.html [Corola-blog/BlogPost/368612_a_369941]
Corola-blog/BlogPost/379121_a_380450

spuneam despre scriitorii filologi. Am remarcat o povestire deosebită cu titlul Dor și Dora, o povestire pe simeza literaturii fantastice, foarte bine scrisă, impecabil scrisă. O poveste de dragoste trasă din istoricul bucovinenilor, din miturile și superstițiile lor, o poveste Lostriță, magică, dar modernă prin temporalitate, personajul principal, Dor, fiind elev de liceu, emancipat, cu drag de cultură. Locul ales sau chiar întâmplat, un sat în care mai bântuie vrăjitoare, în care se mai întâmplă lucruri ciudate, pedepse inexplicabile, apariții poltergeist

CONSTANTIN T. CIUBOTARU- DOR DE BUCOVINA de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 2165 din 04 decembrie 2016 by http://confluente.ro/cristina_stefan_1480835435.html [Corola-blog/BlogPost/379121_a_380450]
Corola-blog/BlogPost/97704_a_98996

toate ingredientele pentru o zi perfectă de vară. Apă curată, baldachine, muzică bună, sezlonguri pentru a te bucura de soare, iar atunci când ți se face foame, terasa special amenajată îți oferă cele mai bune preparate culinare -pizza delicioasă păstrav de la Lostrița, înghețată și cocktailuri răcoritoare. Iar pentru cei ce vor să le facă o bucurie celor mai mici dintre noi, piscina pentru copii, toboganele, ciuperca de apă vor aduce cu siguranță zâmbetul pe chipul lor. Și dacă nu ați afl at

Piscina Romanița- bucuria unei zile de vară by http://www.zilesinopti.ro/articole/5358/piscina-romanita-bucuria-unei-zile-de-vara [Corola-blog/BlogPost/97704_a_98996]
Corola-blog/BlogPost/358590_a_359919

din dotare. Dacă în prima zi s-a râs instituționalizat, adică în cadrul festivității de acordare a premiilor desfășurate la Primărie, în prezența primarului Vasile Ciolpan, duminică s-a hohotit liber în Mocănița, de s-au speriat urșii din păduri și lostrițele voiculesciene din Valea Vaserului. S-au împlinit 10 ani de existență a Cenaclului de Satiră și Umor "Pupăza" de pe lângă Casa de Cultură și 10 ani de "Zâmbete în Prier", așa că momentul a fost unul sărbătoresc și, se șoptea pe la colțurile

WEEKEND DE TOT RÂSUL LA VIŞEUL DE SUS de ANCA GOJA în ediţia nr. 490 din 04 mai 2012 by http://confluente.ro/Anca_goja_weekend_de_tot_rasul_la_vi_anca_goja_1336162799.html [Corola-blog/BlogPost/358590_a_359919]
Corola-blog/BlogPost/367511_a_368840

frunte și un dor nemărginit de a se întoarce la Crăiasa apelor. În sprijinul ideii de autenticitate a trăirilor vine și faptul că naratorul întâmplărilor a fost și protagonistul lor. Tot motivul sirenei se află și la baza nuvelei fantastice Lostrița de Vasile Voiculescu. Imaginea lostriței se conturează din perspective diferite: a opiniei populare, a povestitorului, a pescarilor, a tinerilor și a lui Aliman, ccea ce îi sporește și mai mult misterul. În Amintiri despre pescuit Vasile Voiculescu afirmă că: „Lostrița

ASPECTE ALE MITULUI SIRENEI ÎN LITERATUA ROMÂNĂ ŞI UNIVERSALĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2024 din 16 iulie 2016 by http://confluente.ro/elena_trifan_1468678906.html [Corola-blog/BlogPost/367511_a_368840]
de a se întoarce la Crăiasa apelor. În sprijinul ideii de autenticitate a trăirilor vine și faptul că naratorul întâmplărilor a fost și protagonistul lor. Tot motivul sirenei se află și la baza nuvelei fantastice Lostrița de Vasile Voiculescu. Imaginea lostriței se conturează din perspective diferite: a opiniei populare, a povestitorului, a pescarilor, a tinerilor și a lui Aliman, ccea ce îi sporește și mai mult misterul. În Amintiri despre pescuit Vasile Voiculescu afirmă că: „Lostrița e un pește din familia

ASPECTE ALE MITULUI SIRENEI ÎN LITERATUA ROMÂNĂ ŞI UNIVERSALĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2024 din 16 iulie 2016 by http://confluente.ro/elena_trifan_1468678906.html [Corola-blog/BlogPost/367511_a_368840]
Lostrița de Vasile Voiculescu. Imaginea lostriței se conturează din perspective diferite: a opiniei populare, a povestitorului, a pescarilor, a tinerilor și a lui Aliman, ccea ce îi sporește și mai mult misterul. În Amintiri despre pescuit Vasile Voiculescu afirmă că: „Lostrița e un pește din familia păstrăvilor, pe cale de dispariție și, de aceea, înconjurat de un aer fabulos.” În Dicționarul explicativ al limbii române, lostrița este definită ca „pește răpitor, asemănător cu păstrăvul, cu capul lung, aproape cilindric, cu gura mare

ASPECTE ALE MITULUI SIRENEI ÎN LITERATUA ROMÂNĂ ŞI UNIVERSALĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2024 din 16 iulie 2016 by http://confluente.ro/elena_trifan_1468678906.html [Corola-blog/BlogPost/367511_a_368840]
ccea ce îi sporește și mai mult misterul. În Amintiri despre pescuit Vasile Voiculescu afirmă că: „Lostrița e un pește din familia păstrăvilor, pe cale de dispariție și, de aceea, înconjurat de un aer fabulos.” În Dicționarul explicativ al limbii române, lostrița este definită ca „pește răpitor, asemănător cu păstrăvul, cu capul lung, aproape cilindric, cu gura mare și cu dinți puternici, care trăiește în râurile de munte.” În „Prolog” este prezentată credința populară potrivit căreia în bălți se ascunde diavolul care

ASPECTE ALE MITULUI SIRENEI ÎN LITERATUA ROMÂNĂ ŞI UNIVERSALĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2024 din 16 iulie 2016 by http://confluente.ro/elena_trifan_1468678906.html [Corola-blog/BlogPost/367511_a_368840]
aproape cilindric, cu gura mare și cu dinți puternici, care trăiește în râurile de munte.” În „Prolog” este prezentată credința populară potrivit căreia în bălți se ascunde diavolul care ia înfățișare amăgitoare de luminiță sau fată ademenitoare. Din perspectiva povestitorului lostrița este un pește-diavol, cu „cap bucălat de somn, trup șui de șalău și pielea pestrițată auriu, cu bobițe roșii-ruginii ca a păstrăvului”, creație a diavolului: „nagodă cu înfățișare de lostriță”, „rânduită în apele Bistriței de către Necuratul”, „peștele naibei” Din perspectiva

ASPECTE ALE MITULUI SIRENEI ÎN LITERATUA ROMÂNĂ ŞI UNIVERSALĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2024 din 16 iulie 2016 by http://confluente.ro/elena_trifan_1468678906.html [Corola-blog/BlogPost/367511_a_368840]
înfățișare amăgitoare de luminiță sau fată ademenitoare. Din perspectiva povestitorului lostrița este un pește-diavol, cu „cap bucălat de somn, trup șui de șalău și pielea pestrițată auriu, cu bobițe roșii-ruginii ca a păstrăvului”, creație a diavolului: „nagodă cu înfățișare de lostriță”, „rânduită în apele Bistriței de către Necuratul”, „peștele naibei” Din perspectiva pescarilor apare în ipostază de pește-femeie. Ei îi fac o descriere aproximativă. „ar fi ca la doi coți de lungă și ar cântări dincolo de douăsprezece ocale” și remarcă puterea ei

ASPECTE ALE MITULUI SIRENEI ÎN LITERATUA ROMÂNĂ ŞI UNIVERSALĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2024 din 16 iulie 2016 by http://confluente.ro/elena_trifan_1468678906.html [Corola-blog/BlogPost/367511_a_368840]
dorul.” Atrași în mrejele ei i-au căzut victimă „pescari iscusiți”, „copii neștiutori”, „copilandri”, „flăcăi”. Din rândul sătenilor se remarcă Aliman, un tânăr frumos, voinic, curajos, pescar iscusit, cu o gândire realistă, nu crede în poveștile despre „știme schimbate în lostrițe, ori de naiba prefăcut în pește.” Pentru el lostrița este un pește adevărat pe care ca orice pescar își propune să îl prindă. După ce reușește să o țină pentru o clipă în brațe, lostrița devine peștele iubită „I-a scăpat

ASPECTE ALE MITULUI SIRENEI ÎN LITERATUA ROMÂNĂ ŞI UNIVERSALĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2024 din 16 iulie 2016 by http://confluente.ro/elena_trifan_1468678906.html [Corola-blog/BlogPost/367511_a_368840]
pescari iscusiți”, „copii neștiutori”, „copilandri”, „flăcăi”. Din rândul sătenilor se remarcă Aliman, un tânăr frumos, voinic, curajos, pescar iscusit, cu o gândire realistă, nu crede în poveștile despre „știme schimbate în lostrițe, ori de naiba prefăcut în pește.” Pentru el lostrița este un pește adevărat pe care ca orice pescar își propune să îl prindă. După ce reușește să o țină pentru o clipă în brațe, lostrița devine peștele iubită „I-a scăpat din mâini ca o săgeată licăritoare, cum îi scăpa

ASPECTE ALE MITULUI SIRENEI ÎN LITERATUA ROMÂNĂ ŞI UNIVERSALĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2024 din 16 iulie 2016 by http://confluente.ro/elena_trifan_1468678906.html [Corola-blog/BlogPost/367511_a_368840]
în poveștile despre „știme schimbate în lostrițe, ori de naiba prefăcut în pește.” Pentru el lostrița este un pește adevărat pe care ca orice pescar își propune să îl prindă. După ce reușește să o țină pentru o clipă în brațe, lostrița devine peștele iubită „I-a scăpat din mâini ca o săgeată licăritoare, cum îi scăpa duminica câte o zvârlugă de fată la horă”.Trăiește cu nostalgia ei „simțea în carnea brațelor dezmierdarea, povara și forma ei” și prinderea lostriței devine

ASPECTE ALE MITULUI SIRENEI ÎN LITERATUA ROMÂNĂ ŞI UNIVERSALĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2024 din 16 iulie 2016 by http://confluente.ro/elena_trifan_1468678906.html [Corola-blog/BlogPost/367511_a_368840]
brațe, lostrița devine peștele iubită „I-a scăpat din mâini ca o săgeată licăritoare, cum îi scăpa duminica câte o zvârlugă de fată la horă”.Trăiește cu nostalgia ei „simțea în carnea brațelor dezmierdarea, povara și forma ei” și prinderea lostriței devine idealul pentru atingerea căruia nu-și mai găsește liniștea. Satul crede că l-a vrăjit lostrița blestemată și că are să-i facă de petrecanie. Dimpotrivă, lui Aliman se pare că lostrița îi poartă noroc: scapă cu viață de câte ori se

ASPECTE ALE MITULUI SIRENEI ÎN LITERATUA ROMÂNĂ ŞI UNIVERSALĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2024 din 16 iulie 2016 by http://confluente.ro/elena_trifan_1468678906.html [Corola-blog/BlogPost/367511_a_368840]
duminica câte o zvârlugă de fată la horă”.Trăiește cu nostalgia ei „simțea în carnea brațelor dezmierdarea, povara și forma ei” și prinderea lostriței devine idealul pentru atingerea căruia nu-și mai găsește liniștea. Satul crede că l-a vrăjit lostrița blestemată și că are să-i facă de petrecanie. Dimpotrivă, lui Aliman se pare că lostrița îi poartă noroc: scapă cu viață de câte ori se scufundă în adânc și prinde mult pește. Toamna și iarna când lostrița dispare Aliman suferă foarte mult

ASPECTE ALE MITULUI SIRENEI ÎN LITERATUA ROMÂNĂ ŞI UNIVERSALĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2024 din 16 iulie 2016 by http://confluente.ro/elena_trifan_1468678906.html [Corola-blog/BlogPost/367511_a_368840]
brațelor dezmierdarea, povara și forma ei” și prinderea lostriței devine idealul pentru atingerea căruia nu-și mai găsește liniștea. Satul crede că l-a vrăjit lostrița blestemată și că are să-i facă de petrecanie. Dimpotrivă, lui Aliman se pare că lostrița îi poartă noroc: scapă cu viață de câte ori se scufundă în adânc și prinde mult pește. Toamna și iarna când lostrița dispare Aliman suferă foarte mult: se topește de ciudă și de dor, este ca și bolnav, trist și însingurat. Se

ASPECTE ALE MITULUI SIRENEI ÎN LITERATUA ROMÂNĂ ŞI UNIVERSALĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2024 din 16 iulie 2016 by http://confluente.ro/elena_trifan_1468678906.html [Corola-blog/BlogPost/367511_a_368840]
crede că l-a vrăjit lostrița blestemată și că are să-i facă de petrecanie. Dimpotrivă, lui Aliman se pare că lostrița îi poartă noroc: scapă cu viață de câte ori se scufundă în adânc și prinde mult pește. Toamna și iarna când lostrița dispare Aliman suferă foarte mult: se topește de ciudă și de dor, este ca și bolnav, trist și însingurat. Se teme ca peștii să nu moară sub apă și face copci în gheață pentru a-i ajuta să respire. Începe

ASPECTE ALE MITULUI SIRENEI ÎN LITERATUA ROMÂNĂ ŞI UNIVERSALĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2024 din 16 iulie 2016 by http://confluente.ro/elena_trifan_1468678906.html [Corola-blog/BlogPost/367511_a_368840]
Se teme ca peștii să nu moară sub apă și face copci în gheață pentru a-i ajuta să respire. Începe să alunece către o gândire magică, se interesează de vrăjile și vrăjitorii care aveau putere asupra peștilor. Primăvara când lostrița se arată „mai mândră, mai vicleană, mai ademenitoare, unduind trupul cu ispite femeiești în el”, Aliman își revine la viață, își recapătă bărbăția și îndrăzneala și tânjește după senzualitatea lostriței. Pune capcane pentru pești și în mod miraculos acestea sunt

ASPECTE ALE MITULUI SIRENEI ÎN LITERATUA ROMÂNĂ ŞI UNIVERSALĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2024 din 16 iulie 2016 by http://confluente.ro/elena_trifan_1468678906.html [Corola-blog/BlogPost/367511_a_368840]
vrăjile și vrăjitorii care aveau putere asupra peștilor. Primăvara când lostrița se arată „mai mândră, mai vicleană, mai ademenitoare, unduind trupul cu ispite femeiești în el”, Aliman își revine la viață, își recapătă bărbăția și îndrăzneala și tânjește după senzualitatea lostriței. Pune capcane pentru pești și în mod miraculos acestea sunt rupte ca de o mână și momeala este mâncată. Devine adeptul magiei și merge la bătrânul vrăjitor cu care încheie un pact faustic, se leapădă de D-zeu. Vrăjitorul îl

ASPECTE ALE MITULUI SIRENEI ÎN LITERATUA ROMÂNĂ ŞI UNIVERSALĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2024 din 16 iulie 2016 by http://confluente.ro/elena_trifan_1468678906.html [Corola-blog/BlogPost/367511_a_368840]
în mod miraculos acestea sunt rupte ca de o mână și momeala este mâncată. Devine adeptul magiei și merge la bătrânul vrăjitor cu care încheie un pact faustic, se leapădă de D-zeu. Vrăjitorul îl descântă și îi face o lostriță din lemn aidoma celei reale, descântată după vechi practici. Lostrița din lemn este aruncată în apă și, probabil, datorită actelor magice, din apele învolburate apare o fată cu trăsături de ființă subacvatică: ochii de culoarea apelor, chip bucălat, șui, dinți

ASPECTE ALE MITULUI SIRENEI ÎN LITERATUA ROMÂNĂ ŞI UNIVERSALĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2024 din 16 iulie 2016 by http://confluente.ro/elena_trifan_1468678906.html [Corola-blog/BlogPost/367511_a_368840]
și momeala este mâncată. Devine adeptul magiei și merge la bătrânul vrăjitor cu care încheie un pact faustic, se leapădă de D-zeu. Vrăjitorul îl descântă și îi face o lostriță din lemn aidoma celei reale, descântată după vechi practici. Lostrița din lemn este aruncată în apă și, probabil, datorită actelor magice, din apele învolburate apare o fată cu trăsături de ființă subacvatică: ochii de culoarea apelor, chip bucălat, șui, dinți ascuțiți ca la fiare, trupul lung, mlădios, se hrănește numai

ASPECTE ALE MITULUI SIRENEI ÎN LITERATUA ROMÂNĂ ŞI UNIVERSALĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2024 din 16 iulie 2016 by http://confluente.ro/elena_trifan_1468678906.html [Corola-blog/BlogPost/367511_a_368840]
să știe nici de popă și nici de biserică. Lui îi merge mai bine ca oricând, deși satul credea că fata este o strigoaică și că îi suge sângele flăcăului. Iubirea îi absoarbe întreaga ființă și uitase parcă și de lostriță și de vrăji, pe apă apare o lostriță, fără să se știe clar dacă e cea adevărată sau cea din lemn, dar nu-l mai interesează. Cei doi sunt despărțiți pe cale magică de către Bistriceanca, mama fetei. Băiatul plecat în căutarea

ASPECTE ALE MITULUI SIRENEI ÎN LITERATUA ROMÂNĂ ŞI UNIVERSALĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2024 din 16 iulie 2016 by http://confluente.ro/elena_trifan_1468678906.html [Corola-blog/BlogPost/367511_a_368840]
biserică. Lui îi merge mai bine ca oricând, deși satul credea că fata este o strigoaică și că îi suge sângele flăcăului. Iubirea îi absoarbe întreaga ființă și uitase parcă și de lostriță și de vrăji, pe apă apare o lostriță, fără să se știe clar dacă e cea adevărată sau cea din lemn, dar nu-l mai interesează. Cei doi sunt despărțiți pe cale magică de către Bistriceanca, mama fetei. Băiatul plecat în căutarea fetei află că într-un sat au trăit

ASPECTE ALE MITULUI SIRENEI ÎN LITERATUA ROMÂNĂ ŞI UNIVERSALĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2024 din 16 iulie 2016 by http://confluente.ro/elena_trifan_1468678906.html [Corola-blog/BlogPost/367511_a_368840]
doi sunt despărțiți pe cale magică de către Bistriceanca, mama fetei. Băiatul plecat în căutarea fetei află că într-un sat au trăit o fată cu mama ei și că au fost alungate de săteni, deoarece lucrau cu diavolul. Să fie oare lostrița fata din satul de munte transformată în pește datorită păcatelor ei sau al vreunui blestem? Când Aliman se logodește fără voia lui cu o fată din sat, visează că se căsătorește cu lostrița care îi apare în ipostază ambiguă de

ASPECTE ALE MITULUI SIRENEI ÎN LITERATUA ROMÂNĂ ŞI UNIVERSALĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2024 din 16 iulie 2016 by http://confluente.ro/elena_trifan_1468678906.html [Corola-blog/BlogPost/367511_a_368840]
deoarece lucrau cu diavolul. Să fie oare lostrița fata din satul de munte transformată în pește datorită păcatelor ei sau al vreunui blestem? Când Aliman se logodește fără voia lui cu o fată din sat, visează că se căsătorește cu lostrița care îi apare în ipostază ambiguă de pește cu trăsături de femeie: „Ea sta dreaptă lângă el, înălțată pe coada ca două pulpe gata să se despice, și-și rezema capul bucălat de al lui.” A doua zi în timpul nunții

ASPECTE ALE MITULUI SIRENEI ÎN LITERATUA ROMÂNĂ ŞI UNIVERSALĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2024 din 16 iulie 2016 by http://confluente.ro/elena_trifan_1468678906.html [Corola-blog/BlogPost/367511_a_368840]