74 matches
-
înseamnă că cei doi naratori prezintă momente diferite, ca timp de desfășurare, din evoluția „brațului înarmat al partidului” care avea ca obiectiv „apărarea cuceririlor revoluționare ale poporului aflat pe drumul construirii celei mai drepte orânduiri” din istoria poporului român, definire lozincardă a societății comuniste, caracterizată prin minciună, demagogie, fariseism, intoleranță și rapacitate. Dacă „pușcăriabilul” unchi, „în calitate de condamnat...moral”, va participa la dărâmarea „statuilor dușmanilor poporului, acelora care ne-au exploatat veacuri de-a rândul”, la „decapitarea statuilor foștilor”, va avea totuși
STATUILE DIN SUFLETUL NOSTRU de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2165 din 04 decembrie 2016 by http://confluente.ro/nicolae_dina_1480871729.html [Corola-blog/BlogPost/369392_a_370721]
-
care le trăim. Un astfel de eveniment artistic în preajma Învierii Domnului nostru Isus Cristos este cel mai frumos dar pascal pe care l-am primit cu lacrimi de recunoștință în ochi și în suflet. Fără retorisme de prisos, fără discursuri lozincarde. Sine ira et studio. Emoția pură născută din cântec și vers, în stare a răvăși sufletește, a tulbura, a edifica și îmbunătăți condiția umană. O energie lirică ducând la tămăduire. Am ieșit din sala de spectacole a Casei de Cultură
UN OM FASCINANT ŞI LEC de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1201 din 15 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Cezarina_adamescu_1397592427.html [Corola-blog/BlogPost/347816_a_349145]
-
CUVÂNTUL-neîmblânzitul cleștar “, poetul face câteva precizări privind “selecția drastică“ care “se explică prin rechemarea incipienței de afirmare a limbajelor moderne din anii 60-70, din veacul al 20-lea “, ce datorită regimului totalitar cuvintele erau cenzurate impunând pe cele de “duzină, lozincarde,” și cele “fade“. Poezia lui Marian Barbu este coerentă și articulată, conține, deopotrivă, și o viziune asupra existenței, dar și una asupra literaturii, deopotrivă; și o imagine asupra creației, dar și una asupra sensibilității; ” Dacă Poetul moare în glorie/ Ori
MARIAN BARBU ÎNTRE VIZIUNEA EXISTENŢEI ŞI A LITERATURII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 657 din 18 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Marian_barbu_intre_viziunea_existentei_al_florin_tene_1350579556.html [Corola-blog/BlogPost/346426_a_347755]
-
inspector de la U.E. Răstignește viața-n cuie; Se-apropie duhnind parfum, Eu îl respect că orișicum... Foaie verde Eminescu, Astăzi plâng cu Păunescu, Rătăcind pe drum tresalt Că nu-i piatră nici asfalt. Iar din Deva la Arad Tăiem panglici lozincard, În ore de după-masă Democrații merg acasă. Tot suspină-n ziua mare Soare devenit licoare, În socialism a fost solid Astăzi e luminos lichid. Invită parcă trist la dans, Pe țigle e un fals balans; Dar din sticlă beau răcoare
CÂNTEC DE PETRECERE de STELIAN PLATON în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Cantec_de_petrecere_stelian_platon_1388962539.html [Corola-blog/BlogPost/361629_a_362958]
-
inspector de la U.E. Răstignește viața-n cuie; Se-apropie duhnind parfum, Eu îl respect că orișicum... Foaie verde Eminescu, Astăzi plâng cu Păunescu, Rătăcind pe drum tresalt Că nu-i piatră nici asfalt. Iar din Deva la Arad Tăiem panglici lozincard, În ore de după-masă Democrații merg acasă. Tot suspină-n ziua mare Soare devenit licoare, În socialism a fost solid Astăzi e luminos lichid. Invită parcă trist la dans, Pe țigle e un fals balans; Dar din sticlă beau răcoare
STELIAN PLATON by http://confluente.ro/articole/stelian_platon/canal [Corola-blog/BlogPost/368446_a_369775]
-
abțiu.Un inspector de la U.E.Răstignește viața-n cuie;Se-apropie duhnind parfum,Eu îl respect că orișicum...Foaie verde Eminescu,Astăzi plâng cu Păunescu,Rătăcind pe drum tresaltCă nu-i piatră nici asfalt.Iar din Deva la AradTăiem panglici lozincard,În ore de după-masăDemocrații merg acasă.Tot suspină-n ziua mareSoare devenit licoare, În socialism a fost solidAstăzi e luminos lichid.Invită parcă trist la dans,Pe țigle e un fals balans; Dar din sticlă beau răcoareși cosesc raze de
STELIAN PLATON by http://confluente.ro/articole/stelian_platon/canal [Corola-blog/BlogPost/368446_a_369775]
-
eului prin melancolie", "Poem antigravitațional","Lacrimi frumos colorate","Tic-tacul tăcerii","Cuvântul închide circuitul sufletului în natură","Abisul ca vehicul","Ticsit de liniște". Alex. Ștefănescu "Familia"(Oradea),nr.3,martie 1983: Dio.Interesant,în parte,"Țăranul din noi",dar cu pasaje lozincarde pe alocuri,cam împotmolit în câteva fixații lexicale.Rețin "Poliglotul tăcerii". Al. Cistelecan 8.04.1983.Trimis pe adresa Centrului de îndrumare a creației populare și a mișcării artistice de masă,Botoșani,pentru Festivalul de poezie "Porni Luceafărul",următoarele poezii
DEŞERTUL DE CATIFEA (43) de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 869 din 18 mai 2013 by http://confluente.ro/Desertul_de_catifea_43_costel_zagan_1368938085.html [Corola-blog/BlogPost/354896_a_356225]
-
DOCTORATELOR LA PLESNEALĂ Autor: George Petrovai Publicat în: Ediția nr. 2076 din 06 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului După sufocanta modă bolșevică a unirii de-a valma, cu mic și cu mare, în jurul partidului-stat și după nătânga modă a penibilului lozincard („Nu ne vindem țara”, „Noi muncim, nu gândim”, „N-ați mâncat ca noi salam cu soia” etc.) din zorii postdecembrismului, iată că pe aceste meleaguri binecuvântate de Dumnezeu și pângărite de neoameni a fost îmbrățișată moda falsei culturi și a
MODA DOCTORATELOR LA PLESNEALĂ de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 2076 din 06 septembrie 2016 by http://confluente.ro/george_petrovai_1473169673.html [Corola-blog/BlogPost/381035_a_382364]
-
(n. 12 ianuarie 1914 ) este un critic literar român, reprezentant al realismului socialist. A fost secretar al Uniunii Scriitorilor din R.P.R. Atunci când A.E. Baconsky și alți scriitori încercau să combată caracterul propagandistic și lozincard al literaturii ,proletcultiste”, în calitatea sa de secretar al Uniunii Scriitorilor, a afirmat că lozinca ",e un lucru sfânt, ordinul de luptă a Partidului nostru, iar scriitorii sunt propagandiști și trebuie să învețe a utiliza cu mândrie și cu măiestrie
Traian Șelmaru () [Corola-website/Science/311934_a_313263]
-
-se sub directa și atenta supraveghere a cenzurii. Totuși, ea a criticat opinia tinerilor cinefili că genul istoric ar fi fost integral compromis nu doar politic, ci și estetic. Potrivit Elenei Saulea, „pelicula are un conținut narativ univoc, pregnant declamativ, lozincard, fastidios pentru spectatori. Căci nu este deloc verosimil ca pe vremea marelui domnitor să fi circulat astfel de texte ale independenței sau neatârnării, ale suveranității grandilocvente și alte infuzii de naționalism, sărace în conținut afectiv tocmai prin recurgerea la o
Ștefan cel Mare - Vaslui 1475 () [Corola-website/Science/326971_a_328300]
-
datorat, potrivit profesoarei Elena Saulea, generozității sale tematice: participarea semnificativă a țării, respectiv a Moldovei, la „o ordine spirituală superioară, singura realitate ce rezistă în istoria frământată a neamului”. Deși consideră că „pelicula are un conținut narativ univoc, pregnant declamativ, lozincard, fastidios pentru spectatori”, ea remarcă prezența unor secvențe memorabile, precum cea a bătăliei de la Vaslui în care forțele supranaturale par a-i ajuta pe muritori așa cum zeii se implică în Războiul Troian.
Ștefan cel Mare - Vaslui 1475 () [Corola-website/Science/326971_a_328300]
-
uimind pe toată lumea. Dimpotrivă, până atunci judecătorul Ștefan Pop avusese noroc numai de cazuri clare și putuse să aplice legea nestingherit și senin. Bineînțeles că avusese și el de judecat chiaburi sabotori și gestionari hoți. Nu lua în seamă frazele lozincarde ale procurorului, lui îi trebuiau dosare din care să rezulte clar vinovăția inculpatului. nu simple susțineri ale autorităților locale, preluate papagalicește de procuror. Or, faptele arătau că chiaburul cu pricina își predase toate cotele, își lucrase pământul, plătise impozitele... Bineînțeles
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
tonalitate whitmaniană, totdeauna vitalistă și umanitaristă. Începând cu poeme de avangardă cuminți, ca în Alfabet (1939), sau cu poezii foclorizante, ca în Leroi-ler (1941), va trece după 1944, și pentru că avea o mare ușurință a versificației, către poezia epică festivistă, lozincardă: Tuturor (1948), Neobosita laudă (1969) ș.a. Cu un simț critic notabil și cu o conștiință lucidă a uzurii în timp, poetul se antologhează parcimonios în volumul Poeme. 1931-1965 (1965) și mai ales în Puterea iubirii (1971). Proza însă, cultivată cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288946_a_290275]
-
este un haos”. Întregul discurs e compus antitetic: „comuniștii” au făcut și greșeli, dar au introdus ordinea și disciplina, pe când „aceștia de acum” au adus numai rele: beții, dezordine, lipsă de respect pentru valorile prețuite - fraze stereotipe, îmbibate de discursul lozincard cu care a fost impregnată în tinerețe, ilustrate cu exemple din contextul din care decupează numai ceea ce se articulează acestui discurs. În aceste două cazuri întâlnim aceeași atitudine dominantă, deși subiecții aparțin unor categorii sociale deosebite: evitarea discursului critic explicit
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
Glosarea ironică pe marginea miturilor iudaice nu semnifică, plasate în cotidianul israelian, o abjurare. Dimpotrivă, este o formă de adeziune, cenzurată însă de o retorică antiromantică, prin paradox, calambur, joc de cuvinte și frecvent autoironie. Autorul refuză solemnitatea banală, clișeul lozincard, stilul truismelor oficiale. Tristețea unor lumi dispărute sub asaltul necruțătoarei sete de bani a secolului, materialismul plat, impostura îi smulg un oftat deloc jucăuș, iar în text domină demitizarea. Patriarhul Moise își trimite solii în Canaan, ei fiind ipostazieri ale
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289549_a_290878]
-
viața comuniștilor în ilegalitate și a țăranilor peste care vine „fericirea” colectivizării. Sărbătoarea recoltei (1960) și Nota 10 la muzică (1972) nu se pot reține drept contribuții dramatice valide, subminate cum sunt de falsitatea situațiilor, de conflictele artificioase și replicile lozincarde. Volumul Mă gândesc la tata (1978) este o caldă evocare a părintelui său și a familiei în mijlocul căreia și-a petrecut primii ani de viață. L. a fost prezent în multe dintre periodicele vremii, a jucat un rol activ de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287739_a_289068]
-
unui vacarm de versificări puerile, unele stihuri bat, chiar în epocă, recordul emfazei și al bombasticismului: „Republica: hectare de nădejdi, / Hambare largi de pâine și de viață”. Având gustul formulărilor patetice, vociferante, T. cultivă - și va cultiva toată viața - stihul lozincard. El însuși va preciza, cu mândrie: „Nu umbre cu migală-n ele țes, / Ci versuri cu lozinci și salopete.” Temele sunt, conform normativelor ideologice, construirea socialismului, ura împotriva dușmanului de clasă, intern și extern, lupta pentru pace, înfierarea „ațâțătorilor la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290297_a_291626]
-
Însă un decalaj imens. La români predomină ierarhia cu multe niveluri, cu dezavantajul că, din cauza proliferării canceriforme a informațiilor, salariații direct afectați de măsurile adoptate știu foarte puțin despre intenția echipei manageriale. Aceasta conduce la o practică marcată de formule lozincarde sau de conotațiile abstracte impuse de o ceremonie de roluri formale ce cultivă iluzia participării. Raționalitatea și creativitatea au fost Întotdeauna considerate caracteristici opuse, firmele fiind mai mult preocupate de raționalitate. Raționalul se interesează de fapte, iar faptele privesc trecutul
[Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
aspectele sale controlabile instituțional: cenzura, instituție cu acte în regulă în cadrul aparatului cultural comunist, a putut interzice litera tipărită, a putut trece la index clasicii, înlocuindu-i cu autori de duzină, care au transformat poezia și proza în discurs propagandistic, lozincard sau în reportaj care falsifica grosolan realitatea. Dar cenzura nu a putut șterge cu totul memoria culturală și instinctul cultural și nu a putut înăbuși, oricât de dure i-au fost instrumentele de teroare, nostalgia după firesc. Așa încât, atunci când s-
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
care îl datora acestora ca elev. Nu el a fost totuși „plasticianul” școlii, ci „domnul” Podane, elev cu două clase în urma sa, care umplea laboratorul de biologie cu planșe și cu gazete de perete propria clasă. La modă era propaganda lozincardă prin pavoazarea până în tavan a pereților. Îndeaproape era urmat de un coleg de clasă al lui Labiș, Vasile Roman (Țâlică), care, atunci când a ajuns în ultimele clase, obține de la directorul Ilioaia o cameră separată, în clădirea școlii, unde putea picta
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
devine figura de marcă a noii poezii ieșene care, din talentele atrase de centrul universitar, începeau să se înfiripe în jurul revistei Iașul Nou, poetul abia împlinea șaisprezece ani. În vreme ce emulii lui Labiș se căzneau cu subtilități prozodice înghesuite în canoane lozincarde, poetul căuta formula care să-l exprime și care venea spre dânsul ca valurile din ocean, cu o expresivitate din ce în ce mai bogată. Nimeni însă nu avea anvergura sa, nici măcar la București unde va fi înconjurat de valori pe care urma să
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
dreptul aberantă). ibid., p. 237. Chiar și la o simplă privire, personajele care populează banda desenată, mai cu seamă cea istorică, par afectate de deficiențe de vorbire, dacă nu și de sindromuri de retard mintal, exprimându-se în formule contorsionate, lozincarde, bombastice, vizibil artificiale, care în ciuda realizărilor artistice, nu o dată demne de apreciere, ori a scenariilor care se vor din răsputeri a fi luate în serios, provoacă derizoriul și amuzamentul involuntar. 892 Paul Cernat, Tinerețea Epocii de Aur, în idem, Explorări
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
Luca 5, 39). Conferințele au reprezentat pentru foarte mulți oameni, indiferent de vârstă, primul lor contact cu învățătura ascetică și duhovnicească a Părinților Bisericii. Prin ele, oamenii s-au apropiat de un orizont de meditație diferit de predicile moraliste și lozincarde cu care erau obișnuiți în fiecare duminică în parohia de cartier. Importanți părinți duhovnicești ai României - de la Constantin Galeriu ori Sofian Boghiu până la Arsenie Papacioc, Rafail Noica sau Teofil Părăianu - au putut vorbi unor săli neîncăpătoare. Zeci de mii de
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
în 2002, „Albina românească”, publicație a Mișcării pentru Progresul Satului Românesc. A debutat la „Flacăra” în 1948, cu povestirea Patru sute la sută. Începându-și activitatea în perioada instaurării regimului comunist, L. s-a lăsat, ca și alții, sedus de propaganda lozincardă a Partidului, apoi i-a servit pe cei care o impuneau în literatură, răspunzând prin scrierile sale mai tuturor comandamentelor politice ale momentului. Primul său roman, Ochiu-dracului (1956), dezbătea o temă frecventă în literatura română, aceea a dezumanizării prin setea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287791_a_289120]
-
intelectual între el și aceștia, oameni rudimentari și cu instrucție sumară, incapabili de evoluție, cum s-au dovedit. Sunt însă des tule texte ale lui Crohmălniceanu, din acea perioadă, care nu se deosebesc prea mult de ale acestora: aceeași monotonie lozincardă, aceeași recurgere la citatele rituale, aceeași preocupare exclusivă pentru „concepție“ și „orientare“, atât că el, din când în când, mai și „greșește“, rătăcind drumul drept. A pune, de pildă, chestiunea calității literare în nuvelistică era un mod inexplicit de a
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]