16 matches
-
măsuțe joase de formă circulară, paturi și lavițe acoperite cu macaturi țesute în război, obiecte de tors și țesut, ștergare și costume populare. În curte, săpată în stâncă este „bașca”, adică locuința de vară. Gospodăria familiei este prevăzută și cu lozniță „cuptor pentru uscarea fructelor” și râșniță pentru măcinat grâne. Situl arheologic de la Orheiul Vechi ne-a creat impresia unui Kogaion moldovenesc, a unui spațiu în care energiile cerului se unesc cu cele ale pământului, în care forme ale vieții minerale
REPUBLICA MOLDOVA, TRANSNISTRIA I de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 by http://confluente.ro/elena_trifan_1494922869.html [Corola-blog/BlogPost/354554_a_355883]
-
redacții, edituri și grupări artistice, mai ales datorită abordării sale culturale ce leagă tradiționalul de modernitate. A absolvit psihologia în cadrul Facultății de Filosofie din Belgrad în anul 1976. Se ocupă de fotografie din 1965/66 în cadrul foto-clubului "Vuk Karadjici" din Loznița, iar din 1973 în cadrul foto-clubului "Campusul studențesc", din Belgrad. În prezent, este un membru de onoare al celor două cluburi. Titlurile de profesor și intructor fotograf le-a dobândit în 1976/77, canditat la titlul de maestru în fotografie al
Milinko Stefanovici () [Corola-website/Science/318765_a_320094]
-
1990-94), "Svetigora" (1992-2002) ș.a. Între 1991-95 a fost corespondent de război și membru al secției de reporteri de război a Asociației Jurnaliștilor din Șerbia. Este membru al Uniunii Artiștilor Plastici, al Uniunii Fotografilor Sârbi și a foto-clubului "Vuk Karadjici" din Loznița. Este fondator și director al companiei, "Biljeg - Balkansko i slovensko izdavaštvo" (1992). Această editură este una din principalele promotoare ale renașterii muzicii tradiționale în Șerbia, aici fiind scoase albumele de debut ale Svetlanei Stevici, Darkăi Matură și grupului "Moba". La
Milinko Stefanovici () [Corola-website/Science/318765_a_320094]
-
(în sârbă: Зоран Стефановић/Zoran Stefanović) (născut în Loznița, Șerbia, 21 noiembrie 1969) este scriitor sârb, editor și activist cultural internațional. A debutat în teatru și film în 1987. A absolvit în 1994 Facultatea de Artă Dramatică (Universitatea de Arte din Belgrad). Locuiește în Belgrad. O parte importantă a
Zoran Stefanovici () [Corola-website/Science/318961_a_320290]
-
Loznița (în , în ) este un sat în comuna Gheneral-Toșevo, regiunea Dobrici, Dobrogea de Sud, Bulgaria. Între anii 1913-1940 a făcut parte din "plasa Traian" a județului Constanța, România. Lângă localitate a mai existat o așezare (azi dispărută) numită "Asănești" în timpul administrației
Loznița, Dobrici () [Corola-website/Science/330426_a_331755]
-
Gheneral-Toșevo, regiunea Dobrici, Dobrogea de Sud, Bulgaria. Între anii 1913-1940 a făcut parte din "plasa Traian" a județului Constanța, România. Lângă localitate a mai existat o așezare (azi dispărută) numită "Asănești" în timpul administrației românești. La recensământul din 2011, populația satului Loznița era de locuitori. Din punct de vedere etnic, majoritatea locuitorilor (%) erau bulgari, cu o minoritate de romi Pentru % din locuitori nu este cunoscută apartenența etnică.
Loznița, Dobrici () [Corola-website/Science/330426_a_331755]
-
prin conținutul bogat în fructoză, vitamine și săruri minerale. Cultura prunului deține un procent de peste 31% din totalul pomilor fructiferi. Prunii oferă materie primă pentru prepararea diferitelor băuturi, gemuri și dulcețuri. Pentru iarnă, prunele erau pregătite în cuptor sau pe loznițe, unde erau uscate și afumate. La sfârșitul sec. al XIXlea, livezile de pruni ocupau în comuna Oncești o suprafață de 23,50 ha. Din diferitele soiuri de prune se prepara o țuică de bună calitate, distilată de două ori. Cunoscută
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
răchită pentru hrănirea animalelor mari, așezate afară în mijlocul ocolului de vite, un cuptor din cărămidă pentru copt pâinea sau mălaiul și la unele case fântâna din care se scotea apa cu frânghia sau cu cârligul dacă era mai în față. Loznița pentru uscat prune. Diferitele obiecte de uz casnic cum ar fi linguri, coveți, polonice, căușele pentru făină erau confecționate de țiganii de la Baranca care le vindeau pe făină sau pe alte alimente necesare consumului zilnic. Cofele și donițele, putinile și
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
27 ianuarie 1975. Referințe bibliografice: Neculai N. Maftei, Constantin GH. Radu, ,, Fii ai comunei Dănești, jud. Vaslui, 1981“; TRIST DAR ADEVĂRAT... Tata, sculându-se de dimineață ca de obicei, după ce a ascultat știrile la galenă, a mâncat prune afumate la lozniță cu nucă tot afumată, cu turte coapte pe plită făcute de mine în ajun, adică de cu seară. Aluatul era făcut cu drojdie pe care o strânsesem în toamnă de pe butoaie în timp cât fierbea vinul și spuma de tescovină
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
ani mai mare decât mine, învăța bine și era foarte îngrijit. Ce-i drept, îmi făcea uneori ochi dulci... dar eu mă făceam că nu înțeleg. Nici, nu prea era nimic de înțeles. Având multe coșărci cu prune, mama pregătea loznița pentru a le usca și cazanul pentru povidlă. În livadă se săpa o groapă adâncă, în care se așeza cazanul cu prunele coapte. Dedesubt se dădea foc și cineva trebuia să amestece mereu, cu o lopată lungă și îngustă. Uncheșul
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
și fiica căzută, jos. Alerg în casă, iau un cuțit, vin și tai porcul, dar sângele îi era coagulat. Nu fac teoria cauzelor, c i ajutat de mama și de Maria, tăiem porcul în bucăți după cum e obiceiul, merg la loznița care servea pentru uscatul prunelor pentru iarnă, așez carnea pe plasa unde toamna uscăm și merele și perele tăiate în bucăți, fac focul și las în grija lui și a fumului operația de conservare a cărnii animalului. Lucru pe care
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
că treaba cu javrele nu s-ar fi făcut dacă Europa civilizată nu și-ar fi trimis pe malurile Dâmboviței o fostă glorie a ecranului, care, prin anii ’50, scandalizase lumea cu nerușinarea ei, ajunsă acum o prună uscată pe lozniță, incapabilă să mai fie impudică, dar numai bună să se ocupe de dulăii scăpați pe străzi. Apoi s-au făcut niște adăposturi și pentru oameni, dar n-au mai fost așa mediatizate... Cine nu-și mai amintește despre podul de la
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
zeamă de pădurețe (fructe sălbatice). Conservarea fructelor s-a făcut prin uscare: cireșe, vișine, merele se tăiau felii și se uscau, se făceau scrijele, perele, toate ciupercile comestibile și fructele de pădure, toate se uscau. La fel se uscau pe lozniță, prunele, numite perje, sau se fierbeau până se făceau povidrlă. Varza și alte produse de grădinărit se murau în vase mari de lemn (butoaie cele închise, căzi, cele deschise) se depozitau într-un beci, numit pivniță sau zămnic, o groapă
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
un hambar pentru depozitarea cerealelor, coșarul pentru porumb. În ocol se afla grajdul, sau șură, șopron, ieslea de afară, adăpost pentru oi, poiata pentru păsări, cotețul pentru porci etc. Vechea gospodărie nu se putea lipsi de piua de bătut, râșnița, loznița pentru uscat fructe (prune, numite local perje) beciul de sub casă sau chiler, pivnița (chimnița cu gârlici în grai local), alte instalații necesare. Gospodăria era înconjurată de gard din spini între pari de stejar, împletit din nuiele sau din lețuri și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
după 1990 când în peisajul politic al noii societăți instaurate după ce l-au umplut la Târgoviște cu plumbi pe Ceaușescu, a apărut o caricatură umană, o scobitoare păroasă, o smochină dedulcită la toate răutățile lumii, un fel prună uscată pe loznița din fundul curții, caricatură care purta și un nume (fii-iar de râs în vecii, vecilor) un nume ciudat precum și personajul acesta. Numele nenorocitului care a adus dezastrul pe pământul românesc este Corneliu Coposu, care parcă pentru a ne face
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
Ești liber... * Toamnele ce veneau asupra satului din potcoava codrului se lăsau domol cu funigei și miros de gutui... Toamna din acel an însă era mai altcum parcă. S-a furișat în sat pe nesimțite, culegând struguri, punând prunele pe lozniță și pacea în suflete... După ce puneau stăpânire pe fire, porneau apoi să colinde satul cu noaptea la braț, oprindu-se la porțile unde se spuneau vorbe tainice și se furau săruturi nevinovate... În zori de zi, călcau pe bruma care
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]