16,419 matches
-
arate că la Caragiale nu zeflemeaua este fundamentală și că acest autor poate fi abordat într-o deplină seriozitate și cu instrumentele cele mai sobre ale filosofiei. Dragomir spune: Este important să se înțeleagă că trucurile lui Caragiale nu trebuie luate ușor. Nu zeflemeaua este substanța replicilor sale. Este drept că prin ele se naște mai întâi râsul, ca deșarjă, însă apoi este solicitată gândirea. Nu este de glumit cu Caragiale." (Crase banalități..., p. 17) Cu alte cuvinte, Caragiale are ceva
Cum se împacă literatura cu filosofia by Cristian Ciocan () [Corola-journal/Journalistic/11283_a_12608]
-
Ion Simuț Pentru Ion Bogdan Lefter despărțirea de modernitate nu este o catastrofă, ca pentru Horia-Roman Patapievici. Nu e o catastrofă cu condiția ca opțiunea luată să fie postmodernitatea. De aici derivă, cred, principala lor diferență de viziune critică. Ion Bogdan Lefter este un prospectiv optimist, pentru care o postmodernitate bine gândită și profund asumată este o șansă de reformare benefică a societății și a culturii
Un concept integrator al modernismului românesc by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11300_a_12625]
-
conceptul spiritului, spiritul ființând în sine, si de abia mai apoi spiritul în sine și pentru sine, nivel al existenței în care realul și conceptul au fost reconciliate, suprimate și puse într-o sinteză nouă, superioară. Conceptul este rezultatul ființei luată că esența 59: "Esență e prima negație a ființei, care, prin această, a devenit aparentă; conceptul este a doua negație sau negarea acestei negații; el este dei ființă restabilită, dar că infinită mijlocire și negativitate în sine însăși a ei
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
persoane, precum persoanele private de libertate, refugiații, azilanții, persoanele confruntate cu o situație de conflict armat, de război, de genocid (dând naștere unei legislații internaționale privind special categoria persoanelor traumatizate din aceste cauze) - un stres special care privește categoria persoanelor (luate individual dar și a comunităților de persoane, mergând până la popoare întregi) confruntate cu situații de calamitate naturală sau provocată de mână omului, dezastre naturale sau produse de om (ravagii făcute de taifune, uragane, tsunami, cutremure devastatoare, inundații, incendii masive, accidente
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
să aibă și publicul cel larg , un larg acces? și după ce îi lăudam eu propun să-i gâdilam. Ori mor de râs ori terapia (prin râs) îi va face mai buni. Eu sunt de acord, critică presetată pentru clasa politică luată ca întreg îi face pe ei imuni, pe noi indiferenți și îi ține departe pe oamenii buni care ar vrea să intre în politică. Ca exemplu, mie mi-a plăcut foarte mult “dosarul” electoral “Primariada” din Esquire-ul din mai 2008
Cum îi creşti, aşa îi ai by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82724_a_84049]
-
de zile pe an o bicicletă de la acest serviciu, prețul ajunge la acela a unei biciclete noi (ieftine, ce-i drept, “de supermarket”). Pentru turiști nu are sens datorită abonamentului ce trebuie plătit. Mai mult, bicicletă, din ce înțeleg, trebuie luată și adusă la centrul de pe M. Kogălniceanu, deci nu intră în calcul nici cei care ar avea nevoie să se deplaseze dintr-un punct în altul al orașului și să lase bicicletă la (sau aproape de) destinație. Până la urmă, cred că
Cicloteque. Ridică-te deasupra oraşului! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82834_a_84159]
-
probabil e ceva mult mai mișto. merită investigat. Foarte interesant! Și, de fapt, tu o iubești pe Maria(h)? Da’ de comunism ce zici? O puneți de o naționalizare mică? Hai că ar fi mișto... Ce atâtea plimbări în Smart, luați Bentley-ul lui Iri, să încapă toată gașca. Pe ceva vile interbelice ați pus ochii? Ziceti-le băieților să nu se mai obosească să le vândă pe alea rămase la protocol, că se intoarce roată în curând și irosesc hârtie degeaba
Les années trente, les années folles by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83010_a_84335]
-
sunt acum nume de străzi...vai...cum ți-ai permis dragule să-ți vorbești așa lui...VADIM TUDOR...domnu care nu merită respect nici pt vârstă????!!!...tu esti o maimuță iar el este o diaree de om... Felicitări pentru decizia luată. Eu i-aș fi spart fatza nebunului. Ai dat dovadă de maturitate. Jegul asta nu merită nici măcar să fie jignit sau atins cu un scuipat. Oricum tot vai de steaua ta ai rămas. cel mai deștept cedează primul problema nu
De ce-am plecat din studioul 2 al TVR by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82851_a_84176]
-
recent am intrebat în Italia cum de "se menține", în ciuda repetatelor "crize" de tot felul: "Familia", mi s-a spus, este "baza" - asa se țes afacerile, așa prosperă restaurantele și hotelurile, de astă nu sunt respinși copiii - adorați, fie și luați colaboratori la cerșit ori la mici găinarii - și nu comentez mai mult. Iar mai de curând, ținând conferințe în Portugalia, am vrut să știu cum de s-au ridicat locuitorii ei la un nivel de invidiat, de unde în anii '60
Recviem pentru capra vecinului by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/14763_a_16088]
-
de emisie postului OTV, îmi reiau și eu cronică. Vreau să spun din capul locului un lucru: sînt absolut de acord cu acest act de cenzură a CNA! Da, cum citiți! Nu iubesc cenzură, dar în cazul de față trebuia luată o astfel de măsură. Dan Diaconescu își făcuse un renume din a spurca pe toată lumea. S-a dovedit antisemit, rasist și calomniator. Parchetul a fost de cîteva ori sesizat în legătură cu emisiunile sale. Nu știu să se fi întreprins vreodată ceva
De la 20% la 33% by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14783_a_16108]
-
Decide însă să-i spună cititorului că armașul era fugar "din părțile turcești". "Urîtul port boieresc" ar putea deveni în secvența anticipativă, dacă ignorăm polisemia arhaică a cuvîntului, "portul semeț". Iar numele cu sunet apusean e înlocuit de o "poreclă", luată, după obicei valah, de la numele moșiei. Constatarea primei incongruențe e însă suficientă ca cititorul să se oprească asupra secvenței altfel decît vor Pașadia sau Povestitorul. Pe acesta din urmă îl putea uimi, în întîlnirea cu portretul străbunicului, contrastul dintre nume
Mateiu Caragiale la Curtea-Veche - PRIVIREA POVESTITORULUI by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14752_a_16077]
-
Tubby o compară cu un zbor prin ceață) și punctele acestuia de vedere asupra subiectivității fericirii și nefericirii, asupra perversității speranțelor nefericite și amintirilor întristătoare care înrobesc și alunga orice posibilitate de degustare a clipei prezente, de bucurie a vietii luată așa cum e. Faptul că ruperea logodnei cu Regine l-a oprit pe Kierkegaard de la degustarea unei vieți obișnuite, "normale", tulburându-l pentru toată viața cu amintirea unei șanse pierdute, i-a sugerat lui Tubby căutarea iubitei din adolescență, Maureen Kavanagh
Kierkegaard, terapeutuli by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14781_a_16106]
-
punct de vedere al lui Coelho, o reabilitare a șarpelui (care tentează prin cunoaștere: în zadar desfătările Raiului; oamenii vor fi egali cu Dumnezeu abia "în ziua în care vor ști ce înseamnă Binele și Răul"). Momentul în care trebuie luată decizia Scindării, a alegerii Binelui sau Răului, apare brusc în viața noastră, și, în opinia romancierului, cartea sa contribuie în a ne pregăti pentru un asemenea moment. O fată care cunoaște povestea regelui Midas și, în general, valoarea aurului creat
Povești despre întrebare by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15333_a_16658]
-
etc. Ușa separă lumi, dar le și unește, lumea din afară, a privitorului, e consubstanțială cu cea dinăuntru, aceea pe care pictorul o sugerează discret și persuasiv. Fiecare ușă comportă o personalitate distinctă. Izolată de context, îți dezvăluie o poveste. Luate împreună, juxtapuse după afinități cromatice, ușile din album evocă legitime complementarități. Dialogul plastic inițiat aici de Val Gheorghiu nu putea fi decât foarte selectiv. Căci el nu și-a propus să inventarieze obiecte, ci să degaje sensuri, profunzimi, esențe. Cu
Ușile lui Val Gheorghiu by Alexandru Zub () [Corola-journal/Journalistic/15433_a_16758]
-
realitate, cât, dimpotrivă, o inserție, poate inaparentă, dar luxuriant utilată și, în fapt, de maximă eficacitate. Autorul se opune nu doar prejudecăților și post-judecăților - ci și, aș preciza eu cu un termen sintetic, sub-judecății, ori, altfel spus, sub-înțelesului, ca noțiune luată atât în sensul uzual, cât și în sens literal, drept ceea ce cade sub înțelegerea noastră. E vorba așadar despre o luptă cu subînțelesurile, cu jumătățile de înțeles, cu sferturile de înțeles, cu neînțelesurile și, la urma urmelor, cu neînțelegerile.
Lupta eruditului cu sub-înțelesurile by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14459_a_15784]
-
versiune engleză. La Joyce ce să tăiem? Probabil, aproape totul... Pentru că vorbim de cărți, să ne întoarcem la romane. Nu v-ați sfiit să sfidați oarecum obișnuințele unui public "citit" afirmînd, în demonstrația Dvs. de la NEC că, de cîte ori luați Ulise din raft ca să-l citiți, vă grăbiți să-l și puneți înapoi. Că preferați diverse Star-uri... Și totuși, și totuși... Ce înseamnă "a prefera"? Cred că majoritatea oamenilor normali preferă să privească Star Wars decît să citească Ulise
Toma Pavel: "Nouă ne place lumea asta păcătoasă, cu cărți..." by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14629_a_15954]
-
de percuție, acum șapte decenii când Edgar Varese compunea lonisation, cel dintâi opus european destinat unui ansamblu de percuție? Cine ar fi pariat pe vibrafon sau marimba, gonguri ori crotale, instrumente ce concurează, iată, acerb hegemonia pianului și a viorii? Luate fiecare în parte, instrumentele de percuție sunt poate mai stinghere și mai reticente decât suratele lor cu coarde și de suflat. Au apărut însă o grămadă de adevărate orchestre de gen, capabile să excedeze cele mai cutezătoare reprezentări ritmice și
Game by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/14092_a_15417]
-
am putea ajunge la înțelepciune, ceea ce cred că este adevăratul folos al literaturii pentru viață (the true use of literature for life)." E greu să supraestimezi valoarea superioară și sanitatea intuiției lui Bloom: există, trebuie să existe, în orice scriere luată ca atare ceva care s-o facă "utilă pentru viată", utilă într-un sens foarte special: în sensul în care lectura unei capodopere autentice înalță, sporește și lărgește în mod necesar conștiința cititorului. De fapt, acest lucru se află chiar
Harold Bloom, Cabala și Geniile by Costică Brădățan () [Corola-journal/Journalistic/14072_a_15397]
-
un divorț total. Dar faptul că mulți autori sunt dezavantajați de factorul de impact își are originea chiar în atitudinea acestor autori față de propriile lor lucrări. În loc să încerce să le publice în reviste cu un factor mare de impact, singurele luate în considerare în "S.C.I.", ei preferă reviste provinciale la care se pătrunde mai repede și mai ușor, deoarece nu au un comitet suficient de exigent de referenți. De multe ori, nici limba în care sunt scrise articolele nu este una
Poate fi monitorizată cultura? by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/14217_a_15542]
-
domeniu, în ce constă importanța fiecăruia... E bine ca fiecare să-și delimiteze o zonă de competență și să aspire să devină un specialist în ea. Dar cunosc medici mai competenți în chestiuni de literatură decât "literați" cu toate diplomele luate, prozatori buni care sunt și matematicieni străluciți, ba chiar istorici literari eminenți care nu au făcut studii de filologie. Regretatul Ovid S. Crohmălniceanu, de pildă, avea diploma de... inginer constructor. Îmi place așadar să purtăm un dialog cu feed-back, să
Daniel Cristea-Enache by Ioana Scoruș () [Corola-journal/Journalistic/14225_a_15550]
-
că n-ar fi fost cu putință. Spun aceasta cu ezitare, pentru că, repet, nu știu cum ar fi fost altfel. Noi n-am avut cărți valoroase care să fi rămas în arhive ca niște opere interzise și care să poată fi astăzi luate ca mostre despre cum ar fi putut să devină literatura noastră dacă ar fi mers pe o cale extrem de curajoasă. Nu am avut asemenea cărți pentru că scriitorii noștri s-au adaptat și au curățat cărțile de elementele care păreau inoportune
Romul Munteanu: "Am ieșit din scenă ca un personaj mediocru." by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14255_a_15580]
-
fragmentar în comportamente, ritualuri etc. E ceva care trebuie acceptat, vă întristează asemenea fenomene? Nu sunt deloc trist și nu am nici un fel de nostalgie, nici pentru Franța, nici pentru România. Fiindcă este vorba de lucruri inevitabile, și ele trebuie luate ca atare. Am greși grav dacă am supravaloriza multe dintre aspectele culturii vechi. Căci această cultură veche e însoțită și de condiții de viață cu totul dificile, de o închidere între limite strâmte, de un acces dificil la formele de
Jean Cuisenier - "Nu putem proiecta în viitor integralitatea culturilor vechi" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/15008_a_16333]
-
principiu, anchetă putem citi în Viața Românească nr. 8-9: Literatura română după comunism. Răspund dnii Liviu Ioan Stoiciu, Livius Ciocârlie, Gh. Grigurcu, Gh. Crăciun, Liviu Antonesei, Florin Mihăilescu, C. Abăluță și N. Bârna. Din păcate, deși spun cîteva lucruri interesante, luate mai ales cu titlu personal, scriitorii și criticii chestionați nu vin cu mare lucru în plus peste banalitățile de rigoare cînd e vorba de literatura tranziției. Am căutat cu atenție să separăm grîul de neghină și n-am reușit. Penurie
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13429_a_14754]
-
fapt, unul dintre puținele din lumea noastră politică în care PSD-ul e într-o permanentă ofensivă, iar opoziția se agită fără s-o ia nimeni în seamă. Premierul, care se pricepe la combinații de culise și care știe că luate separat nici unul dintre partidele alianței nou apărute nu e un adversar pe măsura PSD, se teme de această alianță pentru că ea nu e o simplă însumare de voturi. Uriașa gargariseală politică de la noi, în care opoziția reacționa previzibil la mutările
Cum așteaptă românii altceva decît corupția by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13480_a_14805]
-
cîteva propoziții pe această temă și Sorin Dumitrescu. Ar fi fost interesant de consultat și Romulus Vulpescu, pentru ceea ce înseamnă să-ți construiești o imagine de boem cultural, chivernisindu-ti grijuliu traducerile din Rabelais și Villon. Ar fi meritat, iarăși, luate niște amintiri despre boemi că Iancovescu actorul sau despre Tascu Gheorghiu, traducătorul Ghepardului care știa pe de rost, se spune, Craii de Curtea Veche. Merită făcută măcar o trimitere la perioada boema a lui Ion Barbu și Tudor Vianu, din
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13759_a_15084]