63 matches
-
ăștia! - și arătă spre curtea plină de puradei. - Cine sunt ei? -O șatră de lăieți... Cu toată seceta care venise pe capul nostru, pepenii acelui om se copseseră. Ioniță vine la mine și mă ia la furat pepeni. Erau niște lubenițe mari, ca purceii, printre vrejuri. Îi udase întruna, zi și noapte, cărând apă de la fântâna cu ciutură din vale de la Coșerii. -Știi ce, zice Ioniță, Frida, deși s-a făcut frumoasă, nu mă mai interesează! Noaptea pe lângă cimitir îmi era
PRINŢESA ŞI PATEFONUL- PROZĂ SCURTĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1336 din 28 august 2014 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1409227876.html [Corola-blog/BlogPost/371555_a_372884]
-
spunea că pleacă, pentru că mama nu suporta să trăiască într-un sat. Se duceau în concediu și, când veneau înapoi, cei din moșav îl așteptau cu o baie nouă sau cu un pridvor. În fiecare dimineață îi aduceau lapte și lubeniță și tot felul de bunătățuri. Era pur și simplu adorat! În cele din urmă au plecat din moșav, s-au dus la Haifa și acolo a suferit el. Clima e foarte grea la Haifa, e cald și umed. A lucrat
DIALOG CU IUDIT ŞI DUCI COHEN (2) de GETTA NEUMANN în ediţia nr. 2244 din 21 februarie 2017 by http://confluente.ro/getta_neumann_1487713129.html [Corola-blog/BlogPost/382804_a_384133]
-
filmului, nu că la noi, la Calina, unde caravană cinematografică proiecta filmul pe vreun perete pe care spectatorii își proietau căciulile, mâinile, pentru a se delecta.. Aici veneam la bâlciul de Sfântă Mărie, să mă dau în tiribombă, să mănânc lubenița și să-mi cumpăr o jucărie („Hopa Mitică”- // Nu se sparge, // Nu se strică // Și-n picioare se ridică// Tot aici mă duceam să-l vizitez pe fratele mai mare, la scoala profesională, la Havel, unde învăța meseria de strungar
TEODOR BARBU DRĂGĂŞANI ÎNTRE LEGENDĂ ŞI ADEVĂR , CRONICĂ DE PROF. D. PĂSAT de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1380 din 11 octombrie 2014 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1413002969.html [Corola-blog/BlogPost/383726_a_385055]
-
veneam cu Oari în vacanța de Crăciun. Dode se uita la Actualități și citea Magazin Istoric. Dode avea nevoie de „invitații speciale” ca să vină la masă. Dode nu se uita la filme - adormea. Dode citea povești. Dode cumpăra pâine și lubeniță. Dode mânca usturoi doar sâmbătă seara, ca sa nu-l miroasă oamenii la lucru. Dode spunea: „iar și-a luat mămica-ta cuțitul la brâu”. Atunci se numea: Gheorghe! Dode juca badminton. Când a murit Dode, s-a oprit ceasul. Era
CĂLĂTORIE de MIHAELA GHEORGHIU în ediţia nr. 1618 din 06 iunie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_gheorghiu_1433582731.html [Corola-blog/BlogPost/360913_a_362242]
-
respect aveam pentru ce era al fiecăruia! Ca să scurtăm drumul, o luam peste câmp, pe potecuța lată cam de o jumătate de metru, care tăia locurile oamenilor de-a curmezișul. Potecuță călcată numai de picior de om. Printe vii, printre lubenițe, printre porumb, printre diverse culturi. Câte-o joardă de viță se întindea așezându-și strugurele chiar pe potecuță. Nici gând să-l rupă cineva sau să-l strivească! Dădeam pasul peste joardă și o lăsam să-și vadă de viață
GRATIILE DE LA FERESTRE de IOANA STUPARU în ediţia nr. 1024 din 20 octombrie 2013 by http://confluente.ro/_gratiile_de_la_ferestre_ioana_stuparu_1382271185.html [Corola-blog/BlogPost/352484_a_353813]
-
parc, la umbră, ne-am mai întreținut un timp cu un cuplu de tineri sârbi din apropierea Belgradului. Am vorbit mai pe sârbește mai pe englezește... dar ne-am înțeles foarte bine. La plecarea trenulețului am cumpărat cu 5 euro o lubeniță mare, după care pentru 6 euro ne-am întors în Nei Pori frânți de oboseală dar mai ales pârliți de soare. Miercuri, 20 iunie. Doar în ziua sosirii noastre aici au mai fost niște urme de nori pe crestele Olimpului
O VACANŢĂ ÎN GRECIA de IOAN NICOARĂ în ediţia nr. 609 din 31 august 2012 by http://confluente.ro/Ioan_nicoara_o_vacanta_in_grecia_ioan_nicoara_1346406992.html [Corola-blog/BlogPost/350848_a_352177]
-
curtea plină de puradei. -Cine sunt ei? -O șatră de lăieți... -O șatră de lăieți... Cu toată seceta care venise pe capul nostru , pepenii acelui om se copseseră. Ioniță vine la mine și mă ia la furat pepeni. Erau niște lubenițe mari, ca purceii, printre vrejuri. Îi udase întruna, zi și noapte, cărând apă de la fântâna cu ciutură din vale de la Coșerii. -Știi ce, zice Ioniță, Frida, deși s-a făcut frumoasă, nu mă mai interesează! Noaptea pe lângă cimitir îmi era
PRINŢESA ŞI PATEFONUL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 594 din 16 august 2012 by http://confluente.ro/Printesa_si_patefonul_ion_ionescu_bucovu_1345109174.html [Corola-blog/BlogPost/355098_a_356427]
-
care cad prin geamul meu ce frumoasă e primăvara când își desfac florile lujerii multicolori o privighetoare s-a urcat în vârful cerului și aiurează nebună viața străbate prin zidurile durerilor din noi spre paradisul celest luna grea ca o lubeniță obosită după priveghiul îndelung al iernii strălucind a fanar murdar se sinucide de după dealurile din zori umbrele cerului joacă rotundul pe boltă din păsări măiastre-n nuntiri pan bătrân ca o nălucă dansează pe frunzele verzi prin grădini cu iarna care
REÎMPRIMĂVĂRARE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1142 din 15 februarie 2014 by http://confluente.ro/Reimprimavarare_ion_ionescu_bucovu_1392474925.html [Corola-blog/BlogPost/342085_a_343414]
-
Autorului să nu-mi mai ceri să-ți scriu vreo poezie, că eu turbez! prea multă ipocrizie, atâtea vorbe desuete și nu am bani nici de șosete. că plâng nebunii fără vină, când văd doi sâni de gospodină, ca două lubenițe coapte... ce bine-ar fi să dea și lapte... intră draci-n ei cu toți, uită chiar și de nepoți și o zbughesc cu nasu-n vânt deși-s aproape de mormânt s-amiroase-un puf de fustă cu o poftă de lăcustă și-
VAI DE PĂSĂRICA TA! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 892 din 10 iunie 2013 by http://confluente.ro/Vai_de_pasarica_ta_george_safir_1370855125.html [Corola-blog/BlogPost/346299_a_347628]
-
DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate ale stemei comunei Vâlcelele, județul Buzău Descrierea stemei Potrivit anexei nr. 1, stema comunei Vâlcelele se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat în furcă răsturnată. În dreapta, în câmp argintiu, se află o lubeniță verde. În stânga, în câmp albastru, se află un cap de bovină de argint, văzut din semiprofil spre dreapta. În vârful scutului, în câmp roșu, se află un mănunchi format din trei spice de grâu de aur. Scutul este timbrat de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/264485_a_265814]
-
argint, văzut din semiprofil spre dreapta. În vârful scutului, în câmp roșu, se află un mănunchi format din trei spice de grâu de aur. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Lubenița face referire la ocupația tradițională a locuitorilor și totodată la Sărbătoarea tradițională a pepenilor. Capul de bovină și mănunchiul de spice evocă ocupațiile principale ale locuitorilor, creșterea animalelor și agricultura. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/264485_a_265814]
-
Caterina, cu domiciliul actual în Germania, Dianastr. 4, Bietigheim Biss. 118. Căldăraș Trifu, născut la 27 aprilie 1970 în localitatea Recas, județul Timiș, România, fiul lui Trifu și Ana, cu domiciliul actual în Franța, Bd. Jaques Copeau Sarcelles. 119. Ciurar Lubenița, născută la 1 iulie 1958 în localitatea Perișori, județul Dolj, România, fiica lui Trifu și Zorita, cu domiciliul actual în Franța, Mr. Dracea, 3 Rue de l'Hostellerie, Franconville La Garenne. 120. Orosan Doina, născută la 28 mai l955 în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/123843_a_125172]
-
cu domiciliul actual în Germania, 60323 Frankfurt am Main, Reuterweg 102. 15. Lozan Ondina, cetățean danez, născută la 6 august 1976 în București, România, fiica lui Dan și Luminița, cu domiciliul actual în Danemarca, 2300 Copenhaga, Italiensvej 32A. 16. Ciurar Lubenița, apatrid, născută la 1 iulie 1958 în localitatea Perișor, județul Dolj, România, fiica lui Trifu și Zorita, cu domiciliul actual în Franța, 95870 Daubigny, rue Charles Francois nr. 151. 17. Cristian Marius-Constantin, apatrid, născut la 4 mai 1959 în localitatea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/134682_a_136011]
-
20 octombrie 1959 în București, România, fiica lui Merluta Vasile și Niculina, cu domiciliul actual în Germania, 61350 Bad Homburg v.d.H., Kirdorferstr. 54. 3. Ciurar Trifu, apatrid, născut la 2 septembrie 1979 în localitatea Timișoara, județul Timiș, România, fiul lui Lubenița, cu domiciliul actual în Franța, 95870 Daubigni Bezons, 151 Rue Charles Francois. 4. Ciobanu Violeta, apatrid, născută la 31 martie 1966 în localitatea Gataia, județul Timiș, România, fiica lui Stancu Petru și Iacob Maria, cu domiciliul actual în Franța, 67300
EUR-Lex () [Corola-website/Law/136845_a_138174]
-
Pepenele, numit în unele regiuni și harbuz (Moldova și Republica Moldova), lubeniță (Banat si Oltenia) sau curcubete (Ardeal), este o plantă din familia Cucurbitaceae originară de pe continentul african. Pepenele este o plantă erbacee anuală, agățătoare și târâtoare cu textura aspră, rugi piloși prevăzuți cu cârlige și frunze cu cinci lobi profunzi. Florile
Pepene verde () [Corola-website/Science/323012_a_324341]
-
ea ne înfățișează pe numeroșii sprijinitori ai cetei din diverse localități: Nica și Tufita din Gradscov, Ion Dodolocu din Vârf, Gheoghe Bilan din Ganzova , Ion Dodolocu din Vârf, Gheorghe Bilan din Ganzova, Nicolce din Vidin (înfățișat apoi că trădător), Marin Lubenița și Nicolina Stambeana din Cosova, mosul Dumitru din Calinic și Goguta din Zlokutea, Mosul-Diura din Bracevat, Mihai Fuior din Iasenovat, Mosul-Stan din Rabova. Trebue să menționam că toate satele aci menționate din nordul Bulgariei, ținutul Vidinului, au fost și sunt
Stoian Stângã () [Corola-website/Science/324991_a_326320]
-
din Franța, Madame Ronet, iubita lui din junețe . Au mâncat nuci și au băut vin de Malaga, În Almăj vinul de Malaga are mare trecere! S-au iubit pe malul Nerei, pe sub sălciile pletoase Cu luna ca o felie de lubeniță deasupra lor. Îmbătat de vin și de lună, Frâncu i-a strigat: Madam Ronet je vous aimez și madame Ronet a plâns fericită Dascălu i-a cuprins Înfrigurat mâinile A strâns-o la pieptul său descărnat, strigând iarăși: Madame Ronet
Editura Destine Literare by Ion Marin Almăjan () [Corola-journal/Journalistic/99_a_386]
-
de la Rojiște, la Nord (la circa 3 km), Murta - la Sud, Padea - la Apus și Mârșani - la Răsărit. Nisipurile din partea de Nord-Est au fost strunite în trecut doar prin munca grea a unor ogoare care nu primeau decât secară și lubenițe. Metodele noi de exploatare a pământului au adus vii îngropate, livezi de pomi fructiferi și lanuri cu spice bogate, sisteme de irigații și îngrășăminte naturale și chimice și au ridicat pe ambițioșii locuitori ai acestor meleaguri, la nivelul vecinilor din
Tâmburești, Dolj () [Corola-website/Science/300419_a_301748]
-
proiecte cum ar fi:grădinița din centru, baza sportivă , modernizarea drumurilor sătești, reabilitare sistem alimentare cu apă , construirea centru tip after school. În comuna Văleni există o mare sărbătoare locală anuală în data de 6 august sub numele de „Sărbătoarea lubeniței", unde sunt prezenți interpreți de muzică și personalități județene.În cadrul acestui festival sunt organizate concursuri sportive cu premii de ciclism , tenis de masă , atletism și fotbal , precum și premierea celei mai mici și mai mari lubenițe ( pepene verde ) coapte. Dezvoltare economică
Văleni, Olt () [Corola-website/Science/325122_a_326451]
-
august sub numele de „Sărbătoarea lubeniței", unde sunt prezenți interpreți de muzică și personalități județene.În cadrul acestui festival sunt organizate concursuri sportive cu premii de ciclism , tenis de masă , atletism și fotbal , precum și premierea celei mai mici și mai mari lubenițe ( pepene verde ) coapte. Dezvoltare economică Comuna Văleni are alimentare cu apa realizata din retele de conducte avand o lungime L=23 Km. Transformările structurale din economia românească, cauzate de trecerea spre o economie de piață, au condus la mutații semnificative
Văleni, Olt () [Corola-website/Science/325122_a_326451]
-
parte pe jos, ea fiind compusă din semințe de iarbă, semințe de pomi, fructe etc. Hrana de bază: mei, semințe de floarea soarelui (albe sau tărcate), semințe de cânepă, semințe de iarbă, semințe de castraveți, semințe de dovleac, semințe de lubeniță, semințe de spanac, semințe din diferite buruieni, semințe de ridichi, pe lângă hrana de bază formată din diferite semințe, nimfelor le trebuie vitamine pe care cel mai bine le iau din fructe și legume. Printre favoritele lor se enumeră salată verde
Papagal nimfă () [Corola-website/Science/312407_a_313736]
-
televiziune prin cablu, cu post local de televiziune. Sunt prezente diferite firme: materiale de construcții, minimarketuri, supermaketuri, farmacii. Solurile nisipoase de la Dăbuleni sunt favorabile vitei de vie și în special culturilor de pepeni, astfel că zona este cunoscută ca „patria lubenițelor”. Anual, producătorii din Dăbuleni exporta circa 40.000 de tone de pepeni. În zonele unde pământurile sunt mai fertile, se cultivă și cereale. În Dăbuleni a fost înființată SCCCPN (Stațiunea Centrală de Cercetări pentru Cultura Plantelor pe Nisipuri). SCCCPN Dăbuleni
Dăbuleni () [Corola-website/Science/297685_a_299014]
-
materiale de construcții, minimarketuri, supermaketuri, farmacii. Firma Web Design și Servicii Web - S.C Fzones Media Design SRL Solurile nisipoase de la Călărași sunt favorabile vitei de vie și în special culturilor de pepeni, astfel că zona este cunoscută ca „patria lubenițelor”. În zonele unde pământurile sunt mai fertile, se cultivă și cereale. În Călărași a fost înființată SCCCPN (Stațiunea Centrală de Cercetări pentru Cultura Plantelor pe Nisipuri). SCCCPN Dăbuleni funcționează în subordinea Academiei de Stiinte Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Sisești” - București
Comuna Călărași, Dolj () [Corola-website/Science/300392_a_301721]
-
de călduri caniculare și umede ca la Tel Aviv și, tot mergând de la un obiectiv arheologic la altul de la Colosseum la Forul lui Traian, sau de la Fontana di Trevi la Piazza Navona -; încercam să refulăm povara căldurii înfulecând felii de lubeniță pe gheață și lingând cornuri de înghețată ce se vindeau la colțuri de stradă. Cu căldura de pe străzi ne împăcaserăm oarecum, dar mai rea era situația în hotel. Situat la un colț de stradă cu faimoasa Via Veneto și în fața
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
unui drum... Și o femeie cu-n băiețel trecea cu o căruță Încărcată cu lebeniță și, când a ajuns pe la mijlocul cordonului, cum lucram noi cu pază și toți erau cu puștile pe lângă noi, a dat bici la cai și toate lubenițele au căzut... De fapt, ea le-a aruncat acolo... Ați spus că la un moment dat ați devenit inapt de muncă... Ce s-a Întâmplat atunci? Eram câțiva În situația asta și ne-a Îmbarcat să ne ducă la Gherla
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]