2,054 matches
-
pe o silabă, ți-am luat în brațe primul zâmbet și m-am lipit de ecoul sufletului. Îmi auzi respirația? Mi-am împletit degetele cu răspunsurile tale și mă plimb încoace și încolo, de-a lungul stărilor sclipitoare, cele care lucesc până la plutire, cele în care mi se oprește privirea fascinată, cele care licăre în tresăriri de-o parte și de alta a orelor. Ia-mă de mână! Și stai așa, lângă mine să ne ascultăm inima! Zvâcnește în pulsul sângelui
LEAGĂNUL NOPȚII de IULIA DRAGOMIR în ediţia nr. 1878 din 21 februarie 2016 by http://confluente.ro/iulia_dragomir_1456053397.html [Corola-blog/BlogPost/370091_a_371420]
-
venirea lui Ioan Botezătorul cu duhul lui Ilie. Adam: Se credea bine că este o cruce. În pentagramă se poate încadra perfect o cruce. Observi? (Arată spre formațiunea celor cinci stele.) Vârful pentagramei este spre răsărit, iar steaua din vârf lucește cel mai puternic. Acea stea ar putea fi matematic simbolul orei 12. Cele două stele ce sunt mai puțin luminoase pot simboliza orele 7 și 5 și alcătuiescă împreună cu cea din vârf un triunghi echilateral, iar stelele ce luminează aproape
LIMBAJUL STELELOR de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2070 din 31 august 2016 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1472670919.html [Corola-blog/BlogPost/375421_a_376750]
-
Lucian se alesese și el, o dată, cu mâna ruptă. Ana ajunsese, la un moment dat, la spital, cu capul spart, altădată cu o coastă ruptă. Reacția lui Lucian fusese aceeași, de fiecare dată: - Dar îți place, nu-i așa?! Îi luceau ochii, într-o efervescență de bucurie aproape drăcească: Nu-i așa că ai orgasm?! De câte ori ți-ai dat drumul? De trei, de patru... Și încheia, triumfător: - Cu nimeni n-o să mai simți, vreodată, ce simți cu mine! Ești dependentă de mine
POLUL VRĂJITOARELOR de LIA BEJAN în ediţia nr. 2113 din 13 octombrie 2016 by http://confluente.ro/lia_bejan_1476357649.html [Corola-blog/BlogPost/374117_a_375446]
-
Du-te-n față, domnule, dacă ai de mers undeva! --Dacă eu spun că vreau să fac o afacere cu dumneata, de ce mă refuzi? Iar a scăpărat tunul în întunericul deziluziilor. Iar i s-a luminat fața și ochii îi luciră lacom. Privi pe țiganul mustăcios din fața sa, ca un înecat ce se agață de un pai de speranță. Auzi la el, îi propune omu’ o afacere și dobitocul o refuză ca un prost! Păi, nu e ăsta tunul mult visat
FRAGMENT 1 DIN NUVELA TUNARII de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1405 din 05 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1415209830.html [Corola-blog/BlogPost/384090_a_385419]
-
ții în ploaie și nu-mi dai voie în mașină, n-ai să afli! Abia acum observă Mototolea că țiganul era ciuciulete, că din borurile largi ale pălăriei șiroia apa ca din burlanul unui acoperiș. Iar haina soioasă de pe el lucea de parcă era lustruită cu cremă. --Păi, începu să scârțâie Mototolea, o să-mi faci fleașcă husa și nu se mai urcă nici un client în mașină. --Vrei să intri în afaceri fără riscuri? râse mușteriul mustăcios. Matale nu știi: cine nu riscă
FRAGMENT 1 DIN NUVELA TUNARII de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1405 din 05 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1415209830.html [Corola-blog/BlogPost/384090_a_385419]
-
pajiștea verde de plaur Și-n codrul măreț arămiu Tu ești un destin plin de farmec Și ești vocea umbri-mi pustii Ești sunetul dulce de cântec Sirenă sublimă ce-îmbii Și ești raza mea de lumină O stea ce lucești sus pe cer Ești vântul duios ce suspină Și-mi mângâie trupul arcer Te vreau, te doresc ca un astru Ce périndă spațiul etern Să nu treier cerul sihastru Să nu rătăcesc un stingher Cu tine mă simt cel mai
VERSURI DE IUBIRE PERPETUĂ de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 97 din 07 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Versuri_de_iubire_perpetua.html [Corola-blog/BlogPost/350642_a_351971]
-
luna ,, ,, două cârlige - dragostea dintâi pusă la uscat ,, ,, nicio vâslire - în locul cu papură doar luna trecând ,, ,, două petale - zborul fluturelui - întors acasă ,, Fiindcă virtuozitatea acestei mici poezii deschide înălțarea poetei pe culmile meșteșugului de exprimare, încărcătura emoțională cuprinde întreaga carte lucind ca smalțurile sticloase. Cartea ,, Înfiorare ,, are o legitate internă deosebită datorită plăsmuirii ei de către poeta Maria Oprea. ,, în oglinda apei singur omul cu cerul lui ,, ,, un verde se va reaprinde sub umbrela de zăpadă,, ,, mi-s pașii plini de ape
ÎNFIORARE de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1887 din 01 martie 2016 by http://confluente.ro/constanta_abalasei_donosa_1456829502.html [Corola-blog/BlogPost/349890_a_351219]
-
Durere, de ce mă lași mult prea senină? DEZLĂNȚUIE IUBIREA DIN INIMA MEA Te văd senin, venind în umbra unui unicorn, Fantasme revărsate printre adâncimi de întuneric, O rază se desprinde dintre tărâmuri ce aștern, În oglindirea apelor, ochii tăi mari lucesc himeric, O lume se revarsă, prin care multe inimi ferecate, Găsesc din bezna vremii a Ta dreptate. Iubirea dezlănțuie în inimă un somn de veacuri, Din care izvorăsc perpetuu ape nepătate, Lumini ce luminează înainte de a se adumbri Plăpândul sufletul
LABIRINTUL INIMII (VERSURI) de CLAUDIA BOTA în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 by http://confluente.ro/claudia_bota_1491320697.html [Corola-blog/BlogPost/374564_a_375893]
-
cu fiecare seară. N-aș fi crezut, că-n nopțile cu stele, De multe ori, eu voi rămâne trează Și voi așterne gândurile mele, Sub raza celei ce mă luminează. În nopți târzii, alături de a mea, Pe 'nalta boltă, mai lucește una - Însingurată și uitată stea, Pe-același loc, de mult..., dintotdeauna. Să fie steaua ta, aceea ce apare, În serile târzii, pe bolta înstelată? În licărul ei palid, mi se pare Că-s ochii tăi, aceiași..., de-altădată. Amintire albastră
POEME de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 190 din 09 iulie 2011 by http://confluente.ro/Poeme_0_1.html [Corola-blog/BlogPost/344352_a_345681]
-
de apus Proiectată pe dealuri Un dor al nimănui Și venea din adâncuri Nesfârșit ca un plâns Cornul cel melancolic Aprinzând lumea-n slăvi Cum se vedea un fulger Arzând în veci pe zare Și se vedeau schelete De cai lucind pe munți Și iar apărea fiara Fosforică și sfântă Și se lumina marea De-atâtea suferinți Și se pierdea pe țărmuri Mistica vânătoare Roșii nori de pulberi Se ridicau din zări! CE ȚARĂ, DOAMNE, ȘI CE NEAM TRIST ! Ce țară
BĂLCESCU FLUTURÂND (1) POEME de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 866 din 15 mai 2013 by http://confluente.ro/Stefan_dumitrescu_balcescu_stefan_dumitrescu_1368674674.html [Corola-blog/BlogPost/350401_a_351730]
-
mare, păși nepăsătoare, admirând priveliștea din jur. Câțiva bărbați curioși îi admirau grația și privirea semeață. Aela și Liliana o urmară la câțiva pași distanță, șușotind, râzând și dându-și coate. Deodată, doi călăreți apărură din senin pe poteca, ce lucea în ultimele raze ale soarelui.Caii păreau turbați, scoțând aburi în amurg. -La o parteee! se auzi vocea autoritară a unuia dintre călăreți. Talestri și prietenele ei se feriră în ultimul moment. Aela căzu în șanțul săpat de-a lungul
LA HANUL LUI PORO DIN HISTRIA de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1275 din 28 iunie 2014 by http://confluente.ro/Aga_lucia_selenity_1403958119.html [Corola-blog/BlogPost/347476_a_348805]
-
carte defilează 32 de poeme. Autorul a mai publicat anterior încă două culegeri de poeme: ”Pentru o picătură de ploaie” și ”Melodia veșniciei” (2014). În spectrul creației sale literare, autorul se exprimă cu claritate la fel ca steaua dimineții care lucește în cer, sau fiii și fiicele kosovare în căutarea destinului lor. Poetul posedă o revoltă interioară în versuri, întrebând: cum va fi viitorul? Poeții, prin versurile lor cântă precum privighetorile în primăvară. Lor le cântă sufletul. Pietrele și pomii dansează
OXIGENUL VERSULUI ÎN CARTEA LUI GANI S. PLLANA de BAKI YMERI în ediţia nr. 2129 din 29 octombrie 2016 by http://confluente.ro/baki_ymeri_1477730082.html [Corola-blog/BlogPost/380670_a_381999]
-
visul nepătruns, Chiar de îngheți în gândurile mele Cum poate fi eternul de ajuns? IERTARE O geană a urcat spre bolți senine, Iertarea este singurul suport. Obrazul, hai, întoarce-l către mine Să înțelegi durerile ce-ți port. O lacrimă lucește în regrete, Greșeala o cuprind în asfințit; Suspinele au înghețat secrete Și plâng azi clipa care te-a rănit. Tu să mă ierți că n-am știut a spune Dorința care se zbătea în gând, Privește-atunci când soarele apune Și
POEMELE IUBIRII de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1348 din 09 septembrie 2014 by http://confluente.ro/alexandra_mihalache_1410246612.html [Corola-blog/BlogPost/377922_a_379251]
-
ești o mare înspumată Iar eu nisipul de pe mal Ce-așteaptă fremătând sărutul Primit prin fiecare val... Eu sunt o aripă deschisă În zborul către fericire Iar tu ești blânda adiere Ce mă susține prin iubire... Tu ești o stea lucind în noapte Eu, visător neobosit Ce vrea prin versul lui să-ți spună Că te iubesc...că te-am iubit... Noi suntem una...tu și eu... Un gând...o inimă...un vis... Doar împreună vom purcede Pe drumul către paradis
POEMELE IUBIRII 14 de MARIA LUCA în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 by http://confluente.ro/maria_luca_1443936009.html [Corola-blog/BlogPost/381818_a_383147]
-
se împrietenise și ea, îi făcuse propunerea să se mute cu ea, la vila din centru, a unei familii de intelectuali, plecați în străinătate. Acolo, am baie, centrală de încălzit, cu lemne. Nu se compară cu gazda ta, îi zise Luci, prietena cea nouă. - Mă mai gândesc, Luci! Bătrânica mea este foarte cumsecade, mă răsfață. Eu nu am avut bunici, așa că mă simt acum foarte bine, chiar dacă nu am condițiile tale. - Treaba ta, eu te-am invitat! Desigur, mi-ar fi
NECAJITUL NUVELA de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 2249 din 26 februarie 2017 by http://confluente.ro/viorica_gusbeth_1488141547.html [Corola-blog/BlogPost/384762_a_386091]
-
să se mute cu ea, la vila din centru, a unei familii de intelectuali, plecați în străinătate. Acolo, am baie, centrală de încălzit, cu lemne. Nu se compară cu gazda ta, îi zise Luci, prietena cea nouă. - Mă mai gândesc, Luci! Bătrânica mea este foarte cumsecade, mă răsfață. Eu nu am avut bunici, așa că mă simt acum foarte bine, chiar dacă nu am condițiile tale. - Treaba ta, eu te-am invitat! Desigur, mi-ar fi mai ușor și mie, am împărți cheltuielile
NECAJITUL NUVELA de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 2249 din 26 februarie 2017 by http://confluente.ro/viorica_gusbeth_1488141547.html [Corola-blog/BlogPost/384762_a_386091]
-
foarte cumsecade, mă răsfață. Eu nu am avut bunici, așa că mă simt acum foarte bine, chiar dacă nu am condițiile tale. - Treaba ta, eu te-am invitat! Desigur, mi-ar fi mai ușor și mie, am împărți cheltuielile. Mă mai gândesc, Luci, să găsesc o scuză serioasă, să nu supăr gazda.! După ce se spălă cu apa, destul de rece, bătrâna o chemă la micul dejun, care, zicea Doina, numai mic nu era. Prea multă mâncare îmi puneți îi zise Doina. Lasă, fetițo, nu
NECAJITUL NUVELA de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 2249 din 26 februarie 2017 by http://confluente.ro/viorica_gusbeth_1488141547.html [Corola-blog/BlogPost/384762_a_386091]
-
de foc. Se numesc, Stoican. E doar femeia, bărbatul ei a murit împușcat, anul trecut. Doina, înțelese că este vorba de familia elevului ei. Știind unde locuiesc s-a dus să comande lemnele. Păcat, că nu m-am mutat cu Luci, la gazda ei, acum nu aș fi avut probleme. Ajunse la casa familiei Stoican. Femeia, ieși în prag, zicându-i: ați venit să comandați lemne, domnișoara învățătoare? Vă costă două sute cincizeci de lei, căruța. Vă dau un bilet, la Ocolul
NECAJITUL NUVELA de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 2249 din 26 februarie 2017 by http://confluente.ro/viorica_gusbeth_1488141547.html [Corola-blog/BlogPost/384762_a_386091]
-
casă. Ce răi sunt oamenii, ce mult rău pot face, bârfind! A doua zi, la școală, îi spuse colegei; sunt dezamăgită de gazdă mea, bârfește și asta nu. Mi place cred că după sărbători mă voi muta cu prietena mea, Luci. Despre ce bârfe este vorba? Doina îi povesti. Referință Bibliografică: Necajitul nuvela / Viorica Gusbeth : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2249, Anul VII, 26 februarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Viorica Gusbeth : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
NECAJITUL NUVELA de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 2249 din 26 februarie 2017 by http://confluente.ro/viorica_gusbeth_1488141547.html [Corola-blog/BlogPost/384762_a_386091]
-
de bucurie / [...]“), când din poezia modernă, mai mult aluzivă decât explicită, cu miza, aici, pe aglomerarea de imagini („Vise în clocot / de zarzăr sau măr, / mândră codană / cu flori prinse-n păr; / Brâu curcubeu / ca ploaia de vară. / Soare-mpărat / lucind peste țară. // Timp petrecut / pe-o dungă de vară, / cântec arzând / pe-o verde chitară. Triluri doinite / de privighetori, / cămăși țesute, / minuni printre flori...”). Poezie originală, totuși, cu mari puteri plasticizante. Versuri cu efect instantaneu, impresionante. „Apa țâșnește / din uger
ARMONII CELESTE de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 2120 din 20 octombrie 2016 by http://confluente.ro/radu_botis_1476973923.html [Corola-blog/BlogPost/370731_a_372060]
-
carbonizate cu totul, imposibil de recunoscut. La mulți craniul era spart, creierii fripți, în față nici o urmă de expresiune fizionomică, din mușchi mai erau numai fibrele cele tari. Ici colea se mai găseau bucăți de haine; pe cîte un deget lucea un inel. Li se puseseră pe piept banii găsiți, mai mult de aramă rare ‘și schimbase forma în căldură.Unul avea o citație, altul o carte de membru al societăței comersanților, altul iarăși avea un ceasornic, care arăta 7 și
Un reportaj ocazional: Eminescu descrie incendiul unui faimos teatru din Viena by http://uzp.org.ro/un-reportaj-ocazional-eminescu-descrie-incendiul-unui-faimos-teatru-din-viena/ [Corola-blog/BlogPost/93225_a_94517]
-
numai bine Ca pășind prin viață noi. Să uităm clipe peline. De necazuri și nevoi. Dă-ne vlagă-n bătrâneți Și ani mulți cu sănătate. Fiindc-a noastre tinereți Ne ascund ! ... Dar pe la spate ! Tu mai lasă steaua mea Să lucească înc-o vreme. Și-ai să vezi de ai putea Pân’ la urmă cine geme ?! De-ntristare și urât Viața-ncet o deapănă. Și c-un rânjet ne-ntrecut Tot mereu o piaptănă. Să nu-l lași Doamne să zacă Dă-i
FLORIN CEZAR CĂLIN by http://confluente.ro/articole/florin_cezar_c%C4%83lin/canal [Corola-blog/BlogPost/378416_a_379745]
-
mult Dă-ne Doamne numai bineCa pășind prin viață noi.Să uităm clipe peline.De necazuri și nevoi.Dă-ne vlagă-n bătrânețiși ani mulți cu sănătate.Fiindc-a noastre tinerețiNe ascund ! ... Dar pe la spate ! Tu mai lasă steaua meaSă lucească înc-o vreme.Și-ai să vezi de ai puteaPân’ la urmă cine geme ?! De-ntristare și urâtViața-ncet o deapănă.Și c-un rânjet ne-ntrecutTot mereu o piaptănă.Să nu-l lași Doamne să zacăDă-i izbvor cu apă
FLORIN CEZAR CĂLIN by http://confluente.ro/articole/florin_cezar_c%C4%83lin/canal [Corola-blog/BlogPost/378416_a_379745]
-
odihnesc și să dorm; pe scurt eram frântă, numai bună de făcut față unui schimb de amabilități, dictate de împrejurare. În curte ne întâmpinase mama lui Ovidiu cu un zâmbet larg, pe care l-am remarcat odată cu nădușeala ce-i lucea pe față și cu firele de păr umede ce-i ieșiseră de sub dirmea, în timp ce amesteca de zor cu o lingură de lemn, uriașă, într-un ceaun pus pe pirostrii la câțiva metri de pătul. - Săru' mâna mama! Ce faci aici
ROMAN, EDITURA JUNIMEA 2013, CAPITOLUL 5 de DORINA GEORGESCU în ediţia nr. 2219 din 27 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/dorina_georgescu_1485540681.html [Corola-blog/BlogPost/371671_a_373000]
-
zidul cetății. Veneam din sens invers de la un concert de vioară, susținut de Ruha. Ajuns în dreptul umbrei, luna îi lumină față pentru o clipă. Doar o clipă și totul a alunecat în implozia timpului. - Doamne! Era losif Visarionovici... Față îi lucea, ca o lamă de oțel. Ochii îi străluceau asemenea unei meduze în apă translucida a Oceanului Indian. - Dumneata ești, tovarășe Tenovici?! - Da, tovarășe Stalin. Am fost la o sedinta de celulă... - Nu vă lăsați, tovarăși! Toți burjoii trebuie lichidați. Așa o
DRUMUL SPRE IAD E PRESĂRAT CU STELE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Drumul_spre_iad_e_presarat_cu_stele.html [Corola-blog/BlogPost/356393_a_357722]