2,384 matches
-
rețineri/ un timp discret în care chiar inima își joacă plină de pudoare/ ingratul rol al părăsitei/(...) am renunțat/ de atâtea ori să ating capătul/ Să renunț e forța mea" (Prăpastia cu ochi albaștri). De observat cum renunțările în ordine lumească tind să se suprapună cu cele în ordine poetică. Marginalitatea despre care vorbeam nu e, în Folfa, exclusiv socială, cu toate că numeroase versuri configurează și deplâng existența pe un fund obscur de ,mare ațipită", de ,baltă uscată", fundătură purtând numele ,orașului
Vremea ratării by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11254_a_12579]
-
O să fiți!"... Sau umorul din vocea lui "Vali" (Uritescu), întîmpinîndu-l pe "colonelul" venit să-i aresteze: "Nea Gigi din Calafat trage să moară! Dacă aveți plăcere, poftiți pentru un omagiu!"... Sau fața lui "Dorel"(Vișan), un "părinte" corupt de cele lumești, cînd își amintește, iluminat și autoironic, de amorul cu o maică stareță; sau cînd, întins pe patul de pușcărie, își șterge o lacrimă care-i alunecă pe obraz; sau cînd urcă în mașină, înainte de a pleca pe ultimul drum, cu
B 67 SXS by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14680_a_16005]
-
sfințit rămîne sfințit, iar ce nu trebuia - se anulează. Aș atrage atenția, dacă tot veni vorba, că sînt popi care fac în biserică și nu numai prozelitism politic. Și pentru cine credeți, pentru PRM, partid extremist nu numai după regulile lumești, ci și după rigori mai înalte. E vorba, după părerea mea, de popii cu epoleți care, o dată și o dată, vor trebui dați în vileag - unii ca informatori, iar alții ca ofițeri acoperiți ai fostei Securități. Nu se poate ca oameni
Cuvioși dilematici și popi cu epoleți by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14888_a_16213]
-
iar alții ca ofițeri acoperiți ai fostei Securități. Nu se poate ca oameni care l-au trădat și pe Dumnezeu și pe aproapele lor turnîndu-l la Securitate, să-și bată joc în continuare și de cele sfinte și de cele lumești. Popii cu epoleți se recunosc și azi. De pildă: în postul Paștelui asist la următoarea scenă în dreptul Bisericii Crețulescu. Un popă în uniformă strigă după cineva, cu chei de mașină în mînă: �Domnu', domnu', domnu', trageți mașina mai încolo, să
Cuvioși dilematici și popi cu epoleți by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14888_a_16213]
-
La celălalt capăt al aleii, popa care voia să și-o scoată și el, nervos, dădea ocol mașinii lui cu o mînie pe care mă jenez s-o descriu, dar din care reieșea că popa nu era fitecine ca putere lumească. P.S. Dacă Biserica Ortodoxă se va simți datoare să protesteze împotriva acestui microscop, atrag atenția că protestul nu-și are obiect. N-am atacat, să fie clar, Biserica, ci pe cei care au trădat-o și care continuă să o
Cuvioși dilematici și popi cu epoleți by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14888_a_16213]
-
poem, ci mai curând un exord al unei expuneri de analiză psihologică. Într-un anumit fel, acest vers se înrudește cu lirismul din "Glosă". Numai că acolo expresia este cu totul impersonală, ca aceea a unei observații asupra "mersului lucrurilor lumești" pe care ar face-o un observator situat dincolo de poziția oricărui subiect; în timp ce aici propoziția are un subiect (subînțeles, desigur, dar nicidecum de neglijat) care-și va dezvălui și afirma identitatea abia în strofele următoare. Un "conținut" ideatic, indiscutabil cu
Versul celor patru superlative by Ștefan Augustin Doinaș () [Corola-journal/Journalistic/15300_a_16625]
-
organizare socială), Scrisoarea pururea rămîne (cu un foarte interesant subcapitol dedicat practicilor de lectură și producției editoriale sub Vechiul Regim), Ispita lucrurilor (despre ctitorirea de biserici și mănăstiri ca practică socială specifică, în strînsă legătură cu o anume concepție despre lumesc și veșnicie), și Etica umanității (în plină criză a modelului societal, modificarea concepției tradiționale despre salvare, de la mîntuirea exclusiv prin apartenența la creștinismul ortodox la cea prin fapte proprii). Modernitatea românească, pe cale a se naște odată cu revoluția de la 1848, pare
Lege pusă, lege spusă by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15366_a_16691]
-
altfel reiau și dezvoltă teme ale poeziilor, unele fiind foarte ușor de recunoscut. De pildă, poemul Titelblatt din Das Buch der Bilder transpare în proza De ce vrea bunul Dumnezeu să existe săraci: ambele sunt apologii ale artistului dezgolit de bunuri lumești, obligat să cânte pentru a fi luat în seamă, până la urmă, de Dumnezeu. Bogații nu sunt interesanți întru spirit, nimănui nu-i pasă ce vor, dar săracii, copiii, infirmii, străinii călători și "însuși întunericul" ascund taina care atrage prezența Domnului
Povestiri sau poezii? by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15381_a_16706]
-
de o lume activă, dar făptuirea trebuie să fie întru slujirea Domnului; o lume "perfecționistă", fiindcă modelul este unul ceresc și nu pămîntesc. Omul trebuie să trudească pentru salvarea sufletului său și al semenilor și în nici un caz pentru glorie lumească - sfatul este direct: să luăm exemplu de la tătarii care stau în corturi și să nu ridicăm construcții mărețe de zid (cu excepția desigur, a celor întru lauda domnului). Așadar în fruntea ierarhiei sociale se află nu împărații și domnii, ci pustnicii
Fantoma părintelui ucis by Manuela Tănăsescu () [Corola-journal/Journalistic/15425_a_16750]
-
alt punct de vedere: dar dacă românii înșiși nu vor să intre în înalta societate în felul cum doresc unii dintre conducătorii lor? Adică, nespălați, duhnind a alcool, cu părul plin de păduchi, cu haine slinoase și pline de boli lumești? Ca dovadă că ei n-au chef să fie doar tolerați - mai mult de frica de a nu răspândi în jur molima, decât din amor real -, au creat câteva mecanisme de igienizare socială. Există o lege a deconspirării societății și
În N.A.T.O. se intră pe ușa din spate a Olimpului by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14587_a_15912]
-
Ana crescuse astfel privată de afecțiunea paternă, rezolvându-și complexul Oedip ulterior prin aderarea la Partid, pe care îl va iubi și sluji. Partidul, ca imagine paternă, vine tot pe filieră Freud: Partidul este mascat, înlocuirea lui Dumnezeu cu autoritatea lumească. După cum americanii iubesc să se autointituleze "God's own country", într-un delir de identificare, tot astfel, comunistul este fiu iubit Partidului cu autoritate metafizică. Această femeie excepțională înțelege să lucreze nu doar din datorie, ci din simț estetic, are
Femei, comunism, psihanaliză by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14598_a_15923]
-
în modul acesta exemplar vocația, artistul și-a putut construi netulburat o operă de dimensiuni ce pot părea miraculoase. E truda zilnică și cultivarea statornică a harului pogorît peste dînsul. Este împlinirea fără cusur a datoriei. E rupere de cele lumești și oficierea în altarul artei. Și asta se întîmplă din tinerețe și pînă azi, cînd meșterul se apropie de patriarhala vîrstă de 96 de ani. Așa a fost posibil să ajungă el însuși un patriarh al artei românești. Acasă La
Întîlniri cu Ion Irimescu by Grigore Ilisei () [Corola-journal/Journalistic/14234_a_15559]
-
cîțiva huligani ai istoriei au fost cazați, din cînd în cînd, pentru a-și desăvîrși studiile, de cele mai multe ori nici măcar începute, au fost transformate în locuri de pelerinaj și de pietate obligatorie. Măcinat de boli, mai mult sau mai puțin lumești, cu creierul dizolvat sub acțiunea tenace a sifilisului, Lenin a fost eternizat sub formă de carcasă și expus public spre deliciul necrofililor și spre încurajarea tinerilor căsătoriți. Cultul moaștelor și al sfintelor relicve din lumea creștină a primit aici replica
Alte crochiuri by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15033_a_16358]
-
și parvenirea lumii bune de azi, și promite să-și trântească la bătrânețe o vilă la munte, că-i place zona. Lucrurile cele mai banale și mai inedite în același timp se animează la Cătălin Mihuleac și preiau, metonimic, nimicniciile lumești. Altundeva, autorul dinamitează și estetica și psihanaliza, descriindu-ne cum își iubea el mama sex-simbol, umflată și tumefiată, cum a fost el iubit de o hidoșenie 90-60-90 și sfârșește metafizic: "Atâta doar mă îngrozește: gândul morții. De ce oare trebuie să
Iași by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/15149_a_16474]
-
stilul curat, exersat, cu nerv, fără minusuri, și toate apocalipsele și mântuirile lui de confetti. îmi place mai ales ireverența prozatorului, îndrăzneala lui de a-i băga în aceeași oală și pe călugări și pe păcătoși, toți pradă acelorași slăbiciuni lumești. De altfel Cătălin Mihuleac descinde din Creangă, cu umorul hâtru și culoarea locală a toponimelor, încât s-ar zice că inventează un întreg epos moldav de bețivi sentimentali, studenți căminiști din complexul Tudor Vladimirescu, jupâni de bloc de Dorohoi etc.
Iași by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/15149_a_16474]
-
cugetător: "Omul de acțiune trebuie să fie destul de ambițios, - pentru ca să aibă un resort lăuntric; dar și destul de mărginit, pentru ca să nu-și dea seama de puținătatea puterilor sale. Și mai ales, destul de prost, ca să nu poată face teorii". Dezangajarea de cele lumești, ca resort al meditației lui Nae Ionescu, a fost sesizată cu sagacitate de Mircea Vulcănescu: "Hotărît lucru! Relațiile dintre împărăția lui Dumnezeu și stăpînirea veacului, dacă se deosebesc în Răsărit, tăios și cu neputință de confundat, ca țintă, ele se
Despre Nae Ionescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15219_a_16544]
-
acest lucru, concluzia ar fi optimistă: avem de-a face cu scriitori care au învățat în acești ani să-și gîndească produsul artistic nu doar din punctul de vedere al conținutului. Mitul scriitorului adîncit în textul abisal, indiferent la problemele lumești ale aspectului sau vînzării cărții s-a risipit de mult. Cei care încă nu cred asta să se uite la acești scriitori tineri și la felul în care ies ei în lume. Iulian Tănase și-a făcut chiar un fel
Istorie literară și istorie personală by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15215_a_16540]
-
spirituală a personalității în cauză, atît de frămîntată, de diversificată (id est vulnerabilă!), însă cu atît mai fecundă în pedalarea sa, cum zice Nae Ionescu însuși, într-un comentariu închinat lui Faust, între "polul propriu-zis metafizic și anexa sa, contrapunctul lumesc"? Cît de actual ar mai putea fi "paseistul", "anacronicul", "reacționarul" Nae Ionescu, integrat, orice s-ar spune, unei viziuni ce-i cuprinde în bună măsură pe Eminescu, N. Iorga, Lucian Blaga, ca și pe tradiționaliști și pe ortodoxiști? La aceste
Despre Nae Ionescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15244_a_16569]
-
caută radioul. Îl găsește, dar - culmea ironiei - e „Vocea evanghelică” și în autocar se aude vocea nazală a unui preot: „După moarte, sufletul nostru merge la Mântuitor, de aceea e bine ca omul să se îngrijească mai puțin de cele lumești...”. Unii izbucnesc în râs, alții se închină. Șoferul schimbă postul de radio și până la București ascult „Who Wants to Live Forever”, „I Just Died in Your Arms Tonight”, „Killing Me Softly”...
Moartea din autocar by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13440_a_14765]
-
s-o reiau nici pînă în ziua de azi”. Chiar așa! Nu ne putem împiedica a ne exprima, în finalul însemnărilor de față, o nedumerire. Tipul acesta extrovertit, cu o înfățișare pletorică, s-ar zice că bine implantat în voluptățile lumești, observator nu fără un pigment malign al naturii umane care e Dan Ciachir, se dovedește concomitent un homo religiosus. Cronica ortodoxă pe care a susținut-o cu competență și har, în revista Cuvîntul, e un argument peremptoriu. În răstimpuri, scriitorul
Amintirile unui meridional by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13547_a_14872]
-
Voievod, Negru Vodă, un descălecător mitic, un întemeietor de tradiție, suveran și sacerdot". Ion Pecie insistă pe faptul simbolic că Manole doarme cu capul pe o piatră din Casa Domnului, pe un bethel, care este atît expresia renunțării la confortul lumesc, cît și o cale spre hierofanie: ,, După cîte știm, nu s-a insistat suficient asupra acestui pasaj fundamental. (...) O ridicătură (eminens), o movilă, o piatră, un zid sînt alte scări ale lui Iacov pe care îngerii urcă și coboară într-
Un soi de revizuiri by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13817_a_15142]
-
glasul lor, și toate la un loc, venind din partea unor necăjiți și ofensați, ne fac să ne regândim propria viață și propria sărăcire. Puterea lor, poate resemnarea lor de a îndura, este ca de dincolo de firea omenească, de grija cea lumească. Transparența lor, ștergerea lor din lume, pe nesimțite, bolile și lentoarea lor într-o vlăguire atât de dură... Unul dintre aceștia, cucerit și credincios cu adevărat, mi-a spus cândva: -"Cu mărul acesta roșu în brațe și cu colacul acesta
Cu mărul în brațe by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/14015_a_15340]
-
E greu de spus cîtă ficțiune și cîtă realitate se află în mărturisirea lui, dar e cert că, în urma acestui episod, filozoful a renunțat la ideea căsătoriei cu concubina sa, și-a abandonat meseria de profesor și, lepădîndu-se de ambițiile lumești, a primit botezul. Ceea ce este izbitor în cazul acestei convertiri este că schimbarea bruscă de atitudine a lui Augustin nu a fost însoțită de o modificare a viziunii sale despre lume. Cu alte cuvinte, cu toate că în trăire Augustin devenise creștin
Convertirea lui Augustin by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10374_a_11699]
-
în care au fost prăjiți, cu căldările în care au fiert, cu toate celelalte pedepse! După cum pictorii curăță adeseori tablourile înnegrite de fum, de funingine și de vreme, fă și tu tot așa, iubite, cu amintirea sfinților mucenici! Când griji lumești te năpădesc și-Ți înnegresc sufletul, șterge-l cu amintirea mucenicilor. De ai această amintire în sufletul tău, nu vei mai admira bogăția, nu vei mai plânge sărăcia, nu vei lăuda slava și puterea, nu vei mai socoti nimic mare
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
liman și o mângâiere tare în necazurile ce se pogoară necontenit asupra noastră. De aceea vă rog pe voi toți, fie de sunteți supărați, fie de sunteți bolnavi, fie de sunteți în necazuri, fie de sunteți în vreo altă greutate lumească, fie de sunteți în adâncul păcatelor, veniți aici cu credință! Toate aceste greutăți și necazuri vor fi lăsate aici și veți pleca cu multă bucurie, ușurându-vă cugetul numai din privirea acestor sfinte moaște. Dar, mai bine spus, nu este
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]