225 matches
-
obuzuri, plumbi, bolovani și catran avem câtă trebuință pentru orice vrăjmaș, care-și zice și creștin pe deasupra, dar se dedă la prădăciuni de odoare creștinești!.. Mai bine le-ai înturna bisericilor jefuite! Spânzurați-l la vederea pârcălabului din cetate! Nu, Luminăția Ta! Au nu cunoști că solului nu i se ia capul!? Mult gloriosul și puternicul Sobieski nu va săvârși o așa nelegiuită faptă! Bine, generale Iablonovski! Mulțumesc! Respectăm cutuma! Dar tu, moșnege, du vorbă fratelui tău pârcălabu că va sfârși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
bondari”. Fabulă cu boul: „Un bou.../ A urcat o treaptă, a urcat o scară/ ...Și și-a pus proptele să nu se prăvale/ ...Și sunt boi de vite și altfel de boi” Chiar că sunt, spun tot eu și autorul). Luminăția sa măgarul: „Gemea un neam neavând ce face/ Păzit de măgărari cu torbă/ Cum cutezai să spui o vorbă,/ Veneau urgent să te înșface,/ Să nu arunci vreo defăimare/ Înspre măgarul cel mai mare... Și-au spus-o unii-n
Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
și invers! Slujitor I și II: Iertare, iertare, îndură-te de noi! Cotoșman: Și de ce, mă rog, fugărești iepuri? Slujitorul I: Fiindcă așa ne-a dat ordin împătatul nostru. Slujitorul II: Noi suntem slujitori la castelul împărătesc. Slujitorul I: Și Luminăția Sa, Împăratul, ne-a dat poruncă să-i prindem și să-i aducem viu un iepuraș alb. Cotoșman: Dar ce vrea să facă împăratul vostru c-un iepuraș alb? Slujitor I: Vrea să i-l dea Domniței, fata lui! Cotoșman
MICI ŞCOLARI, DAR MARI ACTORI by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/368_a_561]
-
Voievodul Ionică de Dragodana. Împăratul: Și de ce te-a trimis? Cotoșman: Ca să-ți aduc în dar, din partea lui acest iepuraș alb. (Vrea să-l scoată din traistă) Împăratul: E împăiat? Cotoșman: Nu ,e viu... Împăratul: Și mușcă? Cotoșman: Nu mușcă, Luminăția Ta, că nu e leu, e iepuraș! Împăratul: Bine, bine!...În orice caz, cu animale de-astea e mai bine să fie omul prudent, mai ales când e împărat ca Luminăția Mea. Duceți-l Domniței...(către slujitori): Mișcă! Fata mea
MICI ŞCOLARI, DAR MARI ACTORI by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/368_a_561]
-
Nu ,e viu... Împăratul: Și mușcă? Cotoșman: Nu mușcă, Luminăția Ta, că nu e leu, e iepuraș! Împăratul: Bine, bine!...În orice caz, cu animale de-astea e mai bine să fie omul prudent, mai ales când e împărat ca Luminăția Mea. Duceți-l Domniței...(către slujitori): Mișcă! Fata mea o să se bucure foarte mult! Cotoșman: Mă bucur și eu, dar nu e nevoie să zbierați așa la mine, că nu sunt surd! Împăratul: Da, dar eu sunt!...Și nu zbier
MICI ŞCOLARI, DAR MARI ACTORI by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/368_a_561]
-
Împăratul: Păi asta și fac, rabd, vai de capul meu! Ai, ai, ai, acum a început să mă apese! Cotoșman: Capul? Împăratul: Nu, coroana...simt cum încep să mă turtesc sub ea. Cotoșman: Pare să fie cam grea pentru capul Luminăției Tale... Împăratul: Ehe, și asta nu e nimic! Asta e coroana de toate zilele, dar mai am una “de zile mari”. Pe aia s-o vezi, e mare cât o baniță și grea cât un vițel... Cotoșman: Și stați des
MICI ŞCOLARI, DAR MARI ACTORI by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/368_a_561]
-
nu e persoană. Și mi-a adus un dar de preț din partea stăpânului său! Ia stai, frate, că acum o jumătate de oră am vrut să spun și eu ceva...Oare ce am vrut să spun? Cotoșman: Vă reamintesc eu, Luminăția Voastră! Începuserăți să spuneți să comunic stăpânului meu că îl așteptați să fie oaspete Măriei Voastre la castel! Împăratul: Așa e...bravo, Motănoiule, exact asta aveam de gând să spun! Cotoșman: Atunci alerg într-un suflet să duc vestea stăpânului
MICI ŞCOLARI, DAR MARI ACTORI by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/368_a_561]
-
este legată pe sub fălci, cu o panglică lată.) Împăratul: (văicărindu-se) Of, of, of, nu mai pot! Domnița: Tăticule, de ce nu dormi la ceasul ăsta? Împăratul: (arată coroana) Fiindcă mă strange... Domnița: Coroana? Împăratul: Da, mă strânge de-mi sar luminățiile ochilor, asta, luminile ochilor vreau să spun... Iepurașul: Dar de ce doarme tatăl tău cu oala aia pe cap? Domnița: Asta nu e oală, Iepurașule, este coroană împărătească! Împăratul: Coroana mea de noapte, ai înțeles? Iepurașul: De noapte, păi aia nu
MICI ŞCOLARI, DAR MARI ACTORI by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/368_a_561]
-
O! Ce bine-mi pare că Marele Dregător nu tea prins... Cotoșman: Dimpotrivă, l-am prins eu pe el...cu mâța-n sac! Domnița: Și tata unde e? Împăratul: (scoțând capul de sub pat) Aici...Aici! Cotoșman: Dar ce faci acolo, Luminăția Ta? Împăratul: Domnesc, ce să fac, mai bine împărat sub pat, decât mort în iatac! Cotoșman: Ridică-te, Măria Ta! Împăratul: Tu ești salvatorul nostru...Îți mulțumesc și îți rămân îndatorat!... Domnița: Și eu îți mulțumesc din suflet!... Cotoșman: Nu
MICI ŞCOLARI, DAR MARI ACTORI by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/368_a_561]
-
ne împovăra cu tributurile față de Poartă. Nu te temi că ai să-ți pierzi capul sub sabia răzbunării. — Capul mi l-am pierdut demult, de când te-am cunoscut și din această pricină nu te iert de plata tributurilor. Am înțeles Luminăția voastră, iartă o biată roabă care se află la picioarele tale sau mai bine zis lângă mai marele Semilunei prăjindu-se la soare. —Ca soarele să n-o ardă o voi unge cu alifie protectoare adusă tocmai de la Istanbul, deschide
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
vânt, se întoarce cu covrigi calzi așezați pe un fund de lemn. Nu zăbovește nici o clipă că se repede să întâmpine alți mușterii...Mulți poartă giubele din țesătură scumpă. Turcul nu prididește cu plecăciunile și cu întrebările : „Ce dorește la luminăția voastră?”... Am căutat să descopăr și alte suflete care să-l ajute pe turc. Nici pomeneală. Doar un flăcău șterge tejgheaua și spală ulcelele folosite. Când ne ridicăm să plecăm, turcul e lângă noi, cu același zâmbet și aceeași plecăciune
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
semenele ei vârstnice și cu experiență n-aveau habar. Într-o zi, am văzut-o înveșmîntată în șalvari și voal de turcoaică pe care le cumpărase într-ascuns de la bazar. (Cu fiecare rochie nouă, femeia luptă să placă mai mult.) ― Luminăția ta, mi-a spus prosternîndu-se ca în fața sultanului, vreau să fac din mine haremul tău, eu fiind întotdeauna favorita... M-au uluit vorbele ei. Așa era: se străduia mereu să fie alta... (poate juca puțin teatru) și sultanul din mine
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
hotărâre în glas Căiță. -Trebuie să ne ascultăm regele nostru, a zis Cârtița. -Despre ce rege vorbești, dragă prietenă? întrebă Căiță. -Despre, Înălțimea Ta, a răspuns Cârtița. -Da, așa este, tu ești regele nostru, au zis cu toții în cor. -Fără Luminăția Ta, nu reușeam să scăpăm din acest tărâm blestemat. -Bine, fie cum doriți voi dar eu nu sunt decât un biet fiu de țăran, prietenul vostru. Cum vorbeau ei, Căiță a simțit cum Stup nemaiavând timp să deschidă gura, l-
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
-te, prea umilul tău pământean, la vreme de restriște. -Ai încuviințarea mea, viteazule Uran. Dar ce vânt te aduce? insista cu întrebarea zeița. -Vreme de cumpănă, Zeiță, răspunse Uran cu îngrijorare. -Am știrea de la răspândaci, viteazule. -Atunci ce mă sfătuiește Luminăția ta? a întrebat Uran. -Ce te sfătuiesc ? Să-ți îndemni luptătorii să moară, dacă nu sunt în stare să trăiască demni .... zise cu apăsare zeița Uriteea. -Ei vor să trăiască demni, dar cu acești sălbateci cu care suntem potcoviți... -Potcoava
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
ca acolo în vârf să nu te doară capul. Zidul-oricare „zid” nu se va înălța dacă stai cu mâinile în sân.. În atenția oricărui „suveran”rege, vodă, președinte, șef de stat sau cum s-o mai numi: e bine ca luminăția-sa („înălțime”, „majestate”, „excelență”, „domnie” ori... „zeus”) să nu se considere cu de la sine putere supraom. Dacă norocul, hazardul te-au uns drept mare și tare (despre „mijloace” vorbim altădată) trebuie la rândul tău să fii un bun slujbaș, să
MINIME by COSTANTIN Haralambie COVATARIU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1685_a_3002]
-
abătut anume de la drum ca să ne urmeze. Era evident că gândurile lui vădeau o puternică dorință ascunsă. Nefericirea și neîmplinirea erau înscrise pe fața lui. Desigur, poate să fie și o eroare, dar a stat o vreme îndelungată în fața castelului luminăției tale, adânc cufundat în gândurile lui. Părea că a ajuns într-un punct din care nu ar fi dorit să meargă mai departe. Atunci, am hotărât să-l iau cu mine. Împărătița Furnică a făcut o pauză, apoi și-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
o zbatere de aripi, spre Înălțimi... Pe marginea ferestrei, luminând, am descoperit un inel sidefiu, cu reflexe de ametist, lângă o pietricică rotundă, de un purpuriu straniu, care mi se aprinse ușor În palme. 87 Războinicul domn M. Ia seama, luminăția-ta, i-o Întoarse Sancho Panza, că ăștia care se văd aicea nu-s uriași, ci mori de vânt, iar ceea ce iei dumneata drept brațe sunt aripile, care, Învârtite de vânt, mișcă pietrele morii. M. Cervantes - Don Quijote de la Mancha Pot
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
care va fi numai a mea. Iar pe această insulă, în afară de gărzile sale personale, nu va călca picior de ființă, fără aprobarea mea... Majed, om care-ai luat-o razna, zic eu, și cum va trebui să-ți zic: Stăpâne, Luminăția Ta, Preaînțeleptule? Și de câte ori va trebui să mă închin pe zi? Tot de cinci ori, ca și haremul tău? Și tot pelerina aceea superbă, de culoare neagră, dacă pelerină se cheamă, va trebui să îmbrac, și tot basmaua aceea care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
sta, și nu-ți voi îngrădi cu nimic libertatea, decât doar că, formal, va trebui să soliciți îngăduința de a pleca, atunci când vei dori să călătorești prin lume cu șevaletul... Altă prăpădenie de râs. Auzi, trebuia să-i cer voie Luminăției Sale, eu, șeiceasa temporară, locuitoarea insulei în formă de inimă, ca să plec prin lume cu șevaletul! Cine putea născoci o glumă mai reușită decât Ahmad?... Vai, Luminăția Voastră, și ce fel de lesă voi purta? Una împodobită cu smaralde, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
lume cu șevaletul... Altă prăpădenie de râs. Auzi, trebuia să-i cer voie Luminăției Sale, eu, șeiceasa temporară, locuitoarea insulei în formă de inimă, ca să plec prin lume cu șevaletul! Cine putea născoci o glumă mai reușită decât Ahmad?... Vai, Luminăția Voastră, și ce fel de lesă voi purta? Una împodobită cu smaralde, cu safir, rubine sau chihlimbar? Și când voi fi slobozită din prețioasa lesă, cine-mi va semna biletul de voie, Șeicimea Voastră sau prima soție a Ta, Stăpâne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
fără cratimă), contopirea sau abrevierea 64 unor lexeme deja existente în limbă. Se disting, astfel, următoarele tipuri 65 de compunere: * compunerea prin alăturare fără cratimă: Ionel Popescu, Ștefan cel Mare, Prâslea cel Voinic, de pe, ca să, o sută trei, cei ce, Luminăția Voastră, câte trei, de trei ori etc.; * compunerea prin alăturare cu cratimă: Făt-Frumos, dulce-acrișor, instructiv-educativ, ici-colo, tic-tac, haida-de, Măria-Ta, după-amiază, trei-frați-pătați, bună-credință, bun-gust, bun-simț, rea-voință, rămas-bun, an-lumină etc.; * compunerea prin contopire/ alipire/ sudare: binemeritat, clarvăzător, pursânge, cuminte, despre, înspre
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
C.F.R., TAROM, plafar, aprozar, bac, O.Z.N., CEDO etc. După cum reiese și din exemplele de mai sus, cuvintele compuse pot fi: substantive (Ștefan cel Mare, Făt-Frumos, an-lumină, bună-credință, untdelemn, fărădelege etc.), adjective (dulce-acrișor, gri-bleu, alb-negru, instructiv-educativ, cumsecade, binemeritat, clarvăzător, cuminte), pronume (Luminăția Voastră, ceea ce, Măria-Ta, oricine, fiecare, orișicare, dumneata, dumnealui), numerale (o sută trei, câte trei, de trei ori, douăzeci, unsprezece, câteșipatru), verbe (a binedispune, a binevoi, a scurtcircuita, a binecuvânta), adverbe (ici-colo, desigur, bineînțeles, deloc, altfel, devreme, niciodată), prepoziții (de pe
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
dezamăgire; * cip-cirip, cutărică, speranță, jucător, LRC, nereprezentativ, hodoronc-tronc, frumosul, așadar, pe la; * dramatic, PS, un ,,Ura!", mătăluță, inexactitate, lipa-lipa, chitarist, două sute, cumsecade, speranță; * copilărie, zdronca-zdronca, Măria-ta, niște nimicuri, NATO, cerceluș, premergător, incert, de la, orișicând; * neatenție, Dimitrie Anghel, un oarecare, dăunător, Luminăția-Sa, dezgust, UEFA, dumneata, nefolositor, rescrie; * deziluzie, de vrei..., dumneavoastră, sud-vest, subiectiv, ba da, PD, conformism, ilegalitate, oscior; * îmbunătățire, cumva, obiectiv, nord-est, dedesubtul cărții, ba nu, bunătate, elitist, neclar, plafar; * realism, realizabil, grație ajutorului ei, cândva, sud-est, dreptunghi, dezarmare, tractorist
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
un nobil chinez, Tang, îl primește la curte pe înțeleptul Yi Yin, pe care intenționa să-l numească prim ministru. Acesta, consultat în privința „gusturilor perfecte“ ale mâncărurilor, îi răspunde stăpânului său: „Gusturile perfecte nu pot fi realizate încă, din cauză că țara Luminăției Tale este prea mică și nu cuprinde toate elementele necesare. Dar acest lucru va fi posibil de îndată ce Luminăția Ta va deveni Fiul Cerului [apelativ al împăraților Chinei, n.n.].“ Despre cât de originală este această bucătărie nu mai are sens să
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
prim ministru. Acesta, consultat în privința „gusturilor perfecte“ ale mâncărurilor, îi răspunde stăpânului său: „Gusturile perfecte nu pot fi realizate încă, din cauză că țara Luminăției Tale este prea mică și nu cuprinde toate elementele necesare. Dar acest lucru va fi posibil de îndată ce Luminăția Ta va deveni Fiul Cerului [apelativ al împăraților Chinei, n.n.].“ Despre cât de originală este această bucătărie nu mai are sens să discutăm. Are ea și o doctrină, o filozofie gastronomică pe baza căreia să fie structurată toată această diversitate
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]