11 matches
-
viața e o umbră Cum este pământul pentru copaci, Când sângele nu mai are răbdare cu inima Și eu rămân pe urme, în spatele meu, Alerg și nu pot să mă ajung. Nici tu nu mă mai aștepti, pleci de nebună, Lunatică, te cheamă stelele plutind Cu rochiile albe peste păduri. Ninsorile nu mai vin, păsările nu mai pleacă, Învelindu-mi singurătatea în nemișcare Sub o cupolă de care se lovesc îngerii. Mi se împletesc răsucite gândurile Ca un colac copt de
POEM PRIN CARE MĂ LEPĂD DE MINE de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 373 din 08 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Vine_o_vreme_cand_viata_e_o_umbra.html [Corola-blog/BlogPost/361796_a_363125]
-
17 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului FEMEIA CU LUNĂ , cronică de AL.FLORIN ȚENE Autor a douăzeci și două de volume de poezie, eseu și teatru, Dumitru Velea este din nou în librării cu o psihodramă onirică Femeia cu lună (Lunatica). Editura Sitech, Craiova, 2004. Piesa de teatru care se încadrează în sfera metafizicului, domeniu explorat de autor cu talent în piesele Metronomul de apă, Ușa bătută în cuie și Podul următor”. Femeia cu lună sondează un domeniu puțin investigat, unde
FEMEIA CU LUNĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 290 din 17 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Femeia_cu_luna.html [Corola-blog/BlogPost/359585_a_360914]
-
criminalistică sunt neputincioși în rezolvarea cazurilor, iar polițiștii și procurorii nu cunosc subtilitățile psihiatriei și latura ei internă, neuropsihiatria. În acest context dramatic agresorul acționează invizibil și, ca efect, vizibil, insesizabil și letal. Personajul denumit Femeia cu lună este o lunatică, fapt ce nu-l recunoaște pe motiv că Boala de lună se produce în fazele lunii. Pe data de 8, în primul pătrar, pe 15, când este lună plină, pe 223 în al doilea pătrar, și pe 30 când este
FEMEIA CU LUNĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 290 din 17 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Femeia_cu_luna.html [Corola-blog/BlogPost/359585_a_360914]
-
2011 Toate Articolele Autorului Cronică de teatru de Al.Florin ȚENE FEMEIA CU LUNĂ Autor a douăzeci și două de volume de poezie, eseu și teatru, Dumitru Velea este din nou în librării cu o psihodramă onirică Femeia cu lună (Lunatica). Editura Sitech, Craiova, 2004. Piesa de teatru care se încadrează în sfera metafizicului, domeniu explorat de autor cu talent în piesele Metronomul de apă, Ușa bătută în cuie și Podul următor”. Femeia cu lună sondează un domeniu puțin investigat, unde
FEMEIA CU LUNĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 348 din 14 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Femeia_cu_luna_0.html [Corola-blog/BlogPost/359528_a_360857]
-
criminalistică sunt neputincioși în rezolvarea cazurilor, iar polițiștii și procurorii nu cunosc subtilitățile psihiatriei și latura ei internă, neuropsihiatria. În acest context dramatic agresorul acționează invizibil și, ca efect, vizibil, insesizabil și letal. Personajul denumit Femeia cu lună este o lunatică, fapt ce nu-l recunoaște pe motiv că Boala de lună se produce în fazele lunii. Pe data de 8, în primul pătrar, pe 15, când este lună plină, pe 223 în al doilea pătrar, și pe 30 când este
FEMEIA CU LUNĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 348 din 14 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Femeia_cu_luna_0.html [Corola-blog/BlogPost/359528_a_360857]
-
pe mâinile ei. Niște mâini lungi, ale căror degete, cu vârfurile puțin ridicate, trădau nesiguranța lăuntrică. Asemenea mâini percep lucrurile doar aproximativ, dar mult mai sigur înțeleg abstracțiunile sunetelor numite muzică de obicei. Cânta minunat la pian. Și totuși, ea, lunatica de bunică, și nu realistul lui tată, a fost mai aproape de realitate când a intervenit fascinația lui pentru Isidora, ea, care nu se îngrijorase peste măsură. Chiar, ce făcea Isidora în clipa aceea? După spectacol, nu i se prea întâmpla
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
de seninul nopții, pe cărările albe zugrăvite cu umbrele mrejelor de frunze. Ea-l văzu, dar nu-și iuți pasul. I ghicise ea caracterul? Poate. El stătea locului și se uita lung la ea cum s-- apropia încet, asemenea unei lunatice, ca-n somn. El..., rezămîndu-și cotul de spata bancei, își lăsă bărbia pe mână, mișcîndu-și încet degetele și se uita uimit, cu ochii strălucitori, la strălucitorul ei chip ce s-- apropia. Ea șăzu alături cu el, dar drept în lună
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
de seninul nopții, pe cărările albe zugrăvite de umbrele mrejelor de frunze. Ea-l văzu dar nu-și grăbi pasul. Îi ghicise ea caracterul? Poate. El stătea locului și se uita lung la ea cum s-- apropia încet, asemenea unei lunatice... ca-n somn. El, rezămîndu-se pe spata băncei, își lăsă bărbia pe mână și se uita uimit, cu ochii strălucitori, la strălucitorul ei chip ce s-- apropia. Ea șezu alături cu el. Nu-i atinse mâna - nimic. Luna o polia
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
seninul nopții, pe cărările albe zugrăvite cu umbrele mrejelor de frunze. Ea-l văzu, dar nu-și iuți pasul. Î [i] ghicise ea caracterul? Poate. El stătea locului și se uita lung la ea cum s-- apropia încet, asemenea unei lunatice, ca-n somn. El rezămîndu-și cotul [-se] pe spata bancei, își lăsă bărbia pe mână (, mișcîndu-și încet degetele) și se uita uimit, cu ochi strălucitori, la strălucitorul ei chip ce s-- apropia. Ea șăzu [șezu] alături cu el, dar drept
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
de limpezi. A ajuns în curte. Era duminică, aveau clacă. Stricau poiata cea veche. Cu ochii în pământ, a vrut să traverseze ograda. Tatăl ei a tras-o de mânecă. Pune mâna pe o furcă, nu te plimba ca o lunatică în amiaza mare". A luat furca și a înfipt-o în paiele putrezite, aruncate de pe acoperișul poieții. Grele ca pământul. O furcă, un cuțit în șale, o furcă, un cuțit în șale, până i s-a făcut negru înaintea ochilor
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
psihiatrică, desemnează o boală psihică gravă a unei persoane, o tulburare psihică individuală, cu caracteristicile sale bine delimitate. Cunoscute de multă vreme, psihozele au fost denumite în mod diferit de-a lungul timpului: nebunie, vesanii, demonopatii, stări de posesiune, stări lunatice etc. Toate aceste denumiri sunt expresia concepțiilor medico-culturale despre boala psihică, dar și expresia atitudinii societății față de bolnavii mintali. Astăzi termenul de psihoză este rezervat unei clase de afecțiuni clinico-psihiatrice, care se diferențiază de nevroze, sociopatii sau psihopatii, tulburări de
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]