6,603 matches
-
sfârșitul pătrarului (subdiviziune a anului școlar pe atunci, după model sovietic), adică prin decembrie, iarăși în cel mai neașteptat mod. Profesorul ne dăduse o temă de casă ciudată: să desenăm toate florile amintite de Vasile Alecsandri în poezia „Concertul în luncă”. Cum nu se prea găseau atlase botanice pe atunci, întreaga clasă a căzut într-o explicabilă stare depresivă. Mai puțin eu, care găsisem soluția salvatoare. În biblioteca familiei era păstrat la loc de cinste dicționarul enciclopedic ilustrat Candrea - Adamescu, pe
ROMAN ŞI BOLOGA de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 by http://confluente.ro/dan_florita_seracin_1456989506.html [Corola-blog/BlogPost/363626_a_364955]
-
biblioteca familiei era păstrat la loc de cinste dicționarul enciclopedic ilustrat Candrea - Adamescu, pe care îl răsfoiam cu multă plăcere, mai cu seamă datorită imaginilor care însoțeau cuvintele glosate. Acolo am dat peste ilustrațiile tuturor plantelor pomenite în „Concertul în luncă”, pe care le-am copiat cu hârtie indigo în caiet, colorându-le apoi după cum m-a tăiat capul. Profesorul Roman s-a arătat impresionat de modul în care mă achitasem de datorie: „Bine, berbecule, mi-a spus, vezi că se
ROMAN ŞI BOLOGA de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 by http://confluente.ro/dan_florita_seracin_1456989506.html [Corola-blog/BlogPost/363626_a_364955]
-
atâtea mere, Toți pomii erau plini de fructe coapte, Ce nu aveam, mi-aduc aminte, pere, Că ne-adunam târziu, pe înnoptat, Băieții toți, că-n sat nu erau fete Și-apoi plecam la pere, la furat, În satul dinspre luncă,-n două cete, Știind cu toții foarte bine locul, Ogrăzile cu perii cei de soi, Că-n fiecare toamnă făceam jocul, Dar și sătenii ne știau pe noi(!) ... Și câte garduri am sărit, măi frate, Prin mărăcini cu sânul plin de
TIMPUL PERELOR de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 1315 din 07 august 2014 by http://confluente.ro/valeriu_cercel_1407413302.html [Corola-blog/BlogPost/353770_a_355099]
-
adunat, S-a auzit venit din depărtare Un zvon de care noi ne-am și mirat, Și nu știu cum, fără să bag de seamă Aud și eu, că-mi zise o muiere, Să mergem toți flăcăii fără teamă În satul dinspre luncă să luăm pere, Că am plecat cu toții, pe lumină, Măcar să revedem pe unde-am fost, Când ne-alergau dulăii-n vreo grădină Și perii, că-i știam chiar pe de rost; Dar ce să vezi! nici n-am ajuns în
TIMPUL PERELOR de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 1315 din 07 august 2014 by http://confluente.ro/valeriu_cercel_1407413302.html [Corola-blog/BlogPost/353770_a_355099]
-
III-lea, considerat monument istoric, in care s-a păstrat o porțiune de 165 m. Acesta făcea legătura cu castrul de la Cigmău. Drumul are pe alocuri adâncimea de 70 cm și era prevăzut cu rigole colectoare pentru apele pluviale. Deasupra Luncii Mureșului, pe malul drept al râului, în zona numită de localnici Cetatea Urieșilor, se găsește Castrul de la Cigmău, construit odată cu Drumul Roman. Administrația romană a edificat castrul militar spre a supraveghea accesul către zona auriferă Apulum și Albunus Mior și
SĂRBĂTOAREA POEZIEI LA GEOAGIU, REPORTAJ DE VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 969 din 26 august 2013 by http://confluente.ro/Sarbatoarea_poeziei_la_geoag_al_florin_tene_1377524469.html [Corola-blog/BlogPost/364955_a_366284]
-
ți țiuia și fremăta tot corpul ca la un cutremur, șuvoaiele ieșiseră cu mult din matcă și-și măreau debitele la confluența cu nenumărații torenți ce plecau din Țefeleică pentru a se adăposti în tăpșanele Văii Porcului și ale Zârnei, luncile toate erau inundate, un colț din natură cu imașuri și fânețe nu se mai supunea nici unor legi, era ca și cum Dumnezeu părăsise intenționat acele locuri sporind și mai mult amărăciunea oamenilor, neputincioși și temători ca nici o altă dată mai apropiată de
BASTARDUL de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 172 din 21 iunie 2011 by http://confluente.ro/Bastardul.html [Corola-blog/BlogPost/372100_a_373429]
-
locuri sporind și mai mult amărăciunea oamenilor, neputincioși și temători ca nici o altă dată mai apropiată de care să-și aducă aminte. Cam pe vremea când asupra văii se abătuseră puhoaiele tulburi de noroi și potop, coliba de bârne din Luncă adăpostea întâmplător pe „moș” Dâră și nepotu-su Damas care nu mai pridideau să se baricadeze pentru a găsi scăpare - pentru ei și lucrușoarele de trebuință și legumă pe care tot omul izolat vremelnic le ține pentru a supraviețui. Printre izbituri
BASTARDUL de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 172 din 21 iunie 2011 by http://confluente.ro/Bastardul.html [Corola-blog/BlogPost/372100_a_373429]
-
au trecut prin negura uitării, a făcut-o în legea ei; natura toată amorțise într-o semiletargie odihnitoare de refacere, unde totul în jur părea neclintit, îmbrăcat într-un alb imaculat de omătul pufos ce se așternea încet, încet, peste lunci și văi, dealuri și munți, ca o dumnezeiască binecuvântare. Doar câteva ciori, vrăbii și coțofene, se mai zăreau, croncănind supărate parcă, pe ramurile copacilor despuiate de frunze, dedesuptul cerului plumburiu. Iarna nu era rea, ci doar puțin mai diferită de
VESTITORII PRIMĂVERII de ARON SANDRU în ediţia nr. 2307 din 25 aprilie 2017 by http://confluente.ro/aron_sandru_1493101695.html [Corola-blog/BlogPost/360148_a_361477]
-
surori ale ei: Primăvara cea sfioasă, Vara cea veselă și caldă și Toamna cea bogată. Ea era rece, căci așa i-a fost menit să fie. Intr-o dimineață, mai devreme ca de obicei, cocoșii au dat alarma. Încolo, aproape de lunca largă, la capătul satului mai bătrân ca zilele și de iazul plini de molani, carași, cleni, vrăbioare și crapi, format din apa zăpezilor de pe munte ce se topeau primăvara, se auzea o hărmălaie mare.. - Cine să fie și ce să
VESTITORII PRIMĂVERII de ARON SANDRU în ediţia nr. 2307 din 25 aprilie 2017 by http://confluente.ro/aron_sandru_1493101695.html [Corola-blog/BlogPost/360148_a_361477]
-
-și împartă cum se cuvine teritoriul cuvenit fiecărei familii, în parte. Se mai isca câte o hărmălaie, din pricina vreunui nemulțumit, dar ciocul puternic al bătrânului pelican, venit tocmai din deltă, punea imediat rânduială, fără multe rugăminți, în neamul păsăresc al luncii. Două rațe, măcăind vesele treceau cu puii prin iaz, până la rădăcina de salcie, unde știau că se ascund peștișorii, să-și ia masa de dimineață. Bătrânul pelican, uitându-se îngăduitor pe deasupra ohelarilor la noii veniți, îndemnă la tăcere, să nu
VESTITORII PRIMĂVERII de ARON SANDRU în ediţia nr. 2307 din 25 aprilie 2017 by http://confluente.ro/aron_sandru_1493101695.html [Corola-blog/BlogPost/360148_a_361477]
-
din chingile cu care o împresurasem prea strâns pe sărmana mamă. Până la acea dată, Ghică al Popii (Anastase, un înstărit al timpului și al locului) mă plătise cu 10 lei pe zi, la așezarea lăturoilor de la fabrica de cherestea de pe Luncă. Mă recomandase penru această muncă Niță al lui Iliuță Urdea, care primea 20 de lei la zi. Ca învățător suplinitor aveam 1675 lei pe lună, deci aproape de trei ori cât Niță. Era o diferență netă între muncitori și intelectualii satelor
PEREGRINĂRILE UNUI SUPLINITOR ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 221 din 09 august 2011 by http://confluente.ro/Peregrinarile_unui_suplinitor_.html [Corola-blog/BlogPost/348246_a_349575]
-
Acasa > Stihuri > Prietenie > SĂ NU MĂ SPUI... Autor: Valentina Becart Publicat în: Ediția nr. 779 din 17 februarie 2013 Toate Articolele Autorului Chiar dacă știi... c-am zăbovit prin lunci cântând cu iarba și florile de mai când neștiut te desprindeai din neguri și mă strigai... Chiar dacă știi... că n-am iubit decât păduri și cântecul tânguitor al râurilor line... și sufletul îmi risipeam în roua dimineților diamantine când neștiut
SĂ NU MĂ SPUI... de VALENTINA BECART în ediţia nr. 779 din 17 februarie 2013 by http://confluente.ro/Sa_nu_ma_spui_valentina_becart_1361117690.html [Corola-blog/BlogPost/351921_a_353250]
-
Să vin în prag de primăvară La tinere femei și fete, Ce-s singure la ceas de seară... Să dau sărutul de iubire Din care dragostea răsare Și drum deschis spre fericire Pentru un an de sărbătoare... Să rup din luncă ghioceii S-anin femeilor în plete, Pentru băieți frumoși ca mieii Duc ramuri, brâu să dea la fete... Din nea de mărțișor femeii Să-i dau pe față dimineața, Din gura ei până și zeii Să dea zeițelor dulceața... Aș
PENTRU ZI DE DRAGOBETE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 by http://confluente.ro/marian_malciu_1456262093.html [Corola-blog/BlogPost/383954_a_385283]
-
tainei firii ascunsu-te-ai în fraga gustată delicat de fiece privire de om întunecat cu ochii-n cer te rogi înșirui puncte-n aer cu vântul tu petreci frunzele ruginite și albia secată și-un zvon de bucurie străbate lunca toată muntele îl urci fără căruțe grele pasul îți e mișcarea și gestul în durere și-n luminarea sfântă reconstruiești poteci El sus acolo vede deschide ziduri reci prin porți de-mbrățișare cu hrana vie albă mereu în tine umbra
ROAGĂ-TE LIBERTATE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1045 din 10 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Roaga_te_libertate_anne_marie_bejliu_1384037859.html [Corola-blog/BlogPost/347299_a_348628]
-
clintesc / și pentru care / în liturghia singurătății / mă proptesc!” Al câtelea icos? GHEORGHE ANTOHI. Vers clar. Expresie francă și precisă, gândită în acceptul propriu al cuvântului. Stil eterogen, derivat când din folclor („Vara m-a strigat afară, / Să colind prin luncă iară, / Să-mi pun flori la pălărie, / Adunate din câmpie, / În triluri de ciocârlie”), când din textele la fel de populare ale romanțelor („Dacă vrei să vii la mine / Să petrecem până-n zori, / Fredonând o melodie, / Cum făceam adeseori”), când din traducerile
ARMONII CELESTE de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 2120 din 20 octombrie 2016 by http://confluente.ro/radu_botis_1476973923.html [Corola-blog/BlogPost/370731_a_372060]
-
mi se ard durerile... Mamă, doar în ochii tăi văd albastrul cer senin, când furtunile lovesc eu tăcerii mă închin. Mamă, doar pe brațul tău un copil își pleacă tâmpla și în ochii vii din el arde-n verde iarăși lunca. Mamă, doar cu vorba ta toți ghețarii se topesc și în locul lor izvoare curg din ochiul omenesc. Mamă dă-mi din forța ta când doar sforile mă leagă și mă - ajută după viscol să rămân mereu întreagă... Mamă, tu auzi
MAMĂ de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1519 din 27 februarie 2015 by http://confluente.ro/camelia_cristea_1425050772.html [Corola-blog/BlogPost/367849_a_369178]
-
dos, Raport între trăire și sfârșitul poeziei, O lume ne așteaptă într-un spațiu lăptos, Fumurie precum toamna arămind aracii viei, Atunci când fur un vis de pe buzele femeii Tăcută cu poala plină cu struguri dulci. E vremea fluturilor hălăduind prin lunci Mai rodnică în sfârșit când se nasc și prunci. Caracatița timpului Caracatița înghițise timpul, ochii mării se bulbucase, bețiv ce-și bea propia urină, azvârlind lături pe mal unde cerul alerga desculț după stele în nisip rămase fără vină pietricele
POEZII DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1331 din 23 august 2014 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1408766607.html [Corola-blog/BlogPost/376482_a_377811]
-
mireasmă a zorilor. Înlocuiește-mă...și plutește-mă deasupra cerului de-un alb neîncercat. *Doamna iarnă e blândă cu cei cuminți. Am lăsat să fie așa... să cad unde-ai vrea... Am clădit aerul cu munci și-am pribegit prin lunci... Ies din mine mii și mii. Și-mi vor da pace doar atunci când mă voi dărui stelelor... când voi deveni una cu ele. M-am născut ca să adorm, m-am născut să-mi înving dreptatea în zădărnicie calculată... îmi întărât
COPII NEDORMIŢI (POEME/NOTE) de ANNE MARIE FIERARU în ediţia nr. 1447 din 17 decembrie 2014 by http://confluente.ro/anne_marie_fieraru_1418845826.html [Corola-blog/BlogPost/364875_a_366204]
-
ridicată în cinstea lui. PETRACHE LUPU devenise celebru după ce avusese o viziune în care i-a vorbit Bunul Dumnezeu. Am aflat că era un cioban modest, bâlbâit și stingher. Într-o zi când se afla cu oile la păscut în Lunca Dunării, a avut o viziune în care i-a apărut Bunul Dumnezeu sub forma unui MOȘ - după cum a povestit dânsul mai târziu - care i-a spus să meargă în satul lui și să le spună oamenilor de acolo ca să se
FRAGMENTE DIN MEMORIILE UNUI OFIŢER DE ARTILERIE de CONSTANTIN ZAVATI în ediţia nr. 1560 din 09 aprilie 2015 by http://confluente.ro/constantin_zavati_1428571617.html [Corola-blog/BlogPost/350333_a_351662]
-
care afla zilnic din telegramele aduse de jandarmi despre sacrificiul celor căzuți eroic pe FRONT. Organizatorii Bisericii l-au dus pe PETRACHE LUPU și pe FRONT ca să-i binecuvânteze pe militari și să le ridice moralul. Până la Locul Sfânt din Lunca Dunării unde era STÂNA și TROIȚA am trecut prin niște lanuri mari de orez și bumbac, recolte din care localnicii câștigau bani frumoși. Ne-am întors la casa miresei unde începuseră să se adune nuntașii. Noi am fost invitați la
FRAGMENTE DIN MEMORIILE UNUI OFIŢER DE ARTILERIE de CONSTANTIN ZAVATI în ediţia nr. 1560 din 09 aprilie 2015 by http://confluente.ro/constantin_zavati_1428571617.html [Corola-blog/BlogPost/350333_a_351662]
-
cu ajutorul muzicii. Nu melodia este rea, ci TEXTUL ESTE RĂU. Textele manelelor îi îndeamnă pe oameni pe calea lui Satan! Iisus a zis că cel ce duce pe altul în păcat și ispita merită pedeapsă IADULUI. Dar celebra cântăreața Gabi Lunca s-a pocăit pentru a scăpa din Iad. Ea este țiganca de-a noastră. Oare nu te doare inima că un om a fost ucis din cauza manelei tale, Florine? Unde a mers cel ucis din cauza manelei? În Rai sau în
FLORIN SALAM ȘI MANEAUA CARE UCIDE de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2084 din 14 septembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1473860404.html [Corola-blog/BlogPost/384356_a_385685]
-
merge la un vrăjitor foarte cunoscut din Vâlcea, ca să ne desfacă fermecele Rădiței și să ne descânte de bine. Asta e un vrăjitor care face doar magie albă și nu lucrează cu diavolii. Stanca a mai fost o dată cu femei de pe luncă, prietene de ale sale, la el. I-au găsit adresa în revista Formula AS și mi-au zis că se duc la el și mahări din ăia din parlament, actori și alte personalități renumite căci leacurile sale fac minuni. Mă
VRĂJITOAREA de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2050 din 11 august 2016 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1470863638.html [Corola-blog/BlogPost/383894_a_385223]
-
a ieșit zâmbind în drum, Pătru Zdrâncu, care m-a invitat la coasă, ca un om bun. M-am oprit cu el la masă, unde am băut un vin de casă Mai apoi am coborât prin Valea lui Mihai, în lunca Mureșului. Ajuns în Vinț, acasă la profesorul Traian Pienar, Acesta mi-a povestit cu plăcere și cu mare har, Istoria celor 18 sate, care ascund povești uitate, Mi-a povestit despre truda strămoșească Și luptă crâncenă cu viața, să trăiască
PE CĂRĂRILE SATELOR DIN VINŢU DE JOS de DAN IOAN GROZA în ediţia nr. 2033 din 25 iulie 2016 by http://confluente.ro/dan_ioan_groza_1469463925.html [Corola-blog/BlogPost/370886_a_372215]
-
Valea Lotrului se află cătunul Vasilatul, iar la alți doi km Valea lui Stan. Imediat lângă Lotru este Stația de tratare a apei care alimentează Brezoiul, Călimănești-Căciulata, Râmnicu Vâlcea dar și Drăgășani. Puțin mai sus se desfășoară alte două sate, Lunca Calului și Păscoaia. În dreptul Luncii Calului, pe marginea drumului national, se găsește o troiță și un izvor cu apa cea mai bună din zonă, apă care în permanență rămâne proaspătă de parcă ar fi agheasmă! La apus, după Păscoaia, Brezoiul face
CAPITALĂ LOVIŞTEANĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1185 din 30 martie 2014 by http://confluente.ro/Ion_nalbitoru_1396202198.html [Corola-blog/BlogPost/353722_a_355051]
-
Vasilatul, iar la alți doi km Valea lui Stan. Imediat lângă Lotru este Stația de tratare a apei care alimentează Brezoiul, Călimănești-Căciulata, Râmnicu Vâlcea dar și Drăgășani. Puțin mai sus se desfășoară alte două sate, Lunca Calului și Păscoaia. În dreptul Luncii Calului, pe marginea drumului national, se găsește o troiță și un izvor cu apa cea mai bună din zonă, apă care în permanență rămâne proaspătă de parcă ar fi agheasmă! La apus, după Păscoaia, Brezoiul face hotar cu localitatea Mălaia prin
CAPITALĂ LOVIŞTEANĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1185 din 30 martie 2014 by http://confluente.ro/Ion_nalbitoru_1396202198.html [Corola-blog/BlogPost/353722_a_355051]