422 matches
-
lume când fac o porcărie, îl aruncară, fără pic de respect, într-o hrubă unde lumina picura dintr-un fel de fereastră aflată cam la un kilometru depărtare. Ca să nu mai spunem că pereții dar și pietrele de pe jos, erau lunecoase însă nu de la umezeală ci de la dejecțiile care ajungeau aici printr-un sistem de canalizare conceput, cel mai probabil, de un masochist. Verdunel realiză din prima că, după ce ușa a fost trântită și încuiată, în hrubă și-au făcut apariția
UN OLTEAN LA CURTEA REGELUI SOARE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1446 din 16 decembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1418751989.html [Corola-blog/BlogPost/340390_a_341719]
-
2014 Toate Articolele Autorului PE O STRADĂ LUMINOASĂ „Pe o stradă luminoasă, Bezna nu se ridicase... Am trecut de dimineață - Până când nu se-nserase Liniște era deplină... Când asfaltul se spărgea: Un picamer și-o drezină Muzica o-ntreținea. Iar ulița lunecoasă... Numai praf era pe ea; Mă duceam încet... acasă, Sau plecam, cine știa? Cerul presărat cu stele Da un farmec inedit... Numai picioarele mele Multe gropi au nimerit. Cred că toți ați înțeles Că veneam, când mă duceam, Drept vă
PE O STRADĂ LUMINOASĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1346 din 07 septembrie 2014 by http://confluente.ro/marin_voican_ghioroiu_1410068053.html [Corola-blog/BlogPost/362229_a_363558]
-
atunci de ce le ucizi? Și te mai miri de ce mori, poate că și ce ucizi tu se miră la fel. Poate că iluziile tale cu care-ți hrănești xistența sunt cele care te fac o iluzie importantă în ochii tăi lunecoși. Ce ești cu adevărat arată faptele tale, ele doar ele îți vor stabili cât de mari îți sunt șansele în universul în care ai intrat și pe care te lupți să îl stăpânești. Restul promisiunilor pe care ți le faci
EXTRAS DIN MEMORIA ILUZIILOR de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1947 din 30 aprilie 2016 by http://confluente.ro/anghel_zamfir_dan_1462004469.html [Corola-blog/BlogPost/384955_a_386284]
-
Acasa > Poezie > Imagini > DOAR AMINTIRE Autor: Petru Jipa Publicat în: Ediția nr. 1742 din 08 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului Pe potecile vieții lunecoase ca un amănunt vom găsi reazăm și steaua de la azimut? Setea nu se poate potoli în vis, scris, abis, nu se poate cumpăra decât de vrea. Dragostea! Nu există un punct absolut, nu există înțeles cauza frumosului zace în vers
DOAR AMINTIRE de PETRU JIPA în ediţia nr. 1742 din 08 octombrie 2015 by http://confluente.ro/petru_jipa_1444318042.html [Corola-blog/BlogPost/381775_a_383104]
-
petrecerea timpului liber. Dar, cum toate se termină pe neașteptate, Marga, jos pălăria dragi femei, la duș, în condiții excepționale, n-a renunțat la nimic din tabieturi: jos papucii de baie, jet de apă la refuz, tot felul de smârcuri lunecoase și o trântă ca la carte. O fractură la încheietura mâinii stângi, repetate tentative de reparație la urgență, complicații, suferință și, inerent renunțarea. O perioadă de recuperare lungă și, ce era să fac, am intrat și eu în jocul tandemurilor
BORIS DAVID (III) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1515 din 23 februarie 2015 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1424698077.html [Corola-blog/BlogPost/383015_a_384344]
-
umbrit eram, iată, de gleznă cuiva care mult mai puternic prin toate pășea; astfel, oricât de tânăr, cu oricâtă pripeala orice drum băteam a doua oară. Ce spui tu despre sufletul meu Tu-mi spui: sufletul tău este foarte ciudat; lunecos că o frunză, mult ca un pat, mut că o frunză dintr-un pom lunecos și din care se face un pat; că o neîmpăcata silaba de gand într-o limbă în care ostateca sunt, uite, rană adâncă pe care
ADRIAN PINTEA, POEZIE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 283 din 10 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Adrian_pintea_poezie.html [Corola-blog/BlogPost/356713_a_358042]
-
de tânăr, cu oricâtă pripeala orice drum băteam a doua oară. Ce spui tu despre sufletul meu Tu-mi spui: sufletul tău este foarte ciudat; lunecos că o frunză, mult ca un pat, mut că o frunză dintr-un pom lunecos și din care se face un pat; că o neîmpăcata silaba de gand într-o limbă în care ostateca sunt, uite, rană adâncă pe care ți-o fac se inchide-ntr-o clipă, cât vârful de ac! nimeni nu-mi
ADRIAN PINTEA, POEZIE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 283 din 10 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Adrian_pintea_poezie.html [Corola-blog/BlogPost/356713_a_358042]
-
Acasa > Poeme > Meditatie > ÎN LUMINA TOAMNEI Autor: Valentina Becart Publicat în: Ediția nr. 2129 din 29 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului În lumina toamnei un copil o floare povârnișuri și pietre un ochi lunecos - ca o tremurare de ape - un cântec săltând pe aproape... În adierea toamnei două mâini fluturând o batistă în vale, o pasăre cu aripa frântă un trandafir rătăcit o potcoavă uitată și-un legământ pângărit... În lumina toamnei dragoste și
ÎN LUMINA TOAMNEI de VALENTINA BECART în ediţia nr. 2129 din 29 octombrie 2016 by http://confluente.ro/valentina_becart_1477741237.html [Corola-blog/BlogPost/379237_a_380566]
-
că se topesc literele și rămân cuvintele fără litere și se prefac o lavă de iubire topită; Violeta Savu e un om atât de cumsecade, ca un șuvoi de pârâu prin care, dacă te descalți, poți să mergi pe pietre lunecoase, să te răcorești de la tălpi până la inimă, în mijlocul ultimei veri fierbinți din viața ta, gata să iasă din timp ca să te prindă în brațe toamna; Violeta Savu e o firimitură de poezie ciugulită de un canar de aur ca să cânte
VIOLETA SAVU. E O FRUMOASĂ MELANCOLICĂ… de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2337 din 25 mai 2017 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1495700808.html [Corola-blog/BlogPost/372279_a_373608]
-
spini fericit că numai o săgeată bine-ascuțită mi-a rămas înfiptă între coaste mândru că n-am scăpat niciodată în noroi crucea pe care urma să fiu răstignit amețit de simfonia minciunilor fulgurante de sub cupola himerei vrăjit de zigzagul clipei lunecoase prin fluviul de cuvinte mușcat de o singurătate turbată fermecat de cântecul de sirenă al deșertăciunii și de potecile basmului în care m-am rătăcit mângâiat de neant și ispitit de zâmbetul colorat al iluziei găunoase tânjind cu petulanță după
MIHAI MERTICARU by http://confluente.ro/articole/mihai_merticaru/canal [Corola-blog/BlogPost/376074_a_377403]
-
păcate ancestraleduios călcând pe jar și pe spinifericit că numai o săgeată bine-ascuțitămi-a rămas înfiptă între coastemândru că n-am scăpat niciodată în noroicrucea pe care urma să fiu răstignitamețit de simfonia minciunilor fulgurantede sub cupola himereivrăjit de zigzagul clipei lunecoase prin fluviul de cuvintemușcat de o singurătate turbatăfermecat de cântecul de sirenă al deșertăciunii și de potecile basmului în care m-am rătăcitmângâiat de neant șiispitit de zâmbetul colorat al iluzieigăunoasetânjind cu petulanță după o străfulgerare de absolut și o
MIHAI MERTICARU by http://confluente.ro/articole/mihai_merticaru/canal [Corola-blog/BlogPost/376074_a_377403]
-
Poe) Ninge mărunt, ninge subțire, ninge mizer peste țara în care multă lume doarme. Morpheus titanul se prelinge ușor peste durerile adormiților și își culbută deșertăciunile în coșmaruri efemere, devenind el însuși visul adumbrit al celor somnambuli cățărați pe acoperișuri lunecoase și umede. Ninge tacit, ninge cu fulgi din lacrimi, ninge sărat peste țara în care până și materia visează. Ninge urât, ninge politic, ninge haotic peste sentimente aflate sub tălpi murdare și uitate în dosare din lacrimi. Asta am văzut
ŢARA ÎN CARE MULTĂ LUME DOARME (SAU CUM NU SE POT TREZI DINTR-UN COŞMAR ROMÂNII DE BUNĂ CREDINŢĂ) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 2172 din 11 decembrie 2016 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1481409378.html [Corola-blog/BlogPost/381418_a_382747]
-
căci pentru noi fu cartea Galeot.” Postuma “ Când te-am văzut, Verena” este o mărturie directă a faptului că Eminescu a rămas împietrit în fața frumoasei ieșence: “Și îți aduci aminte cum mă feream în laturi/ De dulcele-ți cuvinte și lunecoase sfaturi,/ Știind cum biruiește poftirea frumuseții,/ Știind ce vierme pune în sâmburul vieții, // Știam că sunt copilul nefericitei secte/ Ce are sete adâncă de formele perfecte/ Și inima-mi trecut-au nmai rece ca oțelul/ Ca s-o împlânte chinul
Veronica Micle- „Îngerul blond” al lui Eminescu (II). Studiu, de Ion Ionescu by http://revistaderecenzii.ro/veronica-micle-ingerul-blond-al-lui-eminescu-ii-studiu-de-ion-ionescu/ [Corola-blog/BlogPost/339372_a_340701]
-
privi. Devenise incandescentă în lumina soarelui Nordic iar vocea îi suna ca o chemare din adâncurile mărilor agitate de venirea furtunii. Era primul,, fest,,la care noi participam ca studenți. El m a invitat la dans pe melodia unui tangou lunecos. Să nu cad mi am agățat brațele de umerii săi. Era așa cald și plăcut că am ațipit lipindu mi obrazul de finețea gâtului său. Știu doar că mă plimba plutind deasupra perechilor de dansatori și că de atunci nu
O LEGENDĂ NORDICĂ A IUBIRII de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2223 din 31 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/anghel_zamfir_dan_1485863760.html [Corola-blog/BlogPost/359774_a_361103]
-
obrazul de finețea gâtului său. Știu doar că mă plimba plutind deasupra perechilor de dansatori și că de atunci nu mi a mai dat drumul din brațele lui și toată existența noastră ce a urmat a fost ca un tangou lunecos în care eu am stat agățată de umerii lui, pentru că îmi era așa de bine, era așa de cald și plăcut încât mereu aș fi vrut așa să rămân, veșnic dansând un dans al împerecherii. Aceasta este data când ne
O LEGENDĂ NORDICĂ A IUBIRII de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2223 din 31 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/anghel_zamfir_dan_1485863760.html [Corola-blog/BlogPost/359774_a_361103]
-
mărturist păcatul cinstit al iubirii, și cu demnitatea l am rugat pe Dumnezeu să ne unească în veșnicia apelor,a aerului, a universului, și să fim primiți așa cum scrie aici. Nunta a fost un vis, în care tangoul acela așa lunecos s a prelungit până când dimineața ne a amintit că trebuie să mergem și pe la cursuri. Mai aveam multe de învățat până să ajungem să fim pe deplin fericiți. Copiii,,,,s au ivit toți pe rând la umbra acestui copac. Au
O LEGENDĂ NORDICĂ A IUBIRII de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2223 din 31 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/anghel_zamfir_dan_1485863760.html [Corola-blog/BlogPost/359774_a_361103]
-
ușor când examinatorul constată că-și poate procura cartofi de la elevul examinat; un inspector oarecare, înavuțit (“la două fete le-a făcut două case”), profită nu doar financiar, ci și profesional de legăturile lui familiale etc., etc. Firește că, în lunecosul “lanț”, apar, la intervale, și inevitabilele interese politice și că “militanții în aceeași organizație” se susțin reciproc (“Nu vrei să faci revelionul la noi, la partid?”), își promit avantaje, fac propagandă, interzisă, de altfel, în incintele școlare. Dacă în cazul
ÎNTRE APARENŢĂ ŞI ESENŢĂ de OLIMPIA BERCA în ediţia nr. 781 din 19 februarie 2013 by http://confluente.ro/_dascalii_dascalii_intr_olimpia_berca_1361294066.html [Corola-blog/BlogPost/341342_a_342671]
-
spini fericit că numai o săgeată bine-ascuțită mi-a rămas înfiptă între coaste mândru că n-am scăpat niciodată în noroi crucea pe care urma să fiu răstignit amețit de simfonia minciunilor fulgurante de sub cupola himerei vrăjit de zigzagul clipei lunecoase prin fluviul de cuvinte mușcat de o singurătate turbată fermecat de cântecul de sirenă al deșertăciunii și de potecile basmului în care m-am rătăcit mângâiat de neant și ispitit de zâmbetul colorat al iluziei găunoase tânjind cu petulanță după
TAINĂ ȘI TĂCERE de MIHAI MERTICARU în ediţia nr. 2125 din 25 octombrie 2016 by http://confluente.ro/mihai_merticaru_1477387426.html [Corola-blog/BlogPost/369998_a_371327]
-
tocmai cuplul fericit”, mi-am spus uitându-mă la ei cum spate-n spate lâncezeau. „Ce le lipsește ăstora îndată eu am să le dau: Nițică variație în liniștea încremenită, ca să-și astâmpere aleanul cu seva-n vrere priponită ... ” Și, lunecos precum un șarpe cu chip de-arhanghel ipocrit, m-am furișat lângă femeie - chitind c-acolo-i de lovit de vreau ca zidul șubrezit al ascultării să-l străpung - și i-am șoptit c-o patimă mai verde ca mireasma
LUCIFER (PANORAMA DEZILUZIILOR) de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 902 din 20 iunie 2013 by http://confluente.ro/George_petrovai_lucifer_pan_george_petrovai_1371735215.html [Corola-blog/BlogPost/346104_a_347433]
-
tău, Adus parcă de vântul toamnei, Scăldat de stropi veniți din Univers, Fotografiindu-i, cântând pe streșini Plini de rugina, colorând chipul vieții, În nuanțe neștiute de mine, Luminate de lampadare vechi, Pe străzi înguste și puștii, Coborând pe trepte lunecoase, Mirate și ele, de gândurile mele, Vrând, parcă, să mă oprească, Să te vadă prin mine, Să-ți poată simți energia Ce ma cuprinde, oriunde-aș fi. Erai tristă, știind că sunt cu gând acolo, Te prefaceai, într-un târziu
ERAI TRISTĂ ... de COSTI POP în ediţia nr. 1727 din 23 septembrie 2015 by http://confluente.ro/costi_pop_1442956999.html [Corola-blog/BlogPost/374761_a_376090]
-
curajoși din fire, mi-i opresc pe căișori înainte să se mire. Ce mai coama măiestrita, împletită-n șapte cozi, si ce coadă potrivită, mâna-n ea să ți-o înnozi. Și ce greabăn, si ce crupa, si ce glezne lunecoase parcă-s zmei ce se întrupa să fure fete frumoase. Caii mei, măi verzi că marea tulburata de furtună ce inundă toată zarea când se zbuciuma și tuna, Si mai verzi decât smaraldul ocrotit de mâini străbune și purtat azi
CAII MEI de DORA PASCU în ediţia nr. 1938 din 21 aprilie 2016 by http://confluente.ro/dora_pascu_1461257240.html [Corola-blog/BlogPost/354508_a_355837]
-
de la grătare. - Lăsa-ți-l că-i beteag... - completă vocea răgușită, pe care o auzise și la tarabă. - Beteag pe mama dracului - mârâi alt hăndrălău, cel cu un picior de lemn, de undeva, din spatele lui Solomon, scuipând des printre dinți lunecoși, de cositor - Când se dădea mare scriitor nu îl durea nimic... - Auzi cu cine să se pune el? - reluă pițigăiatul firul - Să-l învațe el pe Șefu ce-i aia scriitor... - Tu auzi, băi ciumete? - hârâi vocea răgușitului - Cu tine
PEISAJ CU CORBI (SCHIȚĂ) de NICOLAE SUCIU în ediţia nr. 2189 din 28 decembrie 2016 by http://confluente.ro/nicolae_suciu_1482930679.html [Corola-blog/BlogPost/362801_a_364130]
-
2017 Toate Articolele Autorului PE O STRADĂ LUMINOASĂ „Pe o stradă luminoasă, Bezna nu se ridicase... Am trecut de dimineață - Până când nu se-nserase Liniște era deplină... Când asfaltul se spărgea: Un picamer și-o drezină Muzica o-ntreținea. Iar ulița lunecoasă... Numai praf era pe ea; Mă duceam încet... acasă, Sau plecam, cine știa? Cerul presărat cu stele Da un farmec inedit... Numai picioarele mele Multe gropi au nimerit. Cred că toți ați înțeles Că veneam, când mă duceam, Drept vă
PE O STRADĂ LUMINOASĂ... de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 2226 din 03 februarie 2017 by http://confluente.ro/marin_voican_ghioroiu_1486112083.html [Corola-blog/BlogPost/375504_a_376833]
-
la o simplă privire, la o dorință ne exprimată, sau la un simplu vis într-o seară de toamnă. Tot vrea, mereu vrea ! Lupta aceasta cu sine a dus la închiderea ispitelor înt-un cavou al sufletului și al minții lui lunecoase. Singura care l-a mai potolit a fost inventarea unei celule a societății, familia. Un fel de minciună a sexelor, pentru că omul, bărbat, sau femeie, tot visează, tot privește spre alceva, tot are dorinți imposibile, viziuni cu băieți și fete
INVENȚII LINGVISTICE de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2102 din 02 octombrie 2016 by http://confluente.ro/anghel_zamfir_dan_1475437055.html [Corola-blog/BlogPost/375115_a_376444]
-
și molfăia cuvintele-n dinți. Apoi, plătind consumația Barmanului ce stătea la taclale cu îngerii, a chemat Gioconda-n surâs și i-a dăruit firele de nisip ale clepsidrei ce murea îmbătată de dor... Iar noi ne târam încet pe zidul lunecos al amintirilor într-un balet nesfârșit. Referință Bibliografică: pe zidul / Leonid Iacob : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 210, Anul I, 29 iulie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Leonid Iacob : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
PE ZIDUL de LEONID IACOB în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 by http://confluente.ro/Pe_zidul.html [Corola-blog/BlogPost/367153_a_368482]