7 matches
-
m-au impresionat profund și pe mine, zise Veronica, ștergându-și lacrimile; teatrul și muzica m-au atras de mică! Și mi-a spus Miron că și tu ai cochetat cu viața de actor... Eminescu râse: -Am colindat țara-n lungiș și-n curmeziș cu câteva trupe de actori, am jucat și teatru, am fost și sufleor, și copist de roluri, dar le-am întors spatele pentru că simțeam că nu-i de mine... Bătrânul și Maiorescu aveau gânduri mari cu mine
EMINESCU ŞI VERONICA LA VIENA (CAP 7-8) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Ion_ionescu_bucovu_1398262530.html [Corola-blog/BlogPost/347891_a_349220]
-
din Tutova, la gura Mărășeștilor, către miază-noapte până în zarea Tuleștilor, unde-a așezat o icoană într-un stejar bătrân. Urmele stejarului tot se mai cunosc și astăzi, în hotarul pădurii, moșierului Iorgu Constandache. Pe vremea aceea moșiile se măsurau în lungiș i se puneau hotare, iar în curmeziș se întindea până unde ajungea o vită păscătoare în șase luni de zile, așa că răzășia lui Avram Huiban, către asfințit era până la zarea Zeletinului de azi, și către răsărit, venea până în zarea Tutovei
Avram Huiban [Corola-other/Imaginative/83509_a_84834]
-
apud Ciompec (1985: 104), înregistrează 23 de adverbe derivate cu -iș (-îș). 21 Dintre adverbele în -iș (-îș) din DI 1957 multe nu au mai fost reținute de DILR 2007: alăturiș, arciș, bontiș, buziș, cosiș, frunziș, încolătăciș, îndoiș, hătiș, lățiș, lungiș, lupiș, proptiș, repeziș, tălpiș, tăvăliș, tâlhăriș etc. 22 Apar doar "!piezi (în ~) (înv., reg.) loc. adv.; pieziș adj. m., pl. pieziși; f. piezișă, art. piezișa, pl. piezișe", DOOM2. Explicația neincluderii în acest dicționar a adverbului pieziș este respectarea consecventă a pricipiului
[Corola-publishinghouse/Science/85011_a_85797]
-
altceva decât casa aceasta și via de alături... dar să știți că în vie este îngropată o comoară foarte mare! Abia sfârși aceste cuvinte și bietul tată adormi pentru vecie. După ce îl îngropară, băieții se apucară să sape via în lungiș și curmeziș și o săpară cum nu a mai fost săpată niciodată. Frații voiau să găsească comoara ascunsă în pământ. Menționez că ambele probe administrate au avut un timp dat spre rezolvare. 3. PROBA DE ATENȚIE (U. Schiopu, V. Piscoi
CERCETARE APLICATIVĂ PRIVIND CUNOAŞTEREA ŞI DEZVOLTAREA POTENŢIALULUI CREATIV AL ELEVILOR by LUPAŞCU ANDREEA MILENA, NEAGU NICOLETA () [Corola-publishinghouse/Science/407_a_744]
-
Mexic, spre exemplu, unde un mit spune că „soarele și luna au fost create printr-un sacrificiu”. Soarele își caută o mireasă în balada citată: „Că mi-a tot umblat/ Lumea-n lung și-n lat,/ Țara Românească/ Și Moldovenească/ Lungiș,/ Curmeziș,/ Măre, nouă ai,/ Tot pe nouă cai;/ Patru-a ciumpăvit,/ Cinci a omorât/ Și tot n-a găsit/ Potrivă să-i fie/ Vro dalbă soție” (Lacul SăratBrăila). Potrivirea mitică între lună și soare vine din statutul lor superior, iar
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
zugrăvită, ‘Ntr-aur poleită, Cu opt telegari, Cu nouă zidari, Nouă meșteri mari Și Manole zece, Care mi-i întrece, Stă inima-i rece. El că mi-a umblat Țara-n lung și-n lat, Prin ăl cărpeniș, Prin ăl aluniș, Lungiș, Curmeziș, Dar tot n-au găsit Un zid învechit, Un zid părăsit, Rămas de demult... Fără că-mi găsea Și îmi întâlnea Noiaș, purcăraș, Porcii tot păzind, Marmură-ntorcând. Bună ziua-i da; El le mulțumea. Domnul, de-l vedea, Vreme nu
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
și plugușorul, / Cei doisprezece bourei / Și doisprezece plugărei, / Și-apoi mi-a plecat. / S-a dus la arat / La câmpul durat, / La măru-nrotat, / Pe-un deluț ascuțit / Ca o dungă de cuțit, / Ajungând / Și-ncepând, / A brăzdat, / Și-a arat / În lungiș / Și-n curmeziș, / Brazdă neagră-a răsturnat, / Grâu de vară-a revărsat, / Grâu de vară / Cu secară, / Până-n sară / Să răsară; / S-alunge foamea din țară, / Pe păgâni de pe hotară, / Grâu mărunt, / Arnăut / ... Și, mări, îl secerară / Zi de vară
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]