104 matches
-
Ființă plină în aceeași măsură de abstracția zărilor și de concretul lucrurilor: „Văzduhul umblă, apa stă de veghe,/ totul e patimă și nepereche;/ un dor de Unul infinit mă-ncarcă,/ sînt plin de zări și lucruri ca o arcă” (Plata luntrașului). Cumpăna delicată nu se poate menține, întrucît aviditatea față de „lucruri” se autodenunță, acordînd preeminență „golului” spiritual, fără ca totuși acesta din urmă să-și proclame consecințele ultime, anihilante: „O lăcomie sînt prin lucruri,/ un gol subit cerînd adăugire,/ în drumul spre
Poezia lui Ilie Constantin by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13161_a_14486]
-
vară.// Rămîne pas de anotimpuri lente,/ umblînd pe zările indiferente,/ și vis, și-un nume tulbure-n memorii.// Eu sufletul mi-l văd cu lungă pace/ cum din răgazul orei se desface/ cum se despart la dunga nopții zorii” (Plata luntrașului). Dar situația nu e deloc simplă în cîmpul unei structuri duale, care se exprimă la modul unei dialectici cosmice, prin succesive înaintări și retrageri față de materia ce alcătuiește mediul proxim ca și setul curent de referințe (inclusiv autoscopice) ale ființei
Poezia lui Ilie Constantin by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13161_a_14486]
-
descurcă. Mai plâng ei și mai înjură cam toate autoritățile, dar... Vedem la televiziune cum românii se ajută unii pe alții pentru a se salva pe ei înșiși, că agoniseala de-o viață... Uite, de exemplu, la Bacău: au venit luntrași tocmai de la Brăila și salvează și ei ce și cum pot. Faină solidaritate, mai ales dacă sinistrații au bani pentru a-i plăti luntrașului să-i scoată din apocalipsă. Dacă au - dacă nu... Suntem români, ce naiba! Iar omul trebuie pișcat
De nu aveam un președinte marinar... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11510_a_12835]
-
salva pe ei înșiși, că agoniseala de-o viață... Uite, de exemplu, la Bacău: au venit luntrași tocmai de la Brăila și salvează și ei ce și cum pot. Faină solidaritate, mai ales dacă sinistrații au bani pentru a-i plăti luntrașului să-i scoată din apocalipsă. Dacă au - dacă nu... Suntem români, ce naiba! Iar omul trebuie pișcat la pungă atunci când e la ananghie, că altfel chestiunea sună a bancuri cu Bulă. Pe scurt: ai milionul - trăiești! Nu-l ai... Sau, într-
De nu aveam un președinte marinar... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11510_a_12835]
-
A. Toma? Ciorna răspunsului lui Cazimir umple opt pagini dintr-un carnet cu scoarțe cafenii și seamănă binișor cu un plan de lecție: invocă un șir interminabil de titluri (Va fi mai bine, Trăiască Comuna!, Secerișuri sfinte, Cîntul vieții, Cîntecul luntrașului, Avangardei, Șomaj, Solar, Acesta e cîntecul pîinii amare, Cînta o țesătoare, Marșul rezistenței, Răvaș din Ucraina, Imn păcii, Ne vine dreptatea, Sub razele vremilor noi, Flăcări pe culmi, Azi țara ta e casa ta, Azi e fiertul fierului, Imn tineretului
Rîsete în amfiteatru by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12408_a_13733]
-
intelectualul basarabean se dăruie întreg literaturii rusești". Constatările tânărului scriitor de la București sunt adeverite și întărite și de un cunoscut publicist al vremii, părintele Vasile }epordei (1908-1997). Cam tot pe atunci, referindu-se la tineretul intelectual al vremii, care "întocmai luntrașului din largul mării habar n-are unde-i țărmul", el nota în ziarul Raza, din Chișinău, la 14 octombrie 1937: "Exact în aceeași situație se află tineretul nostru basarabean. Majoritatea bătrânilor s-a coborât în mocirla cluburilor, de unde n-au
înstrăinarea fraților by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Journalistic/10588_a_11913]
-
început sub un cer purpuriu dăruit cu vise vechi fiilor pământului să-l creadă și să-l poarte. Sunt gata să plec. Fără amintiri fără dureri. Anii să mi-i număr în stele căzătoare. mai am un ban de argint luntrașului să-i dau de drum să mă ducă departe să fiu singur cu cerul meu acolo unde eram înainte de cădere. Citește mai mult Pe malul StyxuluiUltima oară m-am desenatcu linii tremurândeîn nisipul de pe malul râuluinumele l-am lăsat la
MARIUS HORVATH [Corola-blog/BlogPost/382575_a_383904]
-
început sub un cer purpuriu dăruit cu vise vechi fiilor pământului să-l creadă și să-l poarte. Sunt gata să plec. Fără amintiri fără dureri. Anii să mi-i număr în stele căzătoare. mai am un ban de argint luntrașului să-i dau de drum să mă ducă departe să fiu singur cu cerul meu acolo unde eram înainte de cădere. Referință Bibliografică: Pe malul Styxului / Marius Horvath : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1502, Anul V, 10 februarie 2015. Drepturi
PE MALUL STYXULUI de MARIUS HORVATH în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382191_a_383520]
-
-ncetinești, și poate-n lut m-amestec chiar atunci. Din gându-ți dulce scoate-mă: tu ești, Eu voi fi fost; doar moartea dă porunci. De faci altcum, vor râde înțelepți, De tine-aici, de mine, între drepți. LXXIV Cândva luntrașul mă va recunoaște, și vom pluti spre vămi: să nu-ți mai pese. A doua oară stihul mă va naște, Iar duhul meu în tine își va țese Memoria. Iubirea ți-e-nchinată, Apleacă-te și ia ce-ți aparține, Acolo-s
Sonete de Shakespeare într-o nouă traducere by Radu ȘTEFĂNESCU () [Corola-journal/Journalistic/6894_a_8219]
-
cutioara cu ace de oțel pentru plăcile patefonului. Adevărat este că învârteam singur manivela acestuia și chiar în lipsa părinților o ascultam pe Amelita Gallicurci într-o dramatică arie din "Norma" lui Bellini, pe tenorul Schmit, cu "Funiculi-Funicula", pe Șaliapin în "Luntrașii de pe Volga". Basul nu mi se părea destul de adânc. După șaptezeci și ceva de ani, aceeași impresie mi-a lăsat-o, la aceeași bucată - la B.B.C. clasic - Paul Robson. Pe carnetul de note și frecvență din prima clasă - zece pe
Old merry school by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/9265_a_10590]
-
Între două lovituri de vîslă. Răsăritul a murit, iar tu știai asta cînd ne-am Îmbarcat. Își scutură părul cel negru. Nu mai există nimic... Nici nordul, nici sudul, nici estul, nici vestul... iar tu nu ești altul decît Caron, luntrașul morții, care mă conduce pe malul celălalt... Dar nu mai există nici malul celălalt... Nu există altceva decît marea, iar marea e moartea, veșnicia, infinitul... Poate că ăsta e iadul la care am fost osîndită, pentru tot răul pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
mare și surâzătoare, cu figuri de bătrâni înțelepți. Acum râul a deviat, și-a mai schimbat cursul și locul acela de la cotitură, inundat de sălciiș se trece cu ușurință, nici nu trebuie să-ți ridici fusta. Îmi mai vorbește despre luntrași, mi se pare imposibil, știi astăzi râul nu mai este decât un fir anemic de apă, vegetația a acaparat fostele albii, ici, colo, pasc iarbă cârduri mari de gâște, conducătorul lor sâsâie nemulțumit la trecerea noastră, zburlindu-și penele, compunându
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
iubirea către cei de lângă tine, aici pe pământ. Ca unui egal înțelegător și hâtru ce-ți face trecerea mai lină din peisaj în necunoscut, i te poți adresa flatarisindu-l cu o expresie modernă și care trebuie să aibă efect bun: ,Luntrașule Charon, hai patroane,/ să așteptăm măcar până mâine...", el intervine cu îndemnuri prețioase de ultim moment: ,Hai, omule, fii isteț și vino cu mine,/ Te cinstesc cu un pahar de lumină.../ Și știi ceva, mai bine schimbă-ți meseria.../ Fii
Poemul si scriitoarea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/7878_a_9203]
-
român, romantic și clasic în aceeași măsură), un ochi interior se deschide pentru a fixa, în marea de aparențe volatile, esențele. Reflexia lasă loc reflecției, ridicată la o treaptă inumană. Apar personaje și avatari (neguțătorul de săbii, tăietorul de lemne, luntrașul, "duhul fărădelege", "zeul cel singur") care, trăind în lumea oamenilor, se sustrag regulilor de uzură și moarte ale acesteia. Timpul nu curge și pentru ei. Astfel se citesc Desprinderea de țărm sau Ambră, în care anii par un drum, iar
Insomnia by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7618_a_8943]
-
când luna se pornește./ Eu sunt doar bruma de pe crizanteme,/ timp îngroșat pe vechi desen de steme./ În preajma ta sunt ceață, brumă, rouă,/ povară de uitare veșnic nouă - / supus iubirii, grabei și erorii, evanescent ca norii și ca zorii" (Plata luntrașului). Sentimentul pascalian de fragilitate a ființei umane la scara Universului devine abisal odată cu trecerea poetului în spațiul francez. Destinul său este cel al unui anti-Ovidiu. Dacă poetul iubirii a fost un patrician roman obligat să-și ducă zilele între barbarii
Corola de minuni a spaimei by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10233_a_11558]
-
pipai ochii, buzele, sânii Să văd, ca orbul, cine m-a privit, sărutat, iubit Iar am dormit pe lacrima lunii În turnul de fildeș, joc lacătul la zar Îl pierd, îl câștig pe două cuvinte Te iubesc, ies din vis Luntrașul îmi refuză argintii. Mă tem de iubire, nu deschide ochiul De atâtea rugi mi-am zidit mănăstire Sub pleoapa, cu mângâieri fierbinți, Imaginare, ți-am desenat pe iriși sfinți. De moarte mă tem și mai tare Am trimis, prin vene
ANA, CU LACRIMI DE REGINĂ de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 2032 din 24 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385169_a_386498]
-
putut exista, În el, măcar o scânteie de viață. Mâinile legate de stâlp și rigiditatea stratului de tencuială, care se Întărise, Îl mențineau Într-o poziție dreaptă, puțin aplecat În față, aidoma unei macabre statuete de la prora unei corăbii. Caron, luntrașul umbrelor, s-ar fi putut folosi de el ca ornament pentru barca lui, se gândi. — Înțelegi acum de ce ar fi oportun să se ocupe autoritatea supremă a Comunei. Ar trebui să chemăm... ar trebui chemată Sfânta Inchiziție. Diavolul locuiește În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
Șerbia, iar el pleca mai departe. Așa se explică faptul că el figurează ctitor al multor așezăminte bisericești. A înălțat biserici și în Bulgaria dar și în Șerbia în zona Kladovo, la sud de Dunăre în dreptul localității Turnu Severin. Negăsind luntraș pe malul bulgar, face o rugăciune arzătoare, întinde pelerina să pe apă, pășește pe această și așa trece Dunărea. Între 1370-1372 întemeiază mănăstirea Vodița pe teritoriul comunei Vârciorova (Mehendinți) cu ajutor de la domnitorul Vlaicu Vodă. Continuă să caute locul indicat
SF. NICODIM DE LA TISMANA de ION UNTARU în ediţia nr. 1091 din 26 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347673_a_349002]
-
a trecut-o Cu ochiul treaz al minții călătorind „La steaua” Ce n-o văd muritorii. El singur a văzut-o! Nu știu decât o apă ce ne privește fix Nu știu decât o apă cu pânze moi de ceață Luntrașii n-au simbrie, slujesc aici pe stix De mii de ani, cu toții, numai o zi din viață. Nu știu prin care poartă, de-un veac, El a plecat Știu că se întoarce-n steaua ce numele i-a dat. Referință
NU ŞTIU de GELU DRAGOȘ în ediţia nr. 1827 din 01 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350181_a_351510]
-
corzi din argintul izvorului” („Credeam”); „Mâinile tale -/ stele de mare -,/ fildeș solar/ fremătând cu mirare” („Obsesie”); „Inima -/ amforă plesnită/ în cenușa dimineții” („Relicvă”); „Maci sângerii sfâșie albul zăpezii” („Între oglinzi”); „Lacrima de argint/ despică liniștea oglinzii,/ sărând ochiul întors al luntrașului.” („20 iulie”); „Decât crinul imperial/ nu-i mai prejos floarea scaiului,/ nici firul ierbii decât sabia de Damasc” („Visând Altamira”). Sobrietatea gândirii, vulcanică și captivantă, însoțită, așa cum mai spuneam, de o dispoziție lingvistică aparte, dovedește acea „perseverență în evoluția poetică
MARIANA CRISTESCU AMOR PROHIBIT de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 674 din 04 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351261_a_352590]
-
și cei ai eternității noi suntem supape de răsuflare prin care cele două nesfârșite sensuri își revigorează “motoarele”. Estimp, omul își poate savura binefacerile îndumnezeirii, trăindu-se frumos pe sine în lacrima existențială a speciei, peste care l-a pus luntraș la Viața-i proprie Dumnezeu-Ființa sa! Astfel înțelegem cu convingere că Haosul inițial nu s-ar fi putut transforma într-un Univers care să se susțină neîntrerupt în prezentul continuu, ordonat prin legile sinelui, dacă n-ar fi beneficiat de
CREDINŢA DACO-DEOUMANIŞTILOR ŞI LIANTUL EI INTEGRAL, DUMNEZEUL UNIC CURCUBEU (D.U.C.) de ALEXANDRU OBLU în ediţia nr. 699 din 29 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351362_a_352691]
-
Acasa > Versuri > Spiritual > ÎN SPIRITUL GLASULUI ALB Autor: Daniel Dăian Publicat în: Ediția nr. 356 din 22 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului nu port realități în buzunare doar ceva mărunțiș pentru luntrașul care mă poartă dincolo de ascuțișul daltei în care au pierit munți de piatră dacă ar fi după tine mi-ai cerne și ultima fărâmă din albul ochilor înainte să mă lași într-un colț noduros al arborelui de cristal cine
ÎN SPIRITUL GLASULUI ALB de DANIEL DĂIAN în ediţia nr. 356 din 22 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356829_a_358158]
-
așternuturi pielea ta cade periodic în bucăți de palmeplus de astaai învățat să torci... XVII. ÎN SPIRITUL GLASULUI ALB, de Daniel Dăian , publicat în Ediția nr. 356 din 22 decembrie 2011. nu port realități în buzunare doar ceva mărunțiș pentru luntrașul care mă poartă dincolo de ascuțișul daltei în care au pierit munți de piatră dacă ar fi după tine mi-ai cerne și ultima fărâmă din albul ochilor înainte să mă lași într-un colț noduros al arborelui de cristal cine
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/356833_a_358162]
-
dorm tăcut veacurile în cuibul lor ce-ascund mistere pe care această lume nu le știe trec fulgere prin mine și zboară păsări prin cenușa caldă dintre ninive și valea regilor pe malul nilului se leagănă o barcă cu trei luntrași ducând doar smirnă la oracol unde se descifrează viața din iambii suitori ai morții acolo o curte cu vocale ne trâmbițează poeme cu cleopatra femeia care a înnebunit doi regi cu farmecele ei de divă o tempora o mores striga
LUMINI DE PRIMĂVARĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1169 din 14 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353629_a_354958]
-
Pe anumite porțiuni de pe Bistrița s-ar putea practica plutăritul, după cum spune profesorul Cojocaru-care a propus ca la Zugreni pe o distanță de 60 de kilometri, să se organizeze plutăritul primăvara, când este multă apă. 3 Ceea ce ne-au povestit luntrașii, dar și noi am constatat că Bistrița s-a modificat foarte mult în această lungă perioadă decând plutăritul a fost desființat. Ca unul din tinerii care pe vremea școlii împreună cu alți colegi ne aventuram pe Bistriță de la Piatra-Neamț până după
CROAZIERĂ PE BISTRIŢA de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 2011 din 03 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354545_a_355874]