32 matches
-
când este mai liber, se apucă și bulgărește cu talent pe unii oameni! Fericito! Ai fost nimerită! Nu știi ce bucurie mi-ai pricinuit citindu-ți stihurile! În anii aceia în care eram amândoi în satul cu nume de fiară (Lupăria), nu lăsai să se vadă ce talent zace în tine! Poate n-o fi ajuns la maturitate! Poate îl țineai ascuns în tainițele minții și ale sufletului! E bine c-ai hotărât să scoți în lumină talentul! Ce fericită trebuie
ELENA SPIRIDON de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 550 din 03 iulie 2012 by http://confluente.ro/Redactia--Autori/Elena_Spiridon.html [Corola-blog/BlogPost/340310_a_341639]
-
domiciliul actual în Republică Moldova, Chișinău, Durlești, str. Ț. Vladimirescu nr.5, ap.75. 50. CRUCOVSCHI IVAN, fiul lui Petru (n. la 20.05.1918 în localitatea Comarovo, Cernăuți) și Ecaterina, născut la data de 17 septembrie 1953 în localitatea Lupăria, județul Rîșcani, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republică Moldova, Bălti, str. Lăutarilor nr.24. 51. DANIL ARISTIAN, fiul lui Victor și Maria (fiica lui Florea Ion n. la 01.02.1907 în localitatea Durlești și Ecaterina), născut la
EUR-Lex () [Corola-website/Law/171458_a_172787]
-
va avea următorul cuprins: "sat Gioseni, pietruit, de la locuitorul Andrei Dumitru la locuitorul Pal Petrea, supr.-0,13 ha; L-320m, l-4m"; - Poziția nr. 53, coloana nr. 3 va avea următorul cuprins: "sat Gioseni, pietruit, de la locuitorul Simon Maria la punctul Lupărie, supr. 0,05ha, L-83m, l-6m"; - Poziția nr. 54, coloana nr. 3 va avea următorul cuprins: "sat Gioseni, pietruit, de la locuitorul Beteș Gheorghe la locuitorul Ghebu Maximilian, supr.- 0,04ha; L-100 m, l-4m"; - Poziția nr. 55, coloana nr. 3 va
EUR-Lex () [Corola-website/Law/182888_a_184217]
-
Jilava Colegiul uninominal pentru alegerea Camerei Deputaților nr. 4 Orașul BUFTEA Localitate componentă: Buftea Sat ce aparține orașului: Buciumeni Orașul OTOPENI Localitate componentă: Otopeni Sat ce aparține orașului: Odăile Comuna Balotești Sate: Balotești, Dumbrăveni, Săftica Comuna Ciolpani Sate: Ciolpani, Izvorani, Lupăria, Piscu Comuna Corbeanca Sate: Corbeanca, Ostratu, Petrești, Tamași Comuna Gruiu Sate: Gruiu, Lipia, Șanțu-Florești, Siliștea Snagovului Comuna Moara Vlăsiei Sate: Moara Vlăsiei, Căciulați Comuna Mogoșoaia Sat: Mogoșoaia Comuna Periș Sate: Periș, Buriaș, Bălteni Comuna Snagov Sate: Snagov, Ciofliceni, Ghermănești, Tâncăbești
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
mărit pe măsura creșterii populației, prin defrișarea pădurii. Pe harta manuscris întocmită de Hora von Otzellowitz la 1790, intitulată „Brouillon oder Original Aufname der funf Moldavichen Districten", foaia nr. 9 nord, sunt trecute localitățile Korny între dealurile Viei-Corneț (împădurit si Lupărie (parțial împădurit) și Costeșty în lunca Siretului în apropierea confluenței Gârlei Morii cu râul Siret. Creșterea demografică determină dezvoltarea teritorială a vetrelor celor două sate vecine Corni și Costești până la unirea lor, fapt petrecut în jurul anului 1800. Satul unit a
Comuna Corni, Botoșani () [Corola-website/Science/300905_a_302234]
-
și anume: 1. Alexăndreni 2. Bălani 3. Camencuța 4. Cucueții-Noui 5. Chirpița 6. Cuhăneștii-Vechi 7. Danul Vechi 8. Danul Nou 9. Elizavetovka 10. Glodenii Noui 11. Glodenii Vechi 12. Guzumunești 13. Golășeni 14. Hiliuți 15. Iabloana Veche 16. Ivanovka 17. Lupăria 18. Măiești 19. Nicolaevca 20. Părjota 21. Stîncăuți 22. Soroca 23. Sturzeni 24. Zagaicani Volostea Copăceni - 20 sate Volostea Fălești - 29 sate Volostea Chișcăreni - 27 sate Volostea Slobozia-Bălți -27 sate Volostea Sculeni - 34 sate Volostea Ungheni - 24 sate Volostea Zăbriceni
Cucuieții Vechi, Rîșcani () [Corola-website/Science/305240_a_306569]
-
Ciolpani (în trecut, Țigănești) este o comună în județul Ilfov, Muntenia, România, formată din satele Ciolpani (reședința), Izvorani, Lupăria și Piscu. Comuna se află în extremitatea nordică a județului, la limita cu județul Prahova, pe malul drept al Ialomiței. Către vest, se află pădurea Scroviștea, cu lacul Țigănești (denumit și Balta Mănăstirii), unde se află mănăstirea Țigănești. Către sud-est
Comuna Ciolpani, Ilfov () [Corola-website/Science/300493_a_301822]
-
Cotnari (în ) este o comună în județul Iași, Moldova, România, formată din satele Bahluiu, Cârjoaia, Cireșeni, Cotnari (reședința), Făgăt, Hodora, Horodiștea, Iosupeni, Lupăria, Valea Racului și Zbereni. Comuna se află în partea de nord-vest a județului, pe malurile Bahluiului, în aval de zona unde acesta primește apele afluentului Buhalnița. Este traversată de șoseaua națională DN28B, care leagă Târgu Frumos de Botoșani. Din acest
Comuna Cotnari, Iași () [Corola-website/Science/310569_a_311898]
-
o minoritate de romano-catolici (4,18%). Pentru 3,23% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Bahlui a județului Iași și era formată din satele Valea, Dealu, Zlodica, Horodiștea, Lupăria, Sbereni, Hodura și Iosupeni, având în total 2698 de locuitori. În comună existau două mori de aburi, patru biserici, un paraclis și două școli cu 86 de elevi (dintre care 21 de fete). Anuarul Socec din 1925 o consemnează în
Comuna Cotnari, Iași () [Corola-website/Science/310569_a_311898]
-
de aburi, patru biserici, un paraclis și două școli cu 86 de elevi (dintre care 21 de fete). Anuarul Socec din 1925 o consemnează în plasa Cârligătura a aceluiași județ, având 3337 de locuitori în satele Cotnari, Hodora, Horodiștea, Iosupeni, Lupăria, Valea Racului, Zbereni și Zlodica. În 1950, comuna a trecut în administrarea raionului Hârlău din regiunea Iași. În 1968, a revenit, în alcătuirea actuală, la județul Iași, reînființat. În comuna Cotnari se află cinci monumente istorice de interes național, dintre
Comuna Cotnari, Iași () [Corola-website/Science/310569_a_311898]
-
lemn, lucrul acesta petrecându-se probabil în momentul în care râurile nu le-au mai oferit aurul necesar existenței. Revenind la satul Prundu, după cum spun bătrânii satului ei s-ar fi așezat (rudarii) în acest loc pe la 1925 venind de la lupărie, tot o zonă de pădure, aparținând unei comune vecine. La început au fost câteva familii care și-au construit bordeie, locuințe specifice rudarilor. Având în vedere faptul că nu erau statornici bordeiele au fost construite în pădure pe moosia boierului
Prundu, Teleorman () [Corola-website/Science/301827_a_303156]
-
însuși, de ceea ce se petrecea împrejurul lui. Omul pururea tânăr, când trecuse pe lângă acel oraș, făptuise multe lucruri bune. Ciobanului [î ]i răpeau tatarii din turmă și el a alungat tatarii, cărbunarului îi urlau lupii pe lângă casă, el a stârpit lupăriile, și-n adevăr într-o piață a noului oraș el a văzut o statuă călare c-o elebardă în mână și s-a recunoscut pe sine în acea statuă. - Eu sunt acela, zise el mulțimii demprejurul lui, dar toți râseră
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
infiltrează destul de ușor, formând pe suportul argilo-marnos un strat acvifer propriu. Apa din aceste strate este în general potabilă, debitul este relativ bogat și constituie principala sursă de apă a multor sate de pe coasta estică a Dealului Mare-Hârlău (Cârjoaia, Horodiștea, Lupăria, Poiana Mărului etc.), de asemenea și pe versantul sudic și vestic al Dealului Baban, al Dealului Deleni, Cireșului (pentru satele Maxut, Bădeni, Ceplenița). 1. 2. 3. Unitatea hidrogeologică a depresiunii de contact Hârlău-Cotnari La contactul cu dealurile înalte din jur
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
Catalina (sec. 4-3 î. Hr.), conacul ctitorit de Nestor Ureche (reconstruit de Cantacuzino Pașcanu, 1835), castelul Carjoaia (sec. 18), biserica Zagavia (fosta mânăstire Zagavia, 1624), mormântul Episcopului Amfilohie Hotinul (autorul primului manual de geografie, mort în 1800), biserica Scobinți (1849), schiturile Lupărie, Cotnari, formează un bogat vestigiu al urmelor trecutului ce dăinuiesc până în prezent. Prin excelență, comuna Cotnari adăpostește un complex de vestigii istorice, beciurile domnești din centrul comunei și vestigiile de pe Dealul Cătălina fiind numai câteva exemple. Așadar, pe lângă viile întinse
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
într -un spaț iu pitoresc, turiștii ar putea vizita: Biserica Domnească Sf. Parascheva, atribuită lui Ștefan cel Mare, ruinele Academiei Latine de pe vremea lui Despot Vodă sau beciurile domnești din centrul comunei Cotnari. Apoi cetatea traco-getică de pe dealul Cătălina, schiturile Lupărie ori Cotnari sau, trecând peste un pod de piatră de râu, de pe vremea lui Ștefan cel Mare, să viziteze castelul din satul Cârjoaia. Iar cum prin reînvierea Drumului vinului, legătura din satul Zlodica și Cotnari se va face pe sub poalele
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
partea de Nord - Vest a județului Iași și se înscrie între următoarele coordonate: 47˚17’ si 47˚35’ latitudine nordică. Această comună are în componența sa 11 sate: Cotnari - reședință de comună, Bahlui, Carjoaia, Cireșe ni, Fagat, Hodora, Horodiștea, Iosupeni, Lupăria, Valea Racului și Zbere ni. Teritoriul administrativ Cotnari are ca vecin i: * la nord, comunele Scobinți și Ceplenița; * la est, comunele Coarnele Caprei și Belcești; * la sud, comuna Belcești și orașul Târgu Frumo s; *la vest, comunele Todirești și Sirețel
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
posibilitățile de pescuit sportiv oferit de lacurile din comună. Educație și cultură învățământ în cadrul comunei Cotnari procesul de învățământ se desfășoară în cadrul a opt școli și a opt gră dinițe. Școlile se află situate în satele: Cotnari, Hodora, Zbereni, Bahlui, Lupăria, Valea Racului, Cârjoaia și Horodiștea, iar grădinițele sunt localizate în satele: Cotnari, Cârjoaia, Hodora, Hodoriștea, Zbereni, Bahlui, Lupăria, Valea Racului. În localitatea Cotnari funcționează centrul de zi „Sfânta Parascheva”, centru de zi pentru copiii aflați în dificultate, proiect finanțat FARE
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
învățământ se desfășoară în cadrul a opt școli și a opt gră dinițe. Școlile se află situate în satele: Cotnari, Hodora, Zbereni, Bahlui, Lupăria, Valea Racului, Cârjoaia și Horodiștea, iar grădinițele sunt localizate în satele: Cotnari, Cârjoaia, Hodora, Hodoriștea, Zbereni, Bahlui, Lupăria, Valea Racului. În localitatea Cotnari funcționează centrul de zi „Sfânta Parascheva”, centru de zi pentru copiii aflați în dificultate, proiect finanțat FARE: ”Copii mai întâi” inaugurat la 22. 01.2003. Cultura Comuna dispune de un cămin cultural comunal în localitatea
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
de intruziune; nu apare nici o forțare, ci doar studiul și calculul atent al înclinației locale, spre a rostogoli optim înspre partener stăruitoare regularități. Ah, valurile astea de beton cu uscare lentă...! Omul îi este omului teren de construcție, care înseamnă lupărie ce înghite cu încetinitorul. − E drept că-mi vine să te mănânc de dragă ce-mi ești, Scufițo! își arătă și Trees colții într-o caricatură de ferocitate. − Aaa, dar chiar te rog să te servești! De tine nu mi-
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
la ordinea zilei, găsirea "stâncilor potrivite pentru producerea de șosele și paveluiri trainice"18. Între altele, consemna că "la poala nord-vestică a dealului Opinci și anume în râpa de la Tomești, de la sat până din sus de fundul Tomeștilor și valea Lupăriei, sunt numeroși bolovani și chiar stânci în mărime de 1 până la 2 stânjeni și tot de acel soi (dolomit n.ns.) ca acele de la Movila lui Purcel, Deleni-Ciortești, Brădicești, Bazga și Slobozia lui Milu, precum se vede din pruba adusă
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
vânătoare care au funcționat până în anul 1949, când au fost înlocuite cu Asociația de vânătoare și pescuit sportiv. Vânătoarea tradițională se făcea cu ajutorul capcanelor sau cu șfacul (lațul), folosind momeli pentru ademenirea vânatului. Mistreții se prindeau la țarc, lupii în lupării special amenajate, iar răpitoarele mici (vulpi, dihori, pisici sălbatici) în capcane de tip ladă. Animalele mai mari se prind cu șfacul, iar cu capcanele lucrate de fierari se prindeau dăunătoare mici și mari. Astăzi se vânează organizat, folosindu- se armele
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
cu adevărat urși. Un argument și mai puternic în acest sens îl constituie și harta generalului austriac din armata rusă, Bawr 1781 care arată existența pădurilor întinse pe aceste locuri și desigur și a urșilor și lupilor. Toponimele Lupeni și Lupărie și antroponimele Lupu, Lupușoru, Lupan, Alupului, Alupoaie existente în satele Mlenăuți, Alba, Baranca, Lupeni și Vatra vin să susțină ideea exprimată mai sus. Acest fenomen se explică prin credința străveche din primele vremuri ale umanității că luând numele vânatului dorit
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
și cătunele care au luat ființă în perioada aceea, au intrat în stăpânirea spătarului Mihalache Costache, descendent al lui Lupu Costache. O altă variantă, asupra numelui satului, după spusele unor bătrâni, este aceea că s-ar trage de la locul numit Lupărie între râpile din Carieră și Valea țurcanilor unde își făceau vizuini lupii care noaptea porneau în haite și atacau gospodăriile populației din partea de nord a satului Lupeni. Părerea mea este că prima variantă este mai plauzibilă. Manolea (La Manolea)-denumire
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
cu, de, în, la, pe, spre. Iată exemple, selectiv, pentru situațiile menționate mai sus: Cotul lui Briceag, Balta Chilioaiei, Balta lui Măcău, Bordeiul Stângaciului, Botul Stâncii, Budăiul lui Hoza, Cabana lui Duță, Coasta Runcului, Crucea lui Ciuraru, Dealul Viilor, Drumul Lupăriei, Fântâna Jidanului, Fântâna lui Spoială, Grădina lui Bucur, Groapa Bolovanului, Masa lui Vodă, Mormântul Uriașului, Piscul Corbului, Pârâul Grosoaiei, Poiana Dogăriei, Ulița Pachiței, Valea lui Busuioc; Cărarea pe Deal, Cărarea prin Dos, Drumul de la Hotar, Drumul la Mănăstire, În Curături
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
colectivele -et, -iș, -ărie și diminutivele -et, -el, -ică, -ioară, -iță. Selectăm doar câteva exemple ilustrative : Groapă, Mal, Măgură; Arini, Coasta, Crucea, Fântâna, Moara, Pădurea, Șesul, Valea ; Aluniș, Băncioaia, Cărpiniș, Cânepărie, Păltiniș, Borzești, Onești, Coțofănești, Urechești, Dărâmătura, Ciopești, Motocești, Rădeni, Lupărie, Lingurari, Viișoara, Dărmănești, Comănești, Poieni, Gutinaș, Poieniță, Dogărie, Măguricea, Pietricica, Ursoiu, Negroiu, Vrânceni, Sârboaia, Vărzărie, Lucăcești, Albeni, Bălăneasa, Bârsănești, Bogdănești, Brătești, Brusturoasa, Câmpeni, Cireșoaia, Făget, Lărguța, Negoiești, Popeni, Prăjoaia, Răchitiș, Sărățel, Tescani, Văleni etc. etc. Un alt strat etimologic este
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]