259 matches
-
coafură: cu părul ăla ca o claie abandonată, des, parcă prea des: he-hei, din ce strămoși îl avea el așa, hait? Și la față, daaa, la față, soro, era cam sumbru, parcă prea sombru, zimbru sombru și rebel. Avea față de lustragiu: parcă-l și vezi, cu peria într-o mînă - și crema într-alta. Undeva, la Gara de Nord. Cam pe-acolo pe unde-i scria Veronica, aia, Bălăuca, berecheta, aia de i-a dat, știi matale, luesu', da' să nu vorbim despre
Eminescu by Mihail Gălățanu () [Corola-journal/Imaginative/6804_a_8129]
-
nimic în nimic Biciclete, ricșe, pânze înfășurate mimând corpuri gata cremate Trec prin ochiul mitralierei ruginite sprijinită de singurul gardian În poarta orașului jinduit Talăngi și clopote, claxoane, hohotul Shivei hrănit De la răsărit la apus cu uleiuri și petale carnale Lustragii de sandale și tălpi jupuite, câini hămesiți Bărbați urinând de mii de ani pe marginea aceluiași drum Burdușit cu vieți fără număr reîntrupate Cuceritorii au fugit învinși Nu e umilință mai mare decât fericirea condamnaților Așezându-și tăcuți suferința la
Poezie by Carmen Firan () [Corola-journal/Imaginative/7990_a_9315]
-
a cărții. A existat, cum spunea autoarea, o „viață în roz” a prosperității, a oamenilor surâzători, dar, prin contrast, și o „viață în negru”, a muncitorului care lucrează de dimineața până seara, a micilor negustori și meseriași ambulanți: „oltenii”, geamgiii, lustragiii, florăresele. Nu este ignorată nici lenea orientală a unora, „incapabili de lucruri mari”, dezorganizați și care, expresia mi se pare exagerată, ar „duce la dezastru toată România Mare.” Ioana Pârvulescu zăbovește apoi asupra diverselor aspecte majore, precum politica, afacerile externe
Călătorie în timp by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13383_a_14708]
-
unor baze românești mai vechi sau mai recente pentru a crea noi nume de agent. Îi recunoaștem prezența în multe numele ei de meserii - atît cuvinte cu "culoare locală" balcanică, evocînd o lume trecută - tulumbagiu, bostangiu, harabagiu, herghelegiu, toptangiu, bragagiu, lustragiu -, cît și termeni curenți, neutri - geamgiu, tinichigiu, macaragiu, barcagiu, camionagiu. În texte de acum cîteva decenii apar și alte denumiri care au avut mai puțin succes - de exemplu confecționagiu. Ca multe alte elemente turcești, sufixul a devenit un mijloc expresiv
"Clipangiu" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12380_a_13705]
-
Era atras de muzica ușoară încă din anii de liceu, când, alături de un grup alcătuit din colegi, interpreta șlagăre din repertoriul internațional, dar și titluri din muzica autohtonă a timpului: „De ce nu vii când castanii înfloresc“ (Nelu Danielescu) sau „Micul lustragiu“. Sentimental prin excelență, îl atrag piesele romantice pe care simte că le poate interpreta cu convingere. Debutează la Televiziune într-un spectacol înregistrat la Casa Studenților, alături de Petre Geambașu, viitor pilon al grupului vocal-instrumental „Star 2000“. Nenumăratelor spectacole susținute în
Agenda2004-37-04-d () [Corola-journal/Journalistic/282861_a_284190]
-
pauze, ca orice tânăr nu prea arătos, scund, cam de 1,68 m și care se bâlbâia Îngrozitor, neavând succes În rândul sexului frumos, a frecventat bordelurile Capitalei, se pare Înainte să o fi cunoscut pe Lenuța Petrescu. Un bătrân lustragiu din Gara de Nord Își amintea În vara anului 2006 că, prin anii 1930-1935, În grădina restaurant din imediata apropiere a fostului cinematograf Dacia, de pe Calea Griviței, unde la modă era can can-ul, și-a făcut apariția tânărul Ceaușescu. Aici a cunoscut o
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
românești culese cu italice: tată, biserică, plug, seceră, oaie, capră, porc, pernă, cămașă, doină, tilincă, toacă, mărțișor, pasărea măiastră, nu face doi bani și chiar întru fericita adormire, veșnică odihnă dă, Doamne. Crede, totuși, că denumirea românească a „ghetelor" este. lustragiu. Nu cunoaște, așa dar, limba înaintașilor lui. Nu numai mama autorului, ci toți românii stabiliți în Canada la începutul secolului al XX-lea, cei care au emigrat acolo sau în indiferent ce altă țară mai târziu și, în cazul generațiilor
Mămăligă, sarmale și răcituri à la Regina by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/6413_a_7738]
-
termenul din care provin fr. lustre, it. lustro, preluate în epoca modernă și de românescul lustru "strălucire, aspect lucios"; de la acesta din urmă s-au format derivate cu aspect popular, bine instalate în limbă: verbul a lustrui, substantivele lustruială și lustragiu. În presă și în mesajele de pe Internet, atestările lui lustrație și ale familiei sale lexicale sînt numeroase. De la substantiv s-a refăcut ușor verbul a lustra (prin derivare regresivă convergentă cu împrumutul cult, rezultatul corespunzînd verbului latinesc lustrare). De la verb
Lustrație by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10680_a_12005]
-
progresul ar putea-o aduce. În dantelăria impresionistă a poemelor lui apare și acest fir, subțire dar rezistent, tras din ghemul expresionist al epocii. În Cetatea lui Bucur se agită florărese și telali, vânzători de covrigi și de raci, flașnetari, lustragii, cerșetori: o umanitate pestriță, o sumă de indivizi care își îndeplinesc menirea cu maximă dexteritate profesională. Din faptul că poetul nu-i judecă - deși, cum spuneam, interpretarea nu lipsește din aceste versuri metropolitane - deducem că buba (rana) e în altă
Versuri metropolitane by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10197_a_11522]
-
cară un butoi, viața merge înainte și-napoi, pulsează. 58. Reperaj: bărbații de culoare privesc fix în gol, în timp ce negresele cariatide îi luminează cu fosforescente baloane. Ei stau suspendați, ridicați de la sol, iar în fața lor și a câinelui de luptă lustragii îngenunchiază. 59. Reperajul din mentalul de culoare, din lemn, sau din piatră, astăzi are mare valoare, se poate numi chiar artă. 60. Reperaj: clepsidra creată din alchimii siderate așezate unele peste altele sub formă de cruce, ne minte amăgindu-ne
POEME (4) de EMIL SAUCIUC în ediţia nr. 2101 din 01 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382459_a_383788]
-
fost dintotdeauna cea din octombrie, cînd sufletul ei iese la plimbare și cînd devii mai Înțelept pur și simplu bînd din izvorul Canaletas, care În zilele acestea, ca prin minune, nu miroase nici a clor. Înaintam cu pas ușor, driblînd lustragii, conțopiști care se Întorceau de la cafeluța de dimineață, vînzători de lozuri și un balet de măturători ce păreau să curețe orașul cu penelul, fără grabă și cu tușe poantiliste. Încă de pe atunci, Barcelona Începea să se umple de automobile, iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
-se către Albert - tu derbedeule, să pui mâna să mi-i lustruiești... - Nu mă pricep domn’ profesor, uitați-vă și la ai mei cum arată! - Nu mă interesează derbedeule, să-i faci să arate ca noi! - Dacă eram bun de lustragiu nu mai veneam la liceu să mă omor cu învățătura și cu atâtea altele... - Ei bine, am să-ți arăt eu ție derbedeule! - Am să vi-i fac totuși, să nu ziceți că sunt băiat rău ... Părea să se fi
VII. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2041 din 02 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365164_a_366493]
-
se făcură tot o apă și-un pământ.” Zis și făcut. Fără să mai stea o clipă pe gânduri înșfacă peria și pantofii, înlătură noroiul care prisosea și se apucă cu sârg să lustruiască, scuipând precum cei mai buni dintre lustragii. Se dezlănțui în îndeletnicirea acesta simțind cum sufletul i se eliberează de toate poverile. Posibil să fi avut, în același timp cu dl. Constantin, aceleași trăiri, acesta din urmă despovărându-și sufletul pe coala de hârtie care, inițial fusese imaculată
VII. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2041 din 02 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365164_a_366493]
-
dar era prea târziu. În prag apăruse dl. Constantin. Părea mulțumit de sine dar, la vederea pantofilor, s-a înnegrit la față: - Derbedeule...ți-ai bătut joc de pantofii mei, mi i-ai distrus! - V-am spus că nu sunt lustragiu de meserie... Ceea ce a urmat este greu de descris. Un urlet tragi-comic a făcut dovada predilecției d-lui Constantin pentru vocala “O”, fie în asociație cu vocala “a”, fie cu vocala”u”, fie asociindu-le pe toate trei în asemenea
VII. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2041 din 02 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365164_a_366493]
-
Etapa 57 - 22 XII 2008 Locul I - Mahmoud Djamal ziduri înalte - doar tăcerea-n jur pictând aripi și umbre. Locul I - Henriette Berge Satul adormit - crucea neagră sprijină cerul de iarnă Locul II- Valeria Tamaș Rafală de ploaie - și deodată lustragiul nu mai prididește... Locul III - Gabriel Iordan Dorobanțu Cojocul vândut - ochii ei cer iertare manechinului Locul III - Corneliu Beldiman Lumina toamnei - după perdeaua veche ochii bunicii Locul III - Victoria Chitoveanu Noapte în codru - ca două felinare ochii lupului Locul III
ROMANIANHAIKU de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 244 din 01 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355989_a_357318]
-
Marian Marinescu punctează, ca o cortină, începutul și sfârșitul poveștii. Din distribuție fac parte: Theodora Munteanu/Alexandra Corneanu ( Fetița), Andreea Soare (Bunica, Spiritul Soarelui), Oana Vâlceanu (Măturătoarea, Libelula), Daniel Manea (Omul de afaceri), Octavian Iuga (Băiatul cu ziare), Andrei Dogaru (Lustragiul, Buburuza), Cristina Babalâc (Mama, Furnica), Mihai Pricope (Tatăl), Andrei Ardeleanu (Copilul), Sabina Chirilă, Claudia Iagăr, Dragoș Andruță (Spiridușii Soarelui), Alis Gheorghe (Fluturele Cap de mort), Ștefan Tănase (Gâsca), Ansamblul de Balet al Operei Comice pentru Copii. Până la sfârșitul anului, Opera
„FETIŢA CU CHIBRITURI” – CEA MAI NOUĂ PREMIERĂ A OPEREI COMICE PENTRU COPII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1631 din 19 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352936_a_354265]
-
Frontul Salvării Naționale!! Îl mai considerați să fi fost așa ceva? Ce părere aveți acum despre salvarea națiunii? Laszlo Tokes a fost mediatizat peste măsură de foștii ziariști ai presei comuniste, ce nu știau cum să se metamorfozeze mai repede în lustragiii Consiliul FSN, iar cizmele ungurești le preferau ca dovadă a democrației de București. A fost purtat peste tot în lume, pe cheltuiala statului român, drept scânteia revoluției plăsmuindu-i un cult al personalității, ce s-a dovedit a fi fals
ECHINOX CU FANTOME IREDENTISTE de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353601_a_354930]
-
mulți controlori, pe mai multe vehicule, si rute. Au dispărut, după același algoritm al progresului, casierii din bănci, dactilografele din birourile stradale de copiat acte, acarii din punctele de trecere a căilor ferate cu bariere automate, ușierii hotelurilor, hamalii gărilor, lustragiii de pe străzi, vânzătoarele de semințe din fața cinematografelor, bobinatorii, reparatorii de umbrele, de mașini de scris, de mașini de cusut, depanatorii de televizoare și aparate radio cu lămpi, sau cu tranzistori, remaiorii, cei care stopează materiale de îmbrăcăminte, și câte și
DE JIANU LIVIU-FLORIAN de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358800_a_360129]
-
colindă Etapa 57 - 22 XII 2008 Locul I -Mahmoud Djamal ziduri înalte - doar tăcerea-n jur pictând aripi și umbre. Locul I - Henriette Berge Satul adormit - crucea neagră sprijină cerul de iarnă Locul II- Valeria Tamaș Rafală deploaie - și deodată lustragiul nu mai prididește... Locul III - Gabriel Iordan Dorobanțu Cojocul vândut - ochii ei cer iertare manechinului Locul III - Corneliu Beldiman Lumina toamnei - după perdeaua veche ochii bunicii Locul III - Victoria Chitoveanu Noapte în codru - ca două felinare ochii lupului Locul III
HAIKU de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 353 din 19 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359488_a_360817]
-
aici e țara în care fiecare prezident vine cu... imnul lui. Da, Carol I e mereu acolo unde trebuie să fie. Chiar și cînd prezidenții îl surghiunesc, temporar, în beciurile depozitului de la Posada. Ba, cu atît mai mult. Unde-s lustragiii? Să-mi pui, așa, piciorul pe suportul dintre genunchii tuciuriului și, în timp ce-mi văcsuiește pantoful (cu scîrț) și-mi turuie complezențe verzi-și-uscate, să trag din țigare și să urmăresc damele pe bulivar. Dar, chiar vreau, trebuie, să-mi
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
să amintim că, în ceea ce-l privește, a fost pînă acum nominalizat la Oscaruri de opt ori și cîștigător o dată (pentru Parfum de femeie)... Copil sărac, fără tată, pornit din Bronx, fost curier, vînzător de pantofi, culegător de fructe, hamal, lustragiu, vînzător de ziare - cotat azi, la multe burse, drept unul din "primii trei" actori ai planetei... Un mare actor de film, dar și de teatru, care a știut să exprime atît de plastic diferența: "În teatru am senzația că sînt
Bătălia cu morile de fum by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17165_a_18490]
-
și piese într-un act la Radio Cluj, Televiziunea Română etc. I s-a acordat premiul special al TVR (1971) pentru Călătorie în noapte, e laureat al Festivalului de Teatru de la Slănic Moldova (1984) ș.a. Prozele din volumul de debut Micul lustragiu (1968) amestecă filonul psihologic cu acela vag parabolic. Intenția lui Ș. este de a contura, în manieră realistă, o cronică fragmentară a cazurilor bizare, alegând ca pretext epic motivul războiului, însă, aproape invariabil, povestirile se frâng într-un ton moralizator
SEITAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289607_a_290936]
-
psihologic cu acela vag parabolic. Intenția lui Ș. este de a contura, în manieră realistă, o cronică fragmentară a cazurilor bizare, alegând ca pretext epic motivul războiului, însă, aproape invariabil, povestirile se frâng într-un ton moralizator. Interesantă este Micul lustragiu, unde în viața banală a unui băiețel se deschide o breșă onirică: o halucinație al cărei personaj este tatăl său mort. În Vadul negru se asistă la o încercare ratată de sinucidere, trăită în transă de protagonist, tematica fiind complicată
SEITAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289607_a_290936]
-
în noapte și Mâine va fi prea târziu (ambele din 1971) sunt schițe dramatice cu vagi aspirații poematice, având ca subiect lupta comuniștilor din ilegalitate; mai interesant decât rezolvarea schematică a conflictului este liantul dintre cele două piese. SCRIERI: Micul lustragiu, București, 1968; Tulburătorul vis. Dialog cu sfârșitul, Cluj, 1970; Călătorie în noapte. Mâine va fi prea târziu, Cluj, 1971; Dosarul 505, Cluj, 1972. Repere bibliografice: Petre M. Haș, „Micul lustragiu”, ST, 1969, 3; Popa, Dicț. lit. (1977), 543. Ct. C.
SEITAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289607_a_290936]
-
a conflictului este liantul dintre cele două piese. SCRIERI: Micul lustragiu, București, 1968; Tulburătorul vis. Dialog cu sfârșitul, Cluj, 1970; Călătorie în noapte. Mâine va fi prea târziu, Cluj, 1971; Dosarul 505, Cluj, 1972. Repere bibliografice: Petre M. Haș, „Micul lustragiu”, ST, 1969, 3; Popa, Dicț. lit. (1977), 543. Ct. C., O. S.
SEITAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289607_a_290936]