51 matches
-
de tei, răpus de tînăr / din picioare". Sfîrșitul primei catrene ("ca într-un cort...") este un potrivit subterfugiu de a evita licențiosul în această "iubire înmormîn-tată-n carne" (V.Voiculescu) și a da totodată, prin echivoc, mai multă plasticitate frazei. Cu Lutării, Vasile Nedelciu răsărise, în urmă cu aproape două decenii, ca un angajament încurajator în poezia basarabeană, care însă nu s-a mai realizat. Să fi fost de vină politica, în care căzuse, ca și alți intelectuali de frunte moldoveni, în
Poezia basarabeană din ultimele decenii by Ion Țurcanu () [Corola-journal/Imaginative/9710_a_11035]
-
mai aștepta. Un hop îi un hop, n-ai ce-i face, Pâcule - a comentat moș Dumitru, dus pe gânduri... Găsim noi ac de cojocul lui - a afirmat Vasile Hliboceanu, semn că se gândea deja cum să urce dealul de la Lutărie... După un firicel de odihnă la Fântâna cu ciutură, au pornit. La cine îi tânjala? a întrebat din mers Vasile Hliboceanu. La mine - a răspuns Mitruță Ogaș. Când ajungem la piciorul dealului, iei boii cu tânjala după ei și o
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
bun de gură, cum să nu-l tragă aproape? l-a completat Gheorghe Amnar. De ce sunteți cârcotași, măi băieți, și vă legați de om degeaba? Cine o spus cum să coborâm râpele din pădure? Cine ne-o urcat dealul de la Lutărie? Voi sau el? Spuneți! a întrebat cu vehemență Ion Cotman cel tăcut. Badea Ion are dreptate - a intrat în vorbă și Mitruță Ogaș. Cât îi de priceput moș Dumitru și n-o găsit așa repede felul cum să coborâm valea
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
de lupi, moș Pâcule? a întrebat Hliboceanu. Diseară, la Crâșma din drum. Colea la căldurică, cu un vinișor fiert dinainte și cu niște guri căscate ca ale voastre în față, îi altceva - a răspuns Pâcu, râzând cu mare poftă. Dealul Lutăriei l-au urcat după sfatul lui Hliboceanu. Prima sanie, cu patru boi, ca să rupă omătul. Celelalte au mers ușor pe pârtia tăiată... Hlibocene, îți umblă mintea bine de tot. Până la urmă, ne dădea și nouă prin cap, dar tu ne-
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
încărcare a grăunțelor, moș Dumitru i-a îndemnat: Haideți să încărcăm repede, ca să putem trece pădurea până nu se înnoptează. Cu troienele iestea nu cred că am putea să coborâm printre râpe. Eu mă tem mai mult de urcușul de la Lutărie - și-a dat cu părerea Ion Cotman. Avem noi ac și de cojocul lui - a răspuns încurajator Vasile Hliboceanu. Drumul printre râpile din pădure l-au coborât pe lumina slabă a înserării. Pentru că la scurtele popasuri Pâcu pufăia strașnic din
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
cum zboară dându-se peste cap un car sau altul!... Dar cărăușii, cu chipurile de piatră, struneau boii, strângeau frânele și totul părea firesc și la locul lui... După ce au trecut de aceste locuri neprimitoare, au ajuns cu ușurință la Lutărie. Pe chipul cărăușilor a reapărut lumina. Alecu Slobodă s-a apropiat de Gheorghe Amnar și i-a șoptit: S-o scoborât milităria din pod, băiete. Ai auzit ce i-a spus Hliboceanu lui Iordache? N-am auzit. Ce i-a
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
toate săniile. Uite că ne-o ajutat Cel de sus și am trecut cel mai greu loc... De acum înainte s-o ținem întins, flăcăi! - a grăit Hliboceanu, cu multă bucurie în glas. După un mers răzbit, au ajuns la Lutărie. Hooo! Să hodinim oleacă boii, ca să putem urca dealul. Pe urmă drumu-i ca în palmă - s-a auzit glasul lui Hliboceanu. În liniștea din jur, potopită de ninsoare, se auzea doar răsuflarea grea a dobitoacelor și câte un cuvânt mângâietor
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
jurat Iacob că i s-a arătat în vis o femeie înaltă, frumoasă, îmbrăcată în alb și i-a zis că undeva, foarte aproape de noi, încă mai zace comoara lui Ipsilanti? N-am căpiat atuncea cu toții, de-am săpat toată lutăria? Moș Grețcu a scăpat de toate cazmalele, lopețile, hârlețele, țiganii vindeau parcele din toloaca de pe lângă groapa de gunoi... Până și popa de la Sfântu’ Andrei a apărut într-o seară, îmbrăcat într-o pufoaică de la armată, și s-a apucat să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
din dealurile La Jidogină, Dealul Bârgăuanilor, Dealul Morii, Dobreana, terminându-se La șintirim și, în fine, șirul dealurilor La Cireș, Runc, Tureatca, Beșicata, La Scaune, Dealul Petrii, Submargine și Hălmagi. în satul Lunca sunt cunoscute Dealul lui Cararău, Dealul Chetroșenilor, Lutăria, Dealul Bisericii și Izlazul comunal. Caracteristica acestei zone este dominarea nisipurilor, a nisipurilor argiloase care determină erodarea permanentă a solului, formând râpe și hăuri în mod permanent. Terenurile argiloase, lutoase, de pe dealurile puternic fragmentate, permit ca apa ploilor să formeze
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
cu balegă de vacă sau de cal ca să nu crape. Din același material se confecționau cărămizi, date prin nisip și apoi uscate la soare, așezate în formă de cuptor și arse, cum se mai văd și astăzi în Lunca. Asemenea lutării erau (mai sunt?) în fiecare sat: în Slobozia, chiar lâng drum,în Lunca lutăria („La lutărie” - devenit toponim) era în partea de vest a satului unde se ajungea dacă treceai de podețul lui Toader Foșlea și urcai la deal pe
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
confecționau cărămizi, date prin nisip și apoi uscate la soare, așezate în formă de cuptor și arse, cum se mai văd și astăzi în Lunca. Asemenea lutării erau (mai sunt?) în fiecare sat: în Slobozia, chiar lâng drum,în Lunca lutăria („La lutărie” - devenit toponim) era în partea de vest a satului unde se ajungea dacă treceai de podețul lui Toader Foșlea și urcai la deal pe un drumeag care despărțea gospodăriile lui Ghiță Pâțu, Toader Puiu și Ghiță Puiu, pe
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
date prin nisip și apoi uscate la soare, așezate în formă de cuptor și arse, cum se mai văd și astăzi în Lunca. Asemenea lutării erau (mai sunt?) în fiecare sat: în Slobozia, chiar lâng drum,în Lunca lutăria („La lutărie” - devenit toponim) era în partea de vest a satului unde se ajungea dacă treceai de podețul lui Toader Foșlea și urcai la deal pe un drumeag care despărțea gospodăriile lui Ghiță Pâțu, Toader Puiu și Ghiță Puiu, pe partea sudică
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
cu unchiașul aista al ei... Înconjură cu privirea camera și pereții proaspăt spoiți cu var... “Cât necaz și cu păreții ăștia! Și câtă muncă!” Întâi adunase balega uscată, lăsată de puținii cai pe uliță. Pe urmă lutul galben, clisos, de la Lutărie. Pe urmă călcase lutul, balega și apa frământându-le îndelung cu picioarele goale... Aveam putere pe atunci!” Pe urmă făcuse chirpicii turnând lutul amestecat cu paie în forme pentru a se usca la soare... „Nică, dragul de el, bătuse împreună cu
MARELE PREMIU LA CONCURSUL INTERNATIONAL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379417_a_380746]
-
Marginea vestică a satului, La meri și Marginea vestică a satului), Ivănești (punctele Nordul satului și Ursoaia Veche), Ivești (punctele Ciucurul lui Ivan și Nordul satului), Lipovăț (punctele Jitărie și Coada Iazului), Mânzați-Ibănești (punctele Corbu și Marginea vestică), Negrești (punctele Lutărie și Pe țarină), Popeni-Zorleni (punctele Gheneștii Vechi, Grădinărie, Școala Generală și Marginea de sud-sud-vest), Rateșul Cuzei-Rebricea (punctele Grajduri și Școala Generală), Roșiești-Gară, comuna Roșiești (punctele Arămoasa, Grădinărie, Marginea de nord-vest a satului, Cimitir și Podul Doamnei), Sârbi-Banca (punctele Arămoasa și
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
totalul așezărilor din secolele V/VI-VII (98), doar în opt au fost întreprinse cercetări arheologice (sondaje sau săpături sistematice): Coroiești-Bogdănița (punctul Vatra satului), Drăgești (punctul Siliște), Dodești (punctul Șipot), Gura Idrici (punctul La Coșare sau Islaz), Negrești (punctul La Lutărie sau Cimitirul evreiesc), Rateșul Cuzei (punctul Grajduri), Tăbălăești-Bunești Averești (punctul Moara lui Negruzi) și Valea Mare-Dumești (punctul Valea Puturoasă), aflate pe teritoriul județului Vaslui. Cu alte cuvinte, analiza noastră a luat în calcul doar acest eșantion de opt locuințe și
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
punctul Poarta Țarinei) și Cociu-Motoșeni (punctul Sud-Estul satului) și patru în județul Vaslui, la Dodești (locuințele aceleeași așezări găsite în două puncte, Șipot și Călugăreasca), Gura Idrici (punctele La Coșare sau Islaz), Tanacu (punctul Chiscul Ulucilor) și Negrești (punctul La Lutărie sau Cimitirul evreiesc). Cele mai multe complexe de locuințe s-au dezvelit la Dodești (18 locuințe adâncite și o locuință de suprafață), Gura Idrici (cinci locuințe adâncite) și Tanacu (patru locuințe adâncite), în restul stațiunilor găsindu-se maxim una sau două locuințe
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Bursucărie), Gârbovăț-Ghidigeni (punctul Arcaci), județul Galați și în 10 localități de pe teritoriul actual al județului Vaslui, la Bârlad (punctul Prodana), Dănești (punctul La Islaz), Dodești (punctul Șipot), Drăgești (punctul Siliște), Gara-Banca (punctul Șapte case ori Șesul Bârladului), Negrești (punctul La Lutărie ori Cimitirul evreiesc), Rateșul Cuzei-Rebricea (punctul Grajduri), Roșiești-Gară - Roșiești (punctul Grădinărie), Simila-Zorleni (punctul Grădinărie) și Valea Seacă-Bârlad (punctul Barajul de apă). Tipurile de locuințe se mențin ca și în perioadele precedente: locuința, cu cele două variante ale sale, parțial adâncită
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
arme sau unelte. 3.2. Descoperiri monetare Cele mai multe obiecte descoperite izolat sunt monedele bizantine, precum cele de la Satu Nou-Schitu Duca (punctul Trestiana), județul Iași, Zorleni (punctul Fântânele), Gugești-Botești (punctul Vatra satului), Negrești (două monede găsite în punctul Cimitirul evreiesc sau Lutărie) și Voinești (punctul Fundătura sau Livada Maior), județul Vaslui. În categoria descoperirilor izolate de monede ar fi intrat și cele trei, cunoscute ca fiind de pe teritoriul orașului Bârlad și din împrejurimi, însă, cum specificam la descoperirile izolate, din secolele VI-
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
aproximativ 200m sud-est de fostul sat Băicani s-au identificat vase fragmentare, ce aparțin veacurilor VIII-IX. Cercetare Gh. Coman, 1972. Materialul inedit se găsește la Complexul Muzeal „Iulian Antonescu” Bacău. Bibliografie: Teodor 1997c, p. 119. 82. Negrești, județul Vaslui a) Lutărie (Cimitirul evreiesc): pe terasa stângă a Râului Bârlad, lângă cimitirul evreiesc, în preajma lutăriei din marginea sud-estică a orașului s-a descoperit o stațiune cu straturi de cultură succesive. Complexele de locuire includeau materiale diverse, precum vase-borcan, tipsii, modelate îndeosebi la
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
aparțin veacurilor VIII-IX. Cercetare Gh. Coman, 1972. Materialul inedit se găsește la Complexul Muzeal „Iulian Antonescu” Bacău. Bibliografie: Teodor 1997c, p. 119. 82. Negrești, județul Vaslui a) Lutărie (Cimitirul evreiesc): pe terasa stângă a Râului Bârlad, lângă cimitirul evreiesc, în preajma lutăriei din marginea sud-estică a orașului s-a descoperit o stațiune cu straturi de cultură succesive. Complexele de locuire includeau materiale diverse, precum vase-borcan, tipsii, modelate îndeosebi la mână, din pastă grosieră, caracteristice secolelor V-VII, dar și ceramică la roată
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
fragmente ceramice din secolele V-VI. Cercetare Gh. Coman, 1968. Materialul se află la Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Coman 1979a, p. 75; Coman 1980c, p. 202; Teodor 1997c, p. 125. 87. Pâhna (comuna Oltenești), județul Vaslui a) Lutărie (Capul Dealului): pe pantele dealului din preajma Râurilor Crasna și Lohan s-au găsit fragmente ceramice, unele corodate, datate în secolele VIII-IX. Cercetare Gh. Coman, 1965, 1978. Materialul este la Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Coman 1980c, p. 199
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
VII și VIII-IX. Cercetare Gh. Coman, 1968-1975. Materialul aparține Muzeului Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Coman 1979a, p. 74, 85 (fig. 6/2), 86 (fig. 7/2, 7); Teodor 1997c, p. 130. 91. Pogana (comuna Pogana), județul Vaslui a) Lutărie: pe stânga Râului Tutova, pe terasa sud-vestică din marginea localității, la lutăria din apropierea grajdurilor fostului C.A.P., s-au găsit fragmente de vase din veacurile V-VI, precum și urmele unei locuințe cu fragmente de vase caracteristice secolelor X-XI. Cercetare Gh.
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Coman 1979a, p. 74, 85 (fig. 6/2), 86 (fig. 7/2, 7); Teodor 1997c, p. 130. 91. Pogana (comuna Pogana), județul Vaslui a) Lutărie: pe stânga Râului Tutova, pe terasa sud-vestică din marginea localității, la lutăria din apropierea grajdurilor fostului C.A.P., s-au găsit fragmente de vase din veacurile V-VI, precum și urmele unei locuințe cu fragmente de vase caracteristice secolelor X-XI. Cercetare Gh. Coman, 1963. Materialul este la Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Cercetare Gh. Coman, 1968-1975. Materialul se găsește la Muzeul de Istorie Focșani. Bibliografie: Coman 1979a, p. 74, 81 (fig. 4/5), 87 (fig. 8/6), 88 (fig. 9/11); Teodor 1997c, p. 135. 99. Rădeni (comuna Dragomirești), județul Vaslui a) Lutăria Băloaia: în vatra nord-estică a satului, pe pantele dealului din apropiere, s-au găsit vase fragmentare din veacurile VIII-IX. Cercetare Gh. Coman, 1968, 1975. Materialul se află la Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Coman 1980c, p. 116; Teodor
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
de emitere a piesei. Totuși, unele resturi de inscripție indică o încadrare estimativă în secolele VI-VII. Informație V. Butnariu, 1984. Piesa este la Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Teodor 1997c, p. 117. 152. Negrești, județul Vaslui a) Lutărie (Cimitirul evreiesc): în apropierea așezării Dridu s-au găsit întâmplător și izolat două monede bizantine, din bronz, una emisă de Leon al VI-lea Filosoful (secolul IX), iar cealaltă provine de la Vasile al II-lea sau Constantin al VIII-lea
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]