51 matches
-
fragmente ceramice din secolele V-VI. Cercetare Gh. Coman, 1968. Materialul se află la Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Coman 1979a, p. 75; Coman 1980c, p. 202; Teodor 1997c, p. 125. 87. Pâhna (comuna Oltenești), județul Vaslui a) Lutărie (Capul Dealului): pe pantele dealului din preajma Râurilor Crasna și Lohan s-au găsit fragmente ceramice, unele corodate, datate în secolele VIII-IX. Cercetare Gh. Coman, 1965, 1978. Materialul este la Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Coman 1980c, p. 199
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
VII și VIII-IX. Cercetare Gh. Coman, 1968-1975. Materialul aparține Muzeului Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Coman 1979a, p. 74, 85 (fig. 6/2), 86 (fig. 7/2, 7); Teodor 1997c, p. 130. 91. Pogana (comuna Pogana), județul Vaslui a) Lutărie: pe stânga Râului Tutova, pe terasa sud-vestică din marginea localității, la lutăria din apropierea grajdurilor fostului C.A.P., s-au găsit fragmente de vase din veacurile V-VI, precum și urmele unei locuințe cu fragmente de vase caracteristice secolelor X-XI. Cercetare Gh.
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Coman 1979a, p. 74, 85 (fig. 6/2), 86 (fig. 7/2, 7); Teodor 1997c, p. 130. 91. Pogana (comuna Pogana), județul Vaslui a) Lutărie: pe stânga Râului Tutova, pe terasa sud-vestică din marginea localității, la lutăria din apropierea grajdurilor fostului C.A.P., s-au găsit fragmente de vase din veacurile V-VI, precum și urmele unei locuințe cu fragmente de vase caracteristice secolelor X-XI. Cercetare Gh. Coman, 1963. Materialul este la Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Cercetare Gh. Coman, 1968-1975. Materialul se găsește la Muzeul de Istorie Focșani. Bibliografie: Coman 1979a, p. 74, 81 (fig. 4/5), 87 (fig. 8/6), 88 (fig. 9/11); Teodor 1997c, p. 135. 99. Rădeni (comuna Dragomirești), județul Vaslui a) Lutăria Băloaia: în vatra nord-estică a satului, pe pantele dealului din apropiere, s-au găsit vase fragmentare din veacurile VIII-IX. Cercetare Gh. Coman, 1968, 1975. Materialul se află la Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Coman 1980c, p. 116; Teodor
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
de emitere a piesei. Totuși, unele resturi de inscripție indică o încadrare estimativă în secolele VI-VII. Informație V. Butnariu, 1984. Piesa este la Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Teodor 1997c, p. 117. 152. Negrești, județul Vaslui a) Lutărie (Cimitirul evreiesc): în apropierea așezării Dridu s-au găsit întâmplător și izolat două monede bizantine, din bronz, una emisă de Leon al VI-lea Filosoful (secolul IX), iar cealaltă provine de la Vasile al II-lea sau Constantin al VIII-lea
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
denivelări importante ale talvegului, cu șesuri bine dezvoltate și obsecvența celor de pe dreapta, simetrice, mai scurte, cu profil longitudinal și șesuri slab evoluate. Ca și în cadrul altor așezări, o serie de forme de relief antropic se adaugă morfologiei naturale: lutării,canale, debleuri, rambleuri,movile,agroterase. Movilele antropice au jucat roluri multiple ca: puncte de observație,morminte, semne de hotar. În zonele cu plantații de vii și fixare prin împăduriri s-au creat agroterase. De asemenea, s-au creat microreliefuri de
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
acestei comune răzeșești, și au constituit tabere militare din barăci două unități: Regimentul 63 Infanterie Călărași și Regimentul 74 Infanterie Constanța. Regimentul din Călărași și-a ridicat tabăra pe Dealul Saivanelor iar cel din Constanța la punctul numit de localnici „Lutărie”. Fiecare dintre ele a avut cimitir militar. Niciun semn distinctiv nu mai amintește de faptul că în aceste două cimitire și-au găsit odihna de veci 305 ostași români, din care 10 gradați. Regimentul 63 a pierdut 190 de oameni
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
unele puncte de reper, unele reflecții și iarăși m-am bucurat de diversitatea materialului - fapte, de naturalețea lor, de lipsa de artificiu, de limba lor neforțată și sudată perfect pe fapte. Să ne amintim de moș Bosanc, crescătorul păsărelelor de la „Lutărie”, de mierloiul lui iscusit, mierloiul Dumitru, care cânta un număr de cântece, după dresuri. Despre granguri și ciocârlii. Ciocârlia este zveltă, mai presus decât orice pasăre existentă. Se înalță în slava cerului. Și câte și iar câte, nemaiîntâlnite. Ce rezonanță
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
sud de satul Tibănești) s-a descoperit o necropolă de incinerație cu 25 de morminte de incinerație din sec. IIIII e.n. și fragmente ceramice din timpul provinciei Dacia (sec. alIIIlea, e.n.) iar la est de sat în viile de lângă o lutărie, o așezare din epoca bronzului (cultura Noua). Cultura Noua de la sfârșitul epocii bronzului și începutul epocii fierului a fost răspândită în Moldova, Muntenia de nord-est și Transilvania, fiind atribuită unei populații de stepă,poate cimerienii ( populație de origine tracă din
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
de asemeni. Afară de apartamentele lui Frederic Wilhelm IV, mobilate în stil empire. La întoarcere, pe la Przemysl, subt niște dealuri pe unde copiii pasc vite pe vreme de ploaie, un copil și-a ales adăpost într-un fel de scobitură de lutărie, și stă acolo meditând și fericit ca într-un palat al visurilor lui. Căci se vede că visează la adăpost de vreme rea. Copiii care râdeau și amenințau trenul; cei care pasc vitele pe toloacă ori se joacă: copilăria e
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
pe valea Grădiștei, copii fiind, ne jucam făcând diferite figurine din lutul albicios pe care îl găseam cu ușurință pe malul apei. Era acolo o zonă despădurită, străbătută de două trei pâraie de pe dealul numit "dos", aceasta era cunoscută drept "lutăriile", adică locul unde se găsea lutul, cel cu multiple utilizări; modelarea oalelor dar și sursă a Babei Râmba, doftoroaia din Fundata, în lecuirea unor "boli", cu comprese cu argilă. Au fost găsite la săpăturile efectuate și dovezi ale prezenței romane
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
al tuturor cetățenilor de pe culmea centrală a depresiunii Branului. Soluția propusă și obținerea aprobărilor administrative necesare au fost privilegiul familiei noastre, care ne aflam în București și care știam "la ce uși trebuie să batem". Am folosit pentru captare izvoarele "lutăriilor",aflate "pe dos", versantul drept al văii Grădiștei, cam la jumătatea dealului și pe principiul vaselor comunicante s-a adus apa până la nivelul corespunzător altitudinii izvorului. De acolo, cu sprijinul Primăriei, de fapt , din impozitele contribuabililor s-au cumpărat pompa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
din dealurile La Jidogină, Dealul Bârgăuanilor, Dealul Morii, Dobreana, terminându-se La șintirim și, în fine, șirul dealurilor La Cireș, Runc, Tureatca, Beșicata, La Scaune, Dealul Petrii, Submargine și Hălmagi. în satul Lunca sunt cunoscute Dealul lui Cararău, Dealul Chetroșenilor, Lutăria, Dealul Bisericii și Izlazul comunal. Caracteristica acestei zone este dominarea nisipurilor, a nisipurilor argiloase care determină erodarea permanentă a solului, formând râpe și hăuri în mod permanent. Terenurile argiloase, lutoase, de pe dealurile puternic fragmentate, permit ca apa ploilor să formeze
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
cu balegă de vacă sau de cal ca să nu crape. Din același material se confecționau cărămizi, date prin nisip și apoi uscate la soare, așezate în formă de cuptor și arse, cum se mai văd și astăzi în Lunca. Asemenea lutării erau (mai sunt?) în fiecare sat: în Slobozia, chiar lâng drum,în Lunca lutăria („La lutărie” - devenit toponim) era în partea de vest a satului unde se ajungea dacă treceai de podețul lui Toader Foșlea și urcai la deal pe
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
confecționau cărămizi, date prin nisip și apoi uscate la soare, așezate în formă de cuptor și arse, cum se mai văd și astăzi în Lunca. Asemenea lutării erau (mai sunt?) în fiecare sat: în Slobozia, chiar lâng drum,în Lunca lutăria („La lutărie” - devenit toponim) era în partea de vest a satului unde se ajungea dacă treceai de podețul lui Toader Foșlea și urcai la deal pe un drumeag care despărțea gospodăriile lui Ghiță Pâțu, Toader Puiu și Ghiță Puiu, pe
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
date prin nisip și apoi uscate la soare, așezate în formă de cuptor și arse, cum se mai văd și astăzi în Lunca. Asemenea lutării erau (mai sunt?) în fiecare sat: în Slobozia, chiar lâng drum,în Lunca lutăria („La lutărie” - devenit toponim) era în partea de vest a satului unde se ajungea dacă treceai de podețul lui Toader Foșlea și urcai la deal pe un drumeag care despărțea gospodăriile lui Ghiță Pâțu, Toader Puiu și Ghiță Puiu, pe partea sudică
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Domnul Caia m-a învățat să citesc, să scriu și să socotesc. Să scriu pe o tabliță. O tablă mică, dreptunghiulară, din gresie, cu ramă de lemn, pe care scriam cu o ”cretă” specială, pe care o ”culegeam” dintr-o lutărie. Scrisul pe o astfel de suprafață se putea șterge ușor dacă nu erai atent. Un adevărat chin. Tot domnul Caia este cel care îmi cerea să aduc la școală vergele lungi și elastice, din răchita ce creștea pe malul pârâului
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
de tei, răpus de tînăr / din picioare". Sfîrșitul primei catrene ("ca într-un cort...") este un potrivit subterfugiu de a evita licențiosul în această "iubire înmormîn-tată-n carne" (V.Voiculescu) și a da totodată, prin echivoc, mai multă plasticitate frazei. Cu Lutării, Vasile Nedelciu răsărise, în urmă cu aproape două decenii, ca un angajament încurajator în poezia basarabeană, care însă nu s-a mai realizat. Să fi fost de vină politica, în care căzuse, ca și alți intelectuali de frunte moldoveni, în
Poezia basarabeană din ultimele decenii by Ion Țurcanu () [Corola-journal/Imaginative/9710_a_11035]
-
cum zboară dându-se peste cap un car sau altul!... Dar cărăușii, cu chipurile de piatră, struneau boii, strângeau frânele și totul părea firesc și la locul lui... După ce au trecut de aceste locuri neprimitoare, au ajuns cu ușurință la Lutărie. Pe chipul cărăușilor a reapărut lumina. Alecu Slobodă s-a apropiat de Gheorghe Amnar și i-a șoptit: S-o scoborât milităria din pod, băiete. Ai auzit ce i-a spus Hliboceanu lui Iordache? N-am auzit. Ce i-a
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
toate săniile. Uite că ne-o ajutat Cel de sus și am trecut cel mai greu loc... De acum înainte s-o ținem întins, flăcăi! - a grăit Hliboceanu, cu multă bucurie în glas. După un mers răzbit, au ajuns la Lutărie. Hooo! Să hodinim oleacă boii, ca să putem urca dealul. Pe urmă drumu-i ca în palmă - s-a auzit glasul lui Hliboceanu. În liniștea din jur, potopită de ninsoare, se auzea doar răsuflarea grea a dobitoacelor și câte un cuvânt mângâietor
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
jurat Iacob că i s-a arătat în vis o femeie înaltă, frumoasă, îmbrăcată în alb și i-a zis că undeva, foarte aproape de noi, încă mai zace comoara lui Ipsilanti? N-am căpiat atuncea cu toții, de-am săpat toată lutăria? Moș Grețcu a scăpat de toate cazmalele, lopețile, hârlețele, țiganii vindeau parcele din toloaca de pe lângă groapa de gunoi... Până și popa de la Sfântu’ Andrei a apărut într-o seară, îmbrăcat într-o pufoaică de la armată, și s-a apucat să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
mai aștepta. Un hop îi un hop, n-ai ce-i face, Pâcule - a comentat moș Dumitru, dus pe gânduri... Găsim noi ac de cojocul lui - a afirmat Vasile Hliboceanu, semn că se gândea deja cum să urce dealul de la Lutărie... După un firicel de odihnă la Fântâna cu ciutură, au pornit. La cine îi tânjala? a întrebat din mers Vasile Hliboceanu. La mine - a răspuns Mitruță Ogaș. Când ajungem la piciorul dealului, iei boii cu tânjala după ei și o
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
bun de gură, cum să nu-l tragă aproape? l-a completat Gheorghe Amnar. De ce sunteți cârcotași, măi băieți, și vă legați de om degeaba? Cine o spus cum să coborâm râpele din pădure? Cine ne-o urcat dealul de la Lutărie? Voi sau el? Spuneți! a întrebat cu vehemență Ion Cotman cel tăcut. Badea Ion are dreptate - a intrat în vorbă și Mitruță Ogaș. Cât îi de priceput moș Dumitru și n-o găsit așa repede felul cum să coborâm valea
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
de lupi, moș Pâcule? a întrebat Hliboceanu. Diseară, la Crâșma din drum. Colea la căldurică, cu un vinișor fiert dinainte și cu niște guri căscate ca ale voastre în față, îi altceva - a răspuns Pâcu, râzând cu mare poftă. Dealul Lutăriei l-au urcat după sfatul lui Hliboceanu. Prima sanie, cu patru boi, ca să rupă omătul. Celelalte au mers ușor pe pârtia tăiată... Hlibocene, îți umblă mintea bine de tot. Până la urmă, ne dădea și nouă prin cap, dar tu ne-
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
încărcare a grăunțelor, moș Dumitru i-a îndemnat: Haideți să încărcăm repede, ca să putem trece pădurea până nu se înnoptează. Cu troienele iestea nu cred că am putea să coborâm printre râpe. Eu mă tem mai mult de urcușul de la Lutărie - și-a dat cu părerea Ion Cotman. Avem noi ac și de cojocul lui - a răspuns încurajator Vasile Hliboceanu. Drumul printre râpile din pădure l-au coborât pe lumina slabă a înserării. Pentru că la scurtele popasuri Pâcu pufăia strașnic din
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]