4 matches
-
și care trebuie să fie lustruite, rotunjite la unghiuri sau altfel fasonate în vederea folosirii pentru garnisirea clapelor, urmează regimul lor propriu (poziția nr. 96.01 sau Capitolul 39). 2) Părțile și accesoriile instrumentelor de la poziția nr. 92.02 (instrumentele de luterie): Cutiile de mandoline, de chitare, de banjouri sau de instrumente asemănătoare; dispozitivele mecanice de chitare sau de mandoline (sistemele de cuie și de șuruburi care mențin la extremitatea manșei corzile instrumentului și permit tensionarea dorită); părțile de viori, violoncele sau
EUR-Lex () [Corola-website/Law/166820_a_168149]
-
viola d’a braccio» din secolul al XVI-lea. Se pot observa, apoi, părțile componente ale viorii, fragmente ale unor instrumente de serie, dar și de maestru (secolul al XIX-lea); remarcăm o limbă de la o vioară J.F. Pressenda, 1849. Luteria face obiectul unei alte secțiuni în care se prezintă uneltele necesare construcției viorii, șabloane, un banc de lucru. Este prezentată de asemenea o altă dimensiune a activității lutierului: restaurarea. Ultima parte a expoziției este dedicată cercetării științifice, în care dr.
Agenda2003-29-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281269_a_282598]
-
români Vioara (violină, ceteră, diblă, scripcă) este menționată în țara noastră în anul 1663 de către italianul N. Barsi. A fost adusă probabil din Polonia sau Rusia. Abia în secolul al XIX-lea va cunoaște o mai mare răspândire, grație lăutarilor. Luteria a început să se dezvolte în secolul al XIX-lea, o dată cu constituirea primelor orchestre profesioniste. Modelele preferate au fost cele de proveniență italiană și ale tirolezului J. Steiner. Dintre lutierii români menționăm: D. Cărbunescu, V.V. Bianu, Șt. Meszaros, Th. Zach
Agenda2003-29-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281269_a_282598]
-
operă de model italian a proliferat vertiginos pe întregul continent european, din Italia și până în Anglia, din Spania și până la Sankt Petersburg; și chiar în Principatul Transilvaniei. S-a răspândit principiul monodiei acompaniate, da-tele tehnice ale acesteia. Perfecționată în atelierele luteriei italiene, vioara devine regina muzicii europene. Corelli și Vivaldi duc la perfecțiune principiile ge-nu-lui concertant. înainte de a fi naturalizat în Anglia, Haendel concertează în marile centre muzicale europene; în Italia îl întâlnește pe Domenico Scarlatti, uimitor virtuoz al clavecinului. Regina
Este europeană promovarea valorilor muzicale naționale? by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/7068_a_8393]