58 matches
-
concilierea trecutului cu prezentul are drept consecință nu numai acomodarea variilor direcții estetice sau tehnologii componistice din istoria și geografia muzicii, ci și instaurarea unui sindrom al îndestulării, ce poate lesne duce la o nevroză a opulenței. De la luxuriantă la luxura nu e decât un mărunt pas, ce poate fi săvârșit chiar și pe nesimțite. înseamnă desfrâu, iar desfrâul - vorba lui Neagoe Basarab - "în bucatele cele multe se ațâță", așa cum "cu lemnele cele multe se face foc mare". Se spune ca
Luxuria by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/14147_a_15472]
-
menstră Sînteți deopotrivă, sub cerul de azur Greu putrezind la margini ce-ating buba terestră! Vai! în călduri de streche, goniți împuținați De fierea împroșcată prin grosul vostru maț Și scărpinați, chelbi, jegul de aspre bălării, Cinstind iasmele grele ale luxurii vii...
Versuri cu năduf… by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/6969_a_8294]
-
Asia." De la războiul Troiei până la cuceririle lui Alexandru cel Mare și ale diadochilor săi, Europa a încercat mereu să impună Asiei un model rațional de asumare a realității, o atitudine activă față de mediu. Nu fără primejdia contaminării cu fastul și luxura asiate, cu universul fantasmatic al spiritualității uriașului continent din Est. Cum s-a întâmplat în lumea elenistică și, apoi, în lumea romană. Roma a fost, după Gheorghe Ceaușescu, al doilea "stâlp" al constituirii Europei. Prin spiritul lor organizatoric, prin dreptul
Ce înseamnă Europa? by Toma Roman () [Corola-journal/Journalistic/12081_a_13406]
-
fine, întreaga tagmă a jefuitorilor ce exploatează în mod cinic un ideal social. De o puritate neverosimilă, aproape de inocența adamică, poetul se ridică și împotriva plăcerilor pântecului, ale cărnii, spărgând tarabele Venerei și proiectându-și imprecațiile în obrazul boit al luxurii. Contramodelul său fiind cel al unui eros frust, țărănesc, ingenuu la modul împerecherii făpturilor lui Dumnezeu. Un adevărat spectacol pirotehnic îl constituie însă inventarierea industriilor, a tehnologiilor și mașinilor, cu scopul transparent al osândirii lor. La antipodul lumii rurale și
Roșu vertical by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11456_a_12781]
-
neracordați la marile sisteme nervoase centrale distruse, de vene și artere golite, dezumflate de fluxul lichidului devenit acum murdar, mucilaginos, cleios... să alunec în fleașca întinsă vîscos pe podele, să cad ca un om beat, voma mea să se adauge luxurii imunde a gunoaielor înflorite în jur... Pe scurt: ca dînsul să supraviețuiască, să mai fie îngrijit, să mai fie bibilit de o familie ce-l luaseră (ca și pe mine, ca probă martor!) în custodie... ca să mai aibă parte de
Proba martor by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/11856_a_13181]
-
împotrivire (ba chiar păruse că agreează, că-și dorise rolul acesta!...), ea îi venise în întâmpinare vârstnicului său partener de viață, căutase să se confunde cu modelul din mintea lui, se lăsase dusă de valul de confort-bunăstare-plăcere-splendoare-fast, se scufundase în luxură abandonându-se, cum tot abandonându-se se scufundase, în acel sfârșit de iunie, în apa de o limpezime înmărmuritoare a Mediteranei, când Adam o dusese prima oară la vila lui de la Antibes. Iar intelectul ei, cu el ce s-a
Relatare despre moartea mea by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Imaginative/10968_a_12293]
-
se învârtește Ruleta nebună și nimic nu vrea să spună Acel monegasc În carul său cubic. (L. vorbind) Și cubul se transformă astfel în anarhie, într-un teatru absurd ori grotesc, zgomotos și deșănțat, aflat sub zodia arbitrarului și a luxurei. Dar poate cea mai traumatizantă experiență a poetului este cea oferită de scena goală, teatrul gol, vidat de paiațe și de zgomote, de culori și de forme. Vidat de aplauze: Atunci, dominând acea tăcere asurzitoare, a vorbit un om înalt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
se ștersese de transpirație pe față și brațe, dar puful burții îi lucea năclăit. M-a privit cu reproș. — Dar ce am? S-a verificat în oglindă, nedumerită. — Cum ce ai?! Scrie stupru pe fruntea ta. Ești radioac tivă. Emani luxură ilicită. S-a întors spre mine, mirată. Da, i-am țipat îngrijorat... Abia te-ai șters oleacă de transpirație și îndrăznești să ieși în bazar cu o figură de mâță lubrică pe care scrie „futută și răsfutută“... Ai să fii
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
atinge zonele de interes ale micro-biografiei (Alexandru Bogdan-Pitești, invertitul dandy și colecționar tronează elegant pe câteva pagini). O simplă mostră portretistică a acestuia din urmă e oricând citabilă: "Figură de boier cabotin și cinic, libertin și prematur consumat de excese (luxură, apoi pederastie și narcomanie), amoralist cu nostalgia moralei, conviv seducător și cult, cu o conversație pitorescă și licențioasă (stilul Mateiu Caragiale din corespondența cu N.A.Boicescu), estet al viciului și vicios al artelor, prin sprijinirea cărora s-a răscumpărat, Bogdan-Pitești
Avangarda și complexele criticii literare by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8806_a_10131]
-
după un ceremonial relativ normal este apoi batjocorit de cei patru cavaleri sadieni ai apocalipsului. În cadrul cercului sîngelui, trei dintre seniori, deghizați în femei, se căsătoresc cu trei din locotenenții bine înzestrați, iar ceremonialul dobîndește o notă terifiant-suprarealistă, amestec de luxură orientală cu commedia dell arte. Aceste rituri au un numitor comun, caracterul lor blasfemic, operînd inversiuni malefice, sunt veritabile liturghii negre, demonice, de un comic sinistru, ceea ce induce uneori senzația că totul este neverosimil, carnavalesc, imposibil. La aceasta contribuie și
Pasolini și Sodoma modernă by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9639_a_10964]
-
adevărul, care comportă în plan moral și social anumite limite ("Adevărurile mărturiseau cel mai adesea, o carență de educație"); despre civilizația contemporană ("Epoca modernă, liberalizarea moravurilor, revoluția sexuală, egalitatea femeii cu porcii de bărbați, pornografia lăbărțată pe Internet (...) paradele homosexualilor, luxura, apusul civilizației occidentale") care civilizație se mai caracterizează și prin fariseim ("fariseismul fin drapează grosolănia moravurilor") și "mormanele de falsitate" pe care le ascunde o așa-zisă delicatețe; despre ideologii ("Oare de ce ideologiile politice se sclerozează, se osifică, se compromit
O carte complexă by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/7291_a_8616]
-
sau, folosind terminologia utilizată de Liz Constable, Dennis Denisoff și Matthew Potolsky [în Perennial Decay: On the Aesthetics and Politics of Decadence, 1999], a perennial decay ”. Cu un întreg cortegiu de excese, rarități comportamentale, simbioze insolite seducție-cruzime, artificiozități pe fondul luxurii programatice generate de complexe neexorcizabile altfel, decadența își poate constitui un veritabil mit al ei (apud Matei Călinescu, Cinci fețe ale modernității), căci povestea poate începe cu Hesiod (în Munci și zile, cele patru stadii ale umanității celebrează un psihism
Crize cu rezolvări estetice by Gabriel Coșoveanu () [Corola-journal/Journalistic/4727_a_6052]
-
Potrivit autorului, există trei poncife care au acoperit universul elin cu patina unei mediocre înțelegeri istorice. Primul stă în idealizarea Greciei sub forma unui tărîm diafan în care cetăți precum Olynthos, Teba, Sparta sau Atena reprezentau lăcașul unei vieți de luxură: un pritaneu extins la scara întregii agore, cu cetățeni rafinați în alegerea deliciilor, frămîntați doar de inițieri secrete și de controverse dialectice. În realitate, grosul grecilor trăiau într-o austeritate frizînd mizeria: străzi insalubre, case dărăpănate, igienă precară (nu se
Docimazia filologică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4748_a_6073]
-
să prevină insectele și șerpii, ca să nu îi calce în picioare) și să îi lege de un alt mădular... N-aș exagera importanța acestui text și în nici un caz nu aș avansa ideea unui Brătescu-Voinești „secret”, imoral și stăpânit de luxură, doar pe baza lui, mai ales că, în intenția sa, textul trebuia publicat doar după moarte. Însă este clar că putem vorbi din nou despre luciditatea conștiinței critice a autorului, care și-a construit profilul literar printr-un proces de
O recuperare exemplară by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5667_a_6992]
-
încât drumul poate fi și descifrat și ca unul dinspre depravare spre iubire, de la lună spre soare. După cum Salomea renaște într-o ipostază ideală, ziua în amiaza mare, pe Acropole, tot astfel, Grecia ar trebui să renască din provincialism și luxură (gloata care acoperea locul cu mizeria ei - p. 39; într-o mănăstire niciun chip frumos, doar efigii de bețivi, de inși sălbatici; peste tot, până-n noapte, cheflii zgomotoși, kilometri de cozi la bordeluri), din precaritatea instalată în toate domeniile vieții
Yorgos Seferis și romanul unei resurecții în spirit by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/4514_a_5839]
-
voia să spună. Târfa. Și cum se făcea că era acolo, dacă abia o lăsase... Antilia se apropie și mai mult, Întinzând o mână spre el. Avea o expresie neliniștită, fără nici o urmă din acea detașare față de priviri și de luxură care Îl izbiseră pe poet la prima Întâlnire. Părea mai umană, ca și când pantera din ea dăduse bir cu fugiții, lăsând Îndărăt doar umbra fiarei. Chipul ei strălucea de reflexe, Încă și mai roșu În flacăra caldă a opaițului. Cu degetele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
un băiat care se Îndrăgostise În mod necuvenit de Învățătoarea lui și căruia, ca prin lucrarea unei vrăjitorii justițiare, Îi căzuseră părul și dinții, În vreme ce fața și mîinile i se umpluseră de ciuperci recriminatorii, un soi de lepră a libidinosului. — Luxura e un lucru foarte rău, conchidea Bernarda. Vă spun eu că așa e. Don Gustavo, În pofida glumelor pe care le spunea pe socoteala mea, vedea cu ochi buni devoțiunea mea pentru Clara și dăruirea mea entuziastă ca Însoțitor. Eu Îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
Înălțimi, niște opere complete ale lui Blasco Ibáñez, cu coperte tari. Bernarda și cu mine ne-am ridicat privirile, tresărind. Fermín aluneca pe scări În jos ca un trapezist, cu zîmbetul florentin Întipărit pe chip și cu ochii impregnați de luxură și de fascinație. — Bernarda, acesta este... — Fermín Romero de Torres, asesor bibliografic la Sempere și fiul, la picioarele dumneavoastră, doamnă, proclamă Fermín, luînd mîna Bernardei și sărutînd-o ceremonios. În cîteva secunde, Bernarda se Înroși ca o sfeclă. — Vai, vă Înșelați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
lor mari și zdrențuite, ca veșmintele rufoase ale unei împărătese decăzute, creșteau de jur împrejurul casei. Chiar în spatele ei era un avocado, peste tot erau cocotieri care aduceau venituri ținutului. Tatăl Atei plantase crotoni - odogaci - de jur împrejurul proprietății, și aceștia creșteau într-o luxură de culori vesele și strălucitoare. Alcătuiau un adevărat gard de flăcări în jurul proprietății. În fața casei era un mango, iar la marginea luminișului - doi copaci poinciana îngemănați, care prin strălucirea florilor stacojii se luau la întrecere cu aurul cocotierilor. Aici a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
lui Frederic, care a murit dinaintea celei de-a noua umbre cu două fețe. Priorul nu era sigur că Înțelesese, dar, Înainte să poată spune ceva, celălalt reluă: - La nouă ani ai cunoscut prima iluminare, la optsprezece mușcătura hulpavă a luxurii. La treizeci și șase vei avea parte de disperare și de surghiun. Vei muri În pribegie, departe de țară, de o moarte lipsită de mângâierea speranței. Asta Îți prezic eu. Dante ascultase ultimele cuvinte cu buzele strânse, În timp ce perplexitatea și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
femeia! șuieră el, scuturându-l de un braț. Celălalt rămânea nemișcat, ca și când ar fi fost surd. - Nu era o femeie... bâigui el. Făcu doi pași În față, ieșind la vedere. Acum fixa trupul cu niște ochi aprinși de o stranie luxură. - Urmează-mă! Îi porunci Dante, Împingându-l spre portal. Dar mai Întâi ajută-mă să recuperez ceva de preț. - Bani? gâfâi Cecco, reînsuflețit deodată. Comoara? Atunci, știi că există? exclamă. - Poate mai mult de atât. Cheia unei Împărății. Celălalt Îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
Augustin însuși practică în mod intenționat caricatura: ei îl recuză pe Aristip în totalitatea lui, ca vinovat de a fi un învățător într-ale plăcerii pentru prea mulți oameni de pe acest pământ, apoi de a fi justificat și legitimat dezmățul, luxura, viciul animalic și grosier. Lipsesc nuanțele. Documentele țin deseori de polemică și, întrucât nu cunoaștem contextele, cele câteva fragmente care ne-au rămas cu referire la această chestiune ne îndeamnă la cea mai mare prudență. Rămâne o certitudine: hedonismul cirenaicului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
întrecut decît de Oțel, iar ei doi erau cei mai buni dintre toți. Fuseseră colegi de cameră în anul care trecuse și acum se întorseseră în cabina lor ca să stea cu burta-n sus și să se lăfăie în neașteptata luxură a noilor efecte, ca să soarbă cafea decofeinizată, numită kafea și să fumeze țigările denicotinizate din rația reglementară, numite Denikcig de către producător și poreclite gîtuielnițe sau spărgătoare de plămîni. „Pasează-mi o gîtuielniță, Jax”, zise Oțel stînd tolănit cu mîinile sub
Șobolanii Spațiului () [Corola-blog/BlogPost/339002_a_340331]
-
ne imaginăm cam ce desfășurare de forțe a fost pusă la dispoziția năvalnicului public. În mijlocul căruia s-a aflat și "trimisul nostru special" Erwin Kessler. Al cărui scris, sagace și pătrunzător, se pliază acum cu o, i-am spune acută luxură, desfrînare analitică, se pliază deci de minune pe tema ofertată de orașul-lumină, căruia nu-i este teamă, nici n-ar avea cum, pentru că știe s-o ferească, elegant, de frivolitate. Singurul monstru sacru în viață, din stirpea faimoșilor falocrați ai
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
a împleticit limba. Probabil că am nimerit una dintre perechile de cuvinte, o pereche înșelătoare, cum sunt atâtea în franceză. Dar, erau gemeni de tipul percepteur - précepteur sau décerner - discerner. Astfel de duo-uri perfide, la fel de riscante ca și luxe - luxure, provocau altădată, prin stângăciile mele verbale, câteva ironii de-ale surorii mele și corectări discrete din partea Charlottei... De data aceasta, nu mai era vorba să mi se sufle cuvântul potrivit. După o secundă de ezitare, m-am corectat eu însumi
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]