37 matches
-
arul de a se anihila pe sine însăși. Iată, mi-am spus, un desfrâu ce trebuie a-sumat și consumat. Saint-Exupéry spunea că "dacă refuzi să fii răspunzător de înfrângeri, nu vei fi răspunzător nici de victorii". Înfrângerea, pricinuită de luxuria sonoră, poate lua forma unei năuceli ori perplexități iremediabile. Victoria nu poate fi obținută decât prin strategii dibace, obligate să convoace deopotrivă concesia și compromisul. Altminteri, desfrâul stilistic există ca o imanență; este înscris în soarta noastră. El se poate
Luxuria by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/14147_a_15472]
-
vremea sa chiar de Tacitus. Participând la un carnaval renan, profesorul are ocazia să vitupereze climatul de libertate excesivă, folosind expresii tari pe adresa acelei dizgrațioase, obstinate petreceri colective în care risipa și ostentația își dau mâna cu grotescul și luxuria. Mircea Zaciu oferă adevărate gravuri, "insectizând" comportamente și măști transformiste, ceea ce nu exclude momentele de reverie și reprezentare onirică a acelui "paese innocente ungarettian al locurilor și miturilor copilăriei(...) întoarcere deopotrivă arheologică și sentimentală în memoria spațiului cultural autohton". Prozatorul
Călătoria, ruptură și întoarcere by Geo Vasile () [Corola-journal/Imaginative/8170_a_9495]
-
și spre mesajul clar, el este permanent sedus de senzualitatea formei, de promisiunea unei carnalități abia stăpînite prin inflexibilitatea codului cultural. Pornește eliptic și abstract ca un extrem-oriental și, după cîțiva pași, asemenea unui explorator mereu disponibil, se trezește în luxuria unor imagini dense și pline de circuvoluțiuni ca o infinită masă cerebrală. Sigur pe sine, atît în discursul suav și transparent al vîrfului de creion, cît și în retorica amplă și impersonală a printului electronic, Ioan Cuciurcă acoperă, în esență
Despre unitate și treime by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12388_a_13713]
-
și de seducție a artei. Nudul, între mistică și păcat Știm, încă din primele pagini ale Genezei, că Dumnezeu a făcut omul după chipul și asemănarea lui, că l-a făcut gol, adică fără haine, împăcat cu sine și cu luxuria paradiziacă și, mai ales, l-a făcut incapabil să perceapă acel tip de alteritate în măsură să-i ofenseze intimitatea și să-i impună vreo normă de conviețuire, fie și de conviețuire cu el însuși. Singura interdicție era aceea cu
Despre percepția feminității by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11548_a_12873]
-
scurtarea vieții, mânia binefăcătoarelor - adică a virtuților 6. În scrierile lui Evagrie Monahul, denumirea porneia (πορνeια) curvie, indica prostituția sacră ce se practica în păgânism, precum și ideea de pierdere a frâului în ceea ce privește instinctul sexual. Sfântul Ioan Casian folosește termenul latin luxuria, având semnificația de exces sau exercitare necontrolată a funcțiilor sexuale, de risipire a ei. Curvia desemnează astfel lipsa de înfrânare în privința sexului, pierderea frâulu 7i sexual . Noțiunea de abuz, referitoare la sexualitate, vine - potrivit lui Sorin Cosma - din compusul latinesc ab
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
exorcisme muzicale în contra suferinței și tăcerii așternute în chip de "temniță" scrie Ion Horea în spiritul și ritmul meditațiilor eminesciene, nemurind clipa, raza, esența acelor corsi e ricorsi ale vieții și istoriei, la cotele unei virile purități stilistice. Dezbărate de luxuria metaforizantă, catrenele se organizează în jurul unor idei, concepte, obsesii binare, enunțul însuși fiind biunivoc, denotativ-conotativ, reflexiv-tranzitiv, de o modernitate deconcertantă: "Scrii, tot mai scrii/ versuri eliptice/ cu fantezii/ apocaliptice -/ Vântul cuvântul/ singur mai spune ce/ timpuri pământul/ o să-l întunece
Via crucis by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/17319_a_18644]
-
tainele culcușului lor, cu carnea și sîngele meu și al lor confundate într-un amestec noptatec de sărutări și îmbrățișări, de șoapte, gemete, țipete și vaiete repede înăbușite, ca într-o noapte valpurgică mai răsunînd încă de antice vrăji și luxurii păgîne, de abandonuri nu oricui hărăzite, de mistere și inițieri nu oricui dezvăluite". Firește, legăturii conjugale îi este preferat libertinajul, fiind paradoxal proslăvită "statornicia" condiției de amant: "Marile rătăciri sentimentale sînt relevate în istorie și celebrate în literatură; pe cîtă
Memoriile unui hedonist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16697_a_18022]
-
neantul și împroșcat incontinent cu noroaie otrăvite, el a reușit, în timp record, să se construiască pe sine, publicînd trei cărți, și să transforme acest loc deșertificat într-unul nou, plin de viață, exploziv sub presiunea sevelor proaspete și a luxuriei culturale strămutate aici. Seri de lectură, colocvii, simpozioane, expoziții, tabere de creație, festivaluri de literatură și de film, publicații literare, cărți, premii naționale și locale și zeci de alte acțiuni cu o singură miză - profesionalismul, comunicarea culturală și solidaritatea umană
Un rebel mai puțin by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16580_a_17905]
-
virtualitatea talentului și vocației lor. Lucrarea avea să se numească Luxuria, ceea ce însemna că erau vizate desfrîul, neînfrînarea. Un desfrîu ca libertate stilistică; o neînfrînare ca patos, dar și ca hybris tehnologic. Ce legături există între Alexandru Matei, "Game" și Luxuria? Ei bine, cel mai mic numitor comun este percuția ca formă de exprimare, iar cel mai mare multiplu comun este creația muzicală contemporană ca stare de agregare. Instituția Alexandru Matei - așa cum îl caracteriza Șerban Dimitrie Soreanu - a creat "Game"-ul
Între patos și hybris by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11915_a_13240]
-
este percuția ca formă de exprimare, iar cel mai mare multiplu comun este creația muzicală contemporană ca stare de agregare. Instituția Alexandru Matei - așa cum îl caracteriza Șerban Dimitrie Soreanu - a creat "Game"-ul. "Game"-ul, la rîndul lui, a iscat Luxuria. Zodia favorabilă a "Game"-ului se datorează unei configurații astrale potrivite cu largul concurs al mentorului ansamblului. Una ar fi aceea că Alexandru Matei a mai fost logodit o dată cu un laborator de creație și interpretare a muzicii noi destinată percuției
Între patos și hybris by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11915_a_13240]
-
este "Game"-ul dacă nu o descătușare torențială de vitalitate, vigoare și frenezie? Alexandru Matei nu este un simplu percuționist, ci un întreg ansamblu. "Game"-ul nu este doar un ansamblu, ci o adevărată orchestră. Pentru această orchestră am compus Luxuria, în care s-au aciuat puzderie de stiluri și atitudini estetice, de procedee și principii componistice. Un dezmăț care, administrat în doze mari, are efectul unei otrăvi, dar care livrată homeopatic se poate comporta aidoma unui vaccin capabil să amelioreze
Între patos și hybris by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11915_a_13240]
-
Muzică de la Universitatea de Vest din Timișoara, păstorit de Doru Roman, publicul a resimțit că, cel puțin în arta interpretării muzicale, nu te sacrifici pentru ceea ce ești, ci pentru ceea ce poți deveni. întreaga noastră existență stă, de altfel, sub semnul Luxuriei ca silogism al globalizării și paradox al plafonării. Cînd însă atît silogismele, cît și paradoxurile sunt întîmpinate cu grație și eleganță, ți se oferă șansa să adulmeci gestul redării sonore ca pe o materie spirituală cu sprintenă memorie, mai tare
Între patos și hybris by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11915_a_13240]
-
o prea mare măsură ca să mai aibă nevoie de mijloace auxiliare de conștiință. CEAUȘESCU Ceaușescu n-avea mască de cezar, ci mască de golan fioros. Nu mi-am închipuit că un golan analfabet poate să aibă o asemenea poftă de luxurie. Vila lui de la Neptun... totul e de aur acolo. D-aia s-a și numit „epoca de aur“... Așa-zisul triumf al proletariatului, care a sfârșit ca triumf al lui Ceaușescu, a fost triumful lui Golănescu și o trecere în
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
Pavel Șușară Știm, încă din primele pagini ale Genezei, că Dumnezeu a făcut omul după chipul și asemănarea lui, că l-a făcut gol, adică fără haine, împăcat cu sine și cu luxuria paradiziacă și, mai ales, l-a făcut incapabil să perceapă acel tip de alteritate în măsură să-i ofenseze intimitatea și să-i impună vreo normă de conviețuire, fie și de conviețuire cu el însuși. Singura interdicție era aceea cu
Nudul, între mistică și păcat by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9015_a_10340]
-
elitre albe, crenelate și fragile, cu franj oranj, albastru, verde, roșu, - pudrate, îndeobște, cu praf negru, sau mai degrabă, cenușiu" (Ascuțitoare). Ori ascuțitoarea împinsă într-o feerie cromatică, răscumpărătoare a modestei sale utilități, dar și a readucerii izbăvitoare a luxului (luxuriei) imagistice la virtutea inițială: "Ce cuțit oare, ar putea să taie lemnul creionului ca o ascuțitoare? Să-l taie fără să-l rănească, nici să-l doară, făcîndu-l numai să cliveze, într-o doară, ca plăcile de-ardezie (nu de
Dureroasa caligrafie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9052_a_10377]
-
Onan27. „Testamentul lui Iuda”, parte din Testamentul celor doisprezece patriarhi 28, se oprește asupra incestului, povestit ca o fabulă negativă cu morală pozitivă: în final, Iuda își sfătuiește copiii să consume vin cu moderație și să nu se lase pradă luxuriei. La începutul Testamentului însă, Iacob îi prevestește fiului său un destin regesc. Norocul îl va însoți în toate împrejurările. Regalitatea și norocul sunt cele două atribute esențiale. Mai complicată este etimologia celui de-al doilea nume, Ð ’Iskarièthj, tradus în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
Pavel Șușară Știm, încă din primele pagini ale Genezei, că Dumnezeu a făcut omul după chipul si asemănarea lui, că l-a făcut gol, adică fără J haine, împăcat cu sine și cu luxuria paradiziacă și, mai ales, l-a făcut incapabil să perceapă acel tip de al-teritate în măsură să-i ofenseze intimitatea și să-i impună vreo normă de conviețuire, fie și de conviețuire cu el însuși. Singura interdicție era aceea cu
Nudul, între mistică și păcat by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/6410_a_7735]
-
și cultă, aspect specific evreilor, se gândește să-i pună un epigraf din Așa grăit-a Zarathustra - „Ceea ce nu mă doboară mă face mai puternic!”. Rămâne la latitudinea cititorului să distingă între elementele disolutive dintr-o existență ce a cunoscut luxuria, dar și infernul refugiatului, pe de o parte, și forța dobândibilă din experiențe extreme. Și, când rostim extreme, din perspectiva atuurilor feminității, nu ne vin în minte episoade din spectaculoasele Mata Hari sau Lara Croft (spre a face parte și
Persecutor și victime by Gabriel Coșoveanu () [Corola-journal/Journalistic/4600_a_5925]
-
judecătoria Cornetu. Ei bine, să spunem că această a doua direcție menționată, Consumerismul, confirmă dictonul cu „nimic nou sub soare”. El reprezintă forma actualizată a Haedonismului antic, cel care a condus la destrăbălarea prin care se explică decăderea Imperiului Roman: „Luxuria et vitium perdiderunt Romam”. Adică lăcomia opulentă cu care au pervertit imperialii romani filosofia prin care Epicur stimula doar plăcerea de a deține criteriul adevărului prin simplitate și modestie. Iar această repetare în istorie, ne dă speranța că mintea ne-
PROFESORUL DE DEMOCRAŢIE FORMALĂ de CORNELIU LEU în ediţia nr. 758 din 27 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364871_a_366200]
-
secret pentru nimeni că banii constituie, în lumea în care trăim, principalul instrument de măsurare a valorii. Am fi ipocriți să spunem că lucrurile nu stau tocmai așa și să ne uităm la posesorii semianalfabeți de averi ilicite și la luxuria vulgară la care se dedau clipă de clipă. Profesorii sunt, prin esența vocațională a activității lor și prin scopul formator al acesteia, persoane care nu pot exista în afara domeniului demnității. Un profesor adevărat nu face niciodată rabat de la calitatea actului
Apel pentru restaurarea demnității profesorilor () [Corola-blog/BlogPost/338414_a_339743]
-
secret pentru nimeni că banii constituie, în lumea în care trăim, principalul instrument de măsurare a valorii. Am fi ipocriți să spunem că lucrurile nu stau tocmai așa și să ne uităm la posesorii semianalfabeți de averi ilicite și la luxuria vulgară la care se dedau clipă de clipă. Dacă pornim de la principiul sănătos al câștigului licit, al gestionării corecte și al investiției responsabile sau, în termenii Evangheliei, de la pilda înmulțirii talanților, banii devin un indicator acceptabil al bunei situări în
Apel pentru restaurarea demnității profesorilor () [Corola-blog/BlogPost/338414_a_339743]
-
și Onan. „Testamentul lui Iuda”, parte din Testamentul celor doisprezece patriarhi, se oprește asupra incestului, povestit ca o fabulă negativă cu morală pozitivă: În final Iuda Își sfătuiește copiii să consume vin cu moderație și să nu se lase pradă luxuriei. La Începutul Testamentului Însă, Iacob Îi prevestește fiului său un destin regesc. Norocul Îl va Însoți În toate imprejurările. Regalitatea și norocul sunt cele două atribute esențiale. Mai complicată este etimologia celui de-al doilea nume, Ð 'Iskarièthj, tradus În
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
vorbeau oamenii deprinși cu aspectul cuvântului, oameni care se trudesc întotdeauna să exprime ceea ce gândesc. Fără îndoială, proza lui Salazar a provocat la început nedumerire, așa cum provocaseră ideile lui, stilul lui de viață, sobrietatea lui, tăcerile lui, lipsa lui de luxurie, de emfază, de veselă ironie. Un om care nu făcea spirite, nu putea fi inteligent; un om care nu vorbea, nu putea fi simpatic; un dictator care cerea economii, nu putea avea geniu politic. Nedumerea, exaspera - dar el continua să
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
este pus sub semnul a două astre: Mercur, simbolizând înțelepciunea, știința, rațiunea, acțiunea, tot ceea ce ține oarecum de aspectul viril, și Venus, conotând carnalul, atitudinea pasivă, feminitatea inefabilă, enigmatică. Viciile feminine erau frecvent incriminate în literatura medievală: dorința necontrolată, voluptatea, luxuria, vanitatea, locvacitatea, nesupunerea. „Diferența consta în faptul că în timp ce păcatul comis de un bărbat era prezentat ca un exemplu al slăbiciunii umane în general sau era legat de anumite ocupații sau stări (avariția negustorului, mândria cavalerului), greșelile femeilor erau privite
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
este pus sub semnul a două astre: Mercur, simbolizând înțelepciunea, știința, rațiunea, acțiunea, tot ceea ce ține oarecum de aspectul viril, și Venus, conotând carnalul, atitudinea pasivă, feminitatea inefabilă, enigmatică. Viciile feminine erau frecvent incriminate în literatura medievală: dorința necontrolată, voluptatea, luxuria, vanitatea, locvacitatea, nesupunerea. „Diferența consta în faptul că în timp ce păcatul comis de un bărbat era prezentat ca un exemplu al slăbiciunii umane în general sau era legat de anumite ocupații sau stări (avariția negustorului, mândria cavalerului), greșelile femeilor erau privite
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]