95 matches
-
lui. Pe mine însă nu mă va repeta nimeni. 28 martie. Vremea bună mă îndeamnă iarăși la plimbare. Iau în sus strada marchizului de Flers, atent să nu-mi stropesc pantalonii. Port o combinație primăvăratică din măsliniu deschis și gălbuiul mâțișorului de salcie; de la bombeul fin al pantofului la borul subțire al pălăriei sibiene, reușesc un ton desăvârșit. Merg pe jos până la Casa Cesianu, în care se adăpostește Societatea Academică. De pe la Atheneu mă urmărește un roquet cu privirea ațintită asupra ghetrelor
Primăvara pe Pod by Ion Iovan () [Corola-journal/Imaginative/8733_a_10058]
-
și că pielea ei a fost de șapte ori jupuită și trasă la sorți cum a fost trasă la sorți atunci cămașa aceea Iar acum și aici sfidează viața și moartea tăvălindu-se în singurătatea ei mare ca în mătase Mîțișorii roșii de plop îi atîrnă-n fereastră Este singură în sfîrșit singură cuc fericită Pămîntul acesta Ea e atinsă. Și-i este frică. Și uneori - rar - visează să o apere cineva Ea a prins rădăcini în singurătate ca un ulm în
Poezie by Marta Petreu () [Corola-journal/Imaginative/11950_a_13275]
-
în frunte prin oraș, pînă la locuința mea și a Mariei Banuș - un adevărat iatac. Totul pregătit cu minuțioasă dragoste. Deasupra patului, o lozincă: ŤBine ați venit, scriitori ai poporului!ť Glastre cu flori. La festival, două eleve ne înmînează mîțișori, violete și ghiocei. Masa ni se pregătește acasă. Atenții peste atenții. Semnăm într-un catastif special confecționat, cu un condei și o călimară pe copertă. Toate astea i se datoresc lui C. Borș, profesor de matematică și poet sub numele
Et in fanfara ego! by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/10077_a_11402]
-
mărgeluțe, bucăți de hârtie colorată sau staniol, resturi de lână multicolore. Sau se pot tăvăli prin semințe de mac. Totul e să vă folosiți imaginația. Se poate face un „copac cu ouă“, atârnând ouăle decorate pe crengi de salcie sau mâțișori, puse într-o vază frumoasă umplută cu apă. Crengile se pot fixa într-un bol plin cu pietre. Ouăle decorate după golire pot fi puse și într-un coșuleț (de răchită sau paie) sau într-un bol ceramic căptușit cu
Agenda2004-15-04-supliment () [Corola-journal/Journalistic/282297_a_283626]
-
cu floricele. Intrăm de mâine-n Mărțișor Se reaprinde-n piept mult dor. De bucurie și de viață Când totu-n lume se dezgheață. Urmează-n șir vreo nouă zile Când înfloresc din nou zambile Și ghiocei și toporași Și mâțișori prin alunași. Salcia pletoasă-nmugurește Și apa în pământ mustește. Cu vreme instabilă, schimbătoare Cu nori, cu ploaie și cu soare. Aruncă Dochia cojoace S-a încălzit și le desface. Se simte primăvara-n nări, La șes, la deal, departe
MĂRŢIŞOR de IONEL GRECU în ediţia nr. 1522 din 02 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382740_a_384069]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > E MÂINE ZIUA DE FLORII Autor: Gheorghe Vicol Publicat în: Ediția nr. 1937 din 20 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului E MÂINE ZIUA DE FLORII În sălcii mâțișorii cresc Și câmpu-i plin de ghiocei. Ia uite, berzele sosesc, Iar în livadă-s câțiva miei! E mâine ziua de Florii, În zarzări florile-și fac loc, Din drum vin glasuri de copii Și-o pasăre c-un pai în
E MÂINE ZIUA DE FLORII de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1937 din 20 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381734_a_383063]
-
de-atâta veselie, Un ghiocel s-a ridicat din glie Și cântă-acum sfioasă simfonie... Iubite, ține-mă de mână, Și-m mângâie iar gura cu petale, Din ghioceii care-mi ies în cale, Iar eu ți-oi pune-n plete mâțișori... Iubite, ține-mă de suflet! Căci din iubirea ce mi-o porți voi scoate, Un fir de mărțișor dacă se poate, Atât de roșu, de aprins de dor... Tu-l vei uni cu-al vieții nostru alb Și fir de
GABRIELA MUNTEANU [Corola-blog/BlogPost/383512_a_384841]
-
tulburat de-atâta veselie,Un ghiocel s-a ridicat din glieși cântă-acum sfioasă simfonie...Iubite, ține-mă de mână, Și-m mângâie iar gura cu petale,Din ghioceii care-mi ies în cale,Iar eu ți-oi pune-n plete mâțișori...Iubite, ține-mă de suflet! Căci din iubirea ce mi-o porți voi scoate,Un fir de mărțișor dacă se poate,Atât de roșu, de aprins de dor...Tu-l vei uni cu-al vieții nostru albși fir de mărțișor
GABRIELA MUNTEANU [Corola-blog/BlogPost/383512_a_384841]
-
confuziei pentru a-mi îmbraca uniforma convenționalalului în care pot să urc și să cobor în ritm sisfic monoton treptele zilelor. Și uneori îmi pare că pe străzi doar eu și lumina - preocupată mai mult să-și răsucească-n plete mâțișori - pașii la-ntâmplare ni-i purtăm îndeaproape secondate de setterul vânt de colo-colo alergând și-ncurcându-se adeseori în acele ceasornicului gării - indicând o oră demult trecută - într-un zadarnic efort corector. Și curge ziua calmă-n depărtări cu pescărușii
DIN NĂVOD de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2350 din 07 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383677_a_385006]
-
colorați pe pânză de-a dreptul din baladă. Dincoace, pe pământ, în jurul mesei praznicare, scunde, moldovenești, s-a adunat familia care a pregătit bucatele împreună cu toate cimotiile ogrăzii, văzute și nevăzute: doi zăvozi smoliți, alergând după umbra unui pește, un mâțișor înfășat legănat de părinții săi dungați, un melc cu cochilia sidefie subțiată de timp, înaintând cu delicatele sale cornițe în vânt spre aburul ademenitor, înscriindu-se astfel și el în cohorta chemaților. O prezență semnificativă este mitologica zână, parcă înfățișată
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
de vineri, 15 aprilie, până duminică, 17 aprilie, între orele 10:00 și 18:00, la Muzeul Țăranului Român. Sărbătoarea Floriilor „În duminica de Florii, oamenii au voie să mănânce pește. Merg la biserică ducând flori și se întorc ducând mâțișori de salcie. Ating cu salcia copiii, vitele din gospodărie și o pun la icoană: peste an ea capătă tot felul de întrebuințări. Tot acum sunt fierte buruienile care vor fi folosite la vopsirea ouălor. Cum este vremea de Florii, așa
Muzeul Ţăranului Român te invită la Târgul de Florii () [Corola-journal/Journalistic/70356_a_71681]
-
de la noi, majoritatea având în prim-plan palmierul sau salcia. Aceste tradiții nu au nimic în comun cu spiritul creștinesc al praznicului Intrării Mântuitorului în Ierusalim. În trecut, ramura de salcie sfințită era folosită și în scopuri terapeutice. Oamenii înghițeau mâțișori de pe ramura de salcie pentru a fi feriți de diferite boli, iar bătrânele se încingeau cu salcia ca să nu le mai doară șalele. De asemenea, exista și obiceiul ca părinții îi lovească pe copii cu nuielușa de salcie când veneau
Ce reprezintă salcia, unul dintre simbolurile sărbătorii de Florii by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/79585_a_80910]
-
iar vederea ei spre uliță a fost astupată de atelierul ciudat, monstruos, al lui Tinu. Plopul și salcia de la drum, din dreptul fîntînii, despre care întotdeauna m-am gîndit că îi reprezintă pe Ticu și pe Mica, și-ai căror mîțișori dulci și invadați de albine zumzăitoare îi culegeam primăvara, mîngîindule etamina vișinie și galbenă, au dispărut pentru totdeauna. Iar grădina de pomi din spatele casei, cu pruni timpurii, „dejghiocători”, îi numea Ticu, din cauză că pulpa prunelor era ușor de desprins de pe sîmbure
Grădina by Marta Petreu () [Corola-journal/Journalistic/5680_a_7005]
-
pentru noroc în dragoste și sănătate. În ziua de Florii, stupii erau impodobiți cu ramurile de salcie sfințite, ca albinele să se bucure de binecuvantarea divină. În trecut, ramura de salcie sfințită era folosită și în scopuri terapeutice. Oamenii înghițeau mâțișori de pe ramura de salcie pentru a fi feriți de diferite boli, iar bătrânele se încingeau cu salcia ca să nu le mai doară șalele. De asemenea, exista obiceiul ca părinții să-i lovească pe copii cu nuielușa de salcie când veneau
Duminica Floriilor. Tradiții și obiceiuri by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/37511_a_38836]
-
-te-ar tata... Scoate o casetă din buzunarul interior al jachetei de piele neagră și o introduce în casetofon. Din aparat se revarsă ca cremă de fum acordurile lui Ceaikovski, "Spărgătorul de nuci". Începe "Dansul zânei prunelor zaharisite"... În jurul mașinii, mâțișori albi, tomnateci, se rotesc peste tot. Mașina este învăluită de puful alburiu ca într-un basm... După câteva secunde de muzică, automobilul se urnește... Înaintează încet, deloc violent, de parcă lui Abrașa i-ar fi frică să calce pedala accelerației prea
Debut în proză: Tică Popescu by Radu Aldulescu () [Corola-journal/Imaginative/15375_a_16700]
-
suprafață, fără să se înțeleagă că-și pierd autenticitatea, pot să pară totuși absconse, dificile, tributare unei voite încifrări a sensurilor. Alteori, noțiuni banale, de o concretețe raportabilă la un cod lingvistic tern, fără nimic poetic în sine (firide, uragane, mâțișori de salcie, mărgele, cadavre de măgăruși, buzunare rupte, leagăne, dulapuri. pușculițe, monede, topoare, mâneci bufante etc.), sunt convertite în metafore și comparații memorabile, care ies din logica normalității, dobândesc o altă identitate decât cea inițială, se integrează într-o ordine
Consecvența cu sine a poetului by Ion Cocora () [Corola-journal/Journalistic/3851_a_5176]
-
de-atâta veselie, Un ghiocel s-a ridicat din glie Și cântă-acum sfioasă simfonie... Iubite, ține-mă de mână, Și-m mângâie iar gura cu petale, Din ghioceii care-mi ies în cale, Iar eu ți-oi pune-n plete mâțișori... Iubite, ține-mă de suflet! Căci din iubirea ce mi-o porți voi scoate, Un fir de mărțișor dacă se poate, Atât de roșu, de aprins de dor... Tu-l vei uni cu-al vieții nostru alb Și fir de
MĂRȚIȘOR de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2251 din 28 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383502_a_384831]
-
le iau cu ei acasă, de binecuvântarea praznicului si le păstrează, folosindu-le pentru nevoile duhovnicești ale familiei și gospodăriei lor (Simeon Florea Marian) Smicelele, ramurile de salcie aduse în Duminica Floriilor, sunt în stare de vegetație înaintată, cu acei "mâțișori" care sunt, din punct de vedere botanic, florile lor deci salcia este înflorită, semn sigur al venirii primăverii, când întreaga fire amorțită în timpul iernii începe să revină la viață, să învieze. Deci aducând în Duminica Stâlpărilor ramuri de salcie înflorită
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI ŞI REFERINŢE DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI NOSTRU IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1195 din 09 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383441_a_384770]
-
din 12 martie 2017 Toate Articolele Autorului COCOSTÂRCUL I-a fost atât de dor de țară, Că-n prima zi de primăvară S-a-ntors discretul cocostârc, Statornic, la bătrânul smârc. E totu-n jur încântător, Azi s-a deschis și-un mâțișor, Pe mal, în soare, sclipitori, Au apărut mici bumbușori. Pășește rar, îngândurat, Peisajul pare neschimbat: Aici, c-un pix și c-un caiet Fără să vrei ajungi poet. Nimic nu-i fals, nimic obscen! Și-n gând compune un catren
COCOSTÂRCUL de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 2263 din 12 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383193_a_384522]
-
liniște și înțelepciune. Copii și vârstnici pornesc spre bisericile satului, ocupându-și locul sub impunătoarele cupole ale lăcașurilor sfinte. Vinerea Mare este aștepată cu nerăbdare, mai ales de către copiii satului care, îmbrăcați în straie de sărbătoare, în mână cu buchete de „mâțișori” de salcie, trec pe sub masa pe care este așternut Sfântul Epitaf. Se cântă Prohodul, iar zecile de lumânări aruncă raze pe fețele pioase ale credincioșilor ce ocolesc biserica. La 12 noaptea, sâmbătă spre duminică, clopotele îi cheamă pe credincioși la
OBICEIURI UITATE de ION C. HIRU în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360748_a_362077]
-
din 02 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului COCOSTÂRCUL I-a fost atât de dor de țară, Că-n prima zi de primăvară S-a-ntors discretul cocostârc, Statornic, la bătrânul smârc. E totu-n jur încântător, Azi s-a deschis și-un mâțișor, Pe mal, în soare, sclipitori, Au apărut mici bumbușori. Pășește rar, îngândurat, Peisajul pare neschimbat: Aici, c-un pix și c-un caiet Fără să vrei ajungi poet. Nimic nu-i fals, nimic obscen! Și-n gând compune un catren
COCOSTÂRCUL de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1553 din 02 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367972_a_369301]
-
luminatul Cer, din dragostea divină, rugăciunea mea și-a ta, să se înalțe Rug în enigmaticul eter. Întoarce-te la mine ca să-ți dau un mărțișor, speranță albă împletită cu iubirea mea, să-ți înfloresc în suflet ghiocei și-un mâțișor, scăpați din chinga argintie-a fulgilor de nea. Referință Bibliografică: Alb și roșu / Curelciuc Bombonica : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1156, Anul IV, 01 martie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Curelciuc Bombonica : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
ALB ŞI ROŞU de CURELCIUC BOMBONICA în ediţia nr. 1156 din 01 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367455_a_368784]
-
castanilor, mă îndeamnă să-i privesc sufletul să-mi încălzesc, ochii să-mi înveselesc. Acum totul este verde, iarba proaspătă și parcul pun într-o lumină nouă barca ce animă lacul. Despletite sălcii cată în a lacului oglindă etalandu-și mâțișorii - primăvara s-o convingă să scalde-n raze de soare boboceii rățișoarei ce trec în șir indian legănandu-se pe un val. Lalele pline de rouă s-au deschis discret spre soare în culori ce le arată în întreaga lor splendoare
CASTANII de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 185 din 04 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367108_a_368437]
-
Acasa > Manuscris > Lucrari > NEÎNȚELEASA PLOAIE Autor: Irina Lucia Mihalca Publicat în: Ediția nr. 182 din 01 iulie 2011 Toate Articolele Autorului Prin picuri de ploaie amurgul scutură petalele florilor de prun, pe ramuri copacul suspinului își poartă ușor mâțișorii Neînțeleasa ploaie prin argintul nopții despică umbrele iubirii culori vârtej de imagini silabe spații cuvinte Frânturi de umbre se preling prin zborul sufletelor regăsite printr-un sărut, lacrima lui o aude în sufletul ei Frunze de pelin împrăștie aroma tristeții
NEÎNŢELEASA PLOAIE de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 182 din 01 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367118_a_368447]
-
goale, pe-alei, străzi, vânt și frunze tăind curcubee, prin raze de soare si stele Ea știe, mereu El e în inima ei... Prin picuri de ploaie amurgul scutură petalele florilor de prun, pe ramuri copacul suspinului își poartă ușor mâțișorii Neînțeleasa ploaie prin argintul nopții despică umbrele iubirii culori vârtej de imagini silabe spații cuvinte Frânturi de umbre se preling prin zborul sufletelor regăsite printr-un sărut, lacrima lui o aude în sufletul ei Frunze de pelin împrăștie aroma tristeții
NEÎNŢELEASA PLOAIE de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 182 din 01 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367118_a_368447]