11 matches
-
lui Zamfira preaiubita, Leski Zamfira but kamli, Cu negri ochi împodobita, Kale yakhentsa shukariardini, Îl mângâia cu dezmierdare, Vardilas-les gulimasa, Mărturisind a sa plecare. Phenindoi pesko kamimos. Dar el în sine tot purta Ta" vo ande peste panda phiravelas O mâhniciune tăinuita, Yekhe garade holimas, În inima pecetluita; Ando ilo phandado-ramomos; Și-adeseori nevrând ofta: Thai butivar bi-kamlindoi delas ghonchi: Păsăruica mică, Tsini chirikliori, Tu nu știi de rău, Le nasules tu chi jeanes, Nimenea nu-ți strică Khonik na rimosarel
ȚIGANII DE PUȘKIN TRADUS ÎN LIMBA ROMANI/ ROMII ÎN LIRICA LUMII/ IMN CĂTRE AGNI DIN RIG-VEDA de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1479364037.html [Corola-blog/BlogPost/344152_a_345481]
-
but bukia shukarore; Și fetișoare de boieri. Thai raiorengă muiore. Alecu Cu mulțumire cumpărată Naisarimasa kindine Petrecerile nu sunt bune, Le pachiva na-i lashe, Unde nu-i dragostea cea dreapta, Kai o piarimo orta na și Și Veselia-i mâhniciune. Vi o loshimos și holi Iar fetele? tu-mi ești primită, Thai le shiorea? Tu hunildi sân, Far' de a lor împodobiri, Bi lengă angrustimata, S-a pietrei scumpe străluciri; Thai kuche barengă strafinimata; Să nu te schimbi, a mea
ȚIGANII DE PUȘKIN TRADUS ÎN LIMBA ROMANI/ ROMII ÎN LIRICA LUMII/ IMN CĂTRE AGNI DIN RIG-VEDA de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1479364037.html [Corola-blog/BlogPost/344152_a_345481]
-
Thai bare muiesa telearen La locuri calde pan' la vară, Taté thanende ji milaié, Iar una ce putere n-are, Tale yekhia șo zor na sila, Fiind rănită-n aripioare, Avindoi aresadi phakorende Rămâne singura, pătrunsa Ashel korkori, shindi De mâhniciunea cea nespusa. La bi-phendiatar dukh phari. * Anume acest cântec Pușkin în a sa alcătuire l-a prefăcut în limba rosieneasca. Nichita Stănescu Poem Phen-mangă, kana astaravas-tu ande'k ghes Thai chumidavas-tukă o patum le punrăsko Nai kadea ka lagavesas hantsî
ȚIGANII DE PUȘKIN TRADUS ÎN LIMBA ROMANI/ ROMII ÎN LIRICA LUMII/ IMN CĂTRE AGNI DIN RIG-VEDA de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1479364037.html [Corola-blog/BlogPost/344152_a_345481]
-
tată, CARP, slăvitul împărat, În mormânt se zvârcolește și se roagă ne-ncetat: Doamne, ce-au făcut copiii și cu ce ți-au mai greșit, C-așa brusc și fără milă Tu din nou i-ai părăsit? Ți-au făcut vreo mâhniciune copilițele-mi iubite, Cum îngăduiești Tu raptul, cât mi le mai lași robite? O, preabunule Părinte, amintește-ți iar de noi Prin puterea Ta cerească, dă-mi copilele-napoi! Pentru orice român, Basarabia a fost, este și va fi pe
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
C. Conachi, Anton Pann, V. Alecsandri, precum și în identificarea „spațiilor securizante”, a timpurilor și anotimpurilor amoroase („înserarea”, „noaptea”, „matinalul”) sau în evoluția deplasării de la iatac spre o natură-martor, refugiu, exil; la fel, în urmărirea unei „patologii” a erosului (singurătatea, urâtul, mâhniciunea, necazul), cu primele accente misogine (la Anton Pann), sau în semiologia „obiectelor erotice”, în „carnavalul numelor” ș.a. Se găsesc aici, pe lângă justificarea lecturii tematiste, pagini persuasive, analize de subtilă acuitate. Participând la „cearta metodologică” a anilor ’70-’80, S. o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289682_a_291011]
-
ne lasă a înțelege că jupâneasa Safta a avut o funcție importantă în scenariul complotului, furnizând - printr-o plecare la țară, unde a căzut „boleacă” - pretextul pentru ca uneltitorul - actor de talent în stare să afișeze o „față scornită de mare mâhniciune” - să se poată îndepărta de Curte și de ochiul Voievodului, spre a se întâlni cu oștile ce-i veneau în sprijin; stupefiantă remarca unui Vasile Lupu credul: „Ce omŭ fără cale, logofătul! Știindu-și giupâneasa boleacă, și nu o ține
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
poema "jucărea", talentatul scriitor ia cumva în serios acest "feliu de poezie noao", deosebindu-l de versurile ce "s-au obicinuit la cîntece de doru lelii și de frunză verde". Ajuns magistrat la Lwow, Budai Deleanu își amăgește "ceasurile de mîhniciune" cu cîte o "zburată" în "vîrvul muntelui acestui, unde e sfîntariul muselor", pentru a-și izvodi "poeticeasca alcătuire". Modul absolut dezinhibat în care s-a dedat "frivolităților" artei trădează un caracter ludic de excepție, comparabil prin simțul artificiului și al
August - Septembrie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/12514_a_13839]
-
această molcomire și în toată acalmia, numai Pamfil Duran, de după podina geamblacului, se auzea cioșmolindu-se și nu-și găsea locul și n-avea hodină Deci și-a ridicat el fața tulburată în țărcalanul galben de lumină și se vedea că mâhniciunea și tristețea se prinseseră de el, precum căpușa în pielea oii Iar el, înmuindu-și vocea, ca într-oleacă de miere și ca să aibă câștig la propunerea lui, s-a adresat către mine Zicând: Ștefane, chibrituri de scăpărat mai am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
molipsire, deși a salvat un subaltern atins de boală, își încheie astfel trista narațiune: "Într-o zi, după masă, fusăsem trimis în târg cu un raport cătră Gheneralul M[irkovici]. Nu sânt în stare, domnilor, să vă descriu tăcerea și mâhniciunea ce înfățoșa Iașul. De-abea de la margine până la cvartirul Gheneralului întîlneam când și când câte un chip de om. Era ceva în aer și pe ulițe din pustietățile de care vorbesc scripturile; în locul mulțimei de trăsuri, neguțitori, de miimile de jidovi
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
se pedepsește - Moriu, puiule, moriu (ah! ) 27 bis Moarte, moarte, ce nu vii Să mă scoți dintr-acești vii, La mormânt tu să mă duci Ca să scap de - aceste munci. Să nu mai trăiesc pe lume Tot cu ah!, cu mâhniciune, Și oare mai este-n lume Vre un pătimaș ca mine? Ca să merg să-i povestesc Câte trag și pătimesc De la toți împrotivire Pismă și nelegiuire. 28 Nu mă pedepsi, stăpână, Și-mi spune de mă iubești, Și dacă l-
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
ce a urmat, însoțirea Ruxandrei cu Timuș cel cu "numai singur chip de om, iară toată firea de heară", venit cu ruscile lui care cântau "Lado, Lado" "pren toate unghiurile", șiretenia lui Gheorghe Ștefan, care "cu fața scornită de mare mîhniciune", când domnul se gătește să pornească la biserică, cere voie a merge la moșie, la nevasta pe moarte, simplitatea lui vodă căinând pe logofătul fără grije de giupîneasă, somnul lui Iorgachi vistiernicul scârbit de osândirea Ciogoleștilor, fuga lui Vasilie, care
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]