77 matches
-
cu ,ieri serbări, astăzi serbări, serbări mîine." Se întîmplă într-o lume nițel caraghioasă, înduioșătoare și lălîie, ca familiile de tîrgoveți, adunate pentru poză: ,Bunicul cu bunica/ bîrfeau pereții, / și făceau garagață/ cîntînd/ ,viață, viață ca o ață"./ Ea, vrăjitoare mînătarcă/ hulea pe toată lumea parcă/ el prin doi ochelari/ se uita ceacîr,/ aruncînd în lemne un satîr, / și copiii ziceau: ura/ și-i astupau cu laude deschisă gura. / Mama și tata, / ținîndu-se de mînă veșnic, / cu gurile în formă de o
Șal cu ciucuri by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11495_a_12820]
-
atunci, 12 ani) ai ăncunostiintează pe părinți: "Am luat deja cu Niculae două băi an Argeș. Eu am facut o plimbare cu trăsurica spre Valea Mare și am prânzit an câmpia domnișoarei Stos. La reăntoarcere am cules o mulțime de mânătărci și bureți lăptoși. Astăzi dimineață, tot cu trăsurica, am facut o plimbare prea frumoasă ajungând aproape de Valea Mare". Și, firește, nu lipseau vacanțele la mare, de unde, ăn iunie 1902, ai scria bunicii. an iunie 1904 făcea excursii cu "otomobilul" cu
Ion Pillat epistolier by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17484_a_18809]
-
Cât de necesar mai este Poemul, Poetul, în Cetate..., dacă Poetul e fulgul ce cade-n celesta câmpie zebrată..., dacă Poetul e steaua ce are cireșe la ureche aidoma androginului galactic..., dacă Poetul e-o mânătarcă de vid printre constelații, ori o astral-frunză..., dacă Poetul e ființa după a cărui frunte de sabie-dacă se curbează cerul..., dacă Poetul Grigore Vieru a scăpat cu zile din cumplitul accident rutier de ieri, 16 ianuarie 2009, accident întâmplat ori
Dacã Poetul e-o mânãtarcã de vid printre constelaţii. In: Editura Destine Literare by Ion Pachia Tatomirescu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_238]
-
făcea ceaiuri și vin; coacăze pentru dulcețuri, ca și frunze de măcieș pentru înăcrit borșul; zmeură și mure brumate, strecurate de sub nasul ursului Tudor, pentru siropuri și dulcețuri. Câte și mai câte! Avea o cămară ca-n povești! Mere murate, mânătărci, chitoarce; slănină de proc mistreț și cârnați de urs; păstrăvi marinați și borcane cu oțet de mere; putini cu chefir de capră și lapte de măgăriță. Îi aduceau pădurarii și ciobanii din împrejurimi atâta lapte de măgăriță că se îmbăia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
căscată. — Ce s-a-ntâmplat cu piticul? am întrebat. — Iată: în vreme-aceasta, piticul Ghencea culegea hribi, în a căror pregătire era mare meșter Îde aceea i se mai spunea și Griboedov), strecurând ici colo-n coșuleț și câte-o mânătarcă, doar-doar s-o petrece strașnicul Nebunelea de pe cea lume. Dar iată că Barbă-Cot scoase deodată un trist piuit și căzu pe spate: o fiară nemaivăzută i se ivise deodată înainte. Era groaznica și balabusta Hâca, o dihanie înfiorătoare, căreia poporul
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
înfulecă-n grabă bureții, spre a nu-i lăsa pe mâna 138 Miros de roșcată amară iezmei, și-o rupse la sănătoasa. Niște plăieși, care se hârjoneau cu domnițe, îi găsiră trupul înțepenit, prăvălit în lăstăriș, ars la ficați de mânătărci. — Da’ de ce trebuie eu să mor? am întrebat, nemulțumit. — Ca să învii mai falnic, mi-a răspuns el serios, ai să mori des, ai să bei cu dracii și ai să vii înapoi. își urma apoi lectura din hronic: Se pare
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
țuică. Pe mașinile de gătit - cu lemne, cele mai multe - se preparau dulcețurile, șerbeturile, marmeladele, magiunurile, pasta de gutui, o activitate care agita până la epuizare partea femeiească a casei. Gospodine de prima mână produceau conserve la domiciliu, umpleau borcane cu zacuscă, tocau mânătărci, murau ciuperci, într-o întrecere care le antrena onoarea. Soți grijulii aduceau acasă buteliile de porto și gin ale fabricii Zwac din Arad, lichiorurile casei Iuliu Meinl, cutiile de macrouri fabricate la Buftea de un prinț în bunele grații ale
Înaltele Toamne by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/9092_a_10417]
-
-mi povestește ce realizări mai are, eu mă victimizez înșirând porcărioare, să-l încurajez că lui i-e bine acolo și nouă de rahat aici. „... s-a dat liber la plouat și tot toarnă, a rămas robinetul deschis, îți răsar mânătărci pe creier, îți încolțesc semințele aduse de vânt la subsuori, te-aștepți să te trezești cu mușchi între picioare, trenurile au tangaj ca niște șlepuri, în ritmul ăsta ajunge Sibiul port la mare, am putea schimba imnul pe Valurile Dunării
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
după care alergau să o găsească și să o culeagă. Spre seară culeseseră două mănunchiuri de sunătoare și unul de coada șoricelului. În afară de asta au mai cules zmeură și niște ciuperci pe care Ulitia le-a identificat deîndată ca fiind mânătărci foarte gustoase, numai că nu aveam cum să le fierbem, nu aveam chibrituri, nu aveam sare. Le-am mâncat crude împreună cu boabe de porumb muiate în apă și ne-am ales toate patru cu diaree ; copii au avut porția lor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
traista ciobanului și multe altele. Mai târziu, după ce coroanele fagilor s-au îmbrăcat complet cu frunze, apar zbârciogii, după care bureții de perj, apoi lichenii dar mai târziu. O dată cu venirea verii se nasc iuțarii, gălbiorii, creasta-cocoșului, hribii, pâinișoarele sau hulughițele, mânătărcile, precum și alte specii de ciuperci din care unele comestibile, altele otrăvitoare și urmează opinticii sau ghebele care anunță cu tristețe anotimpul ploios, toamna. După ce pale de aer răcoritor i-au mângâiat fața, Magnolia și-a adus atenția în prezent, și-
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
de picior, să nu caște gura. Își continuă drumul, trecând peste ramuri căzute la pământ, crengile trosneau sub pașii ei; ciupercile de copac nu-i plăceau, să crească câte vor pe trunchiurile putrede, ea mergea mai departe, voia să găsească mânătărci, mânătărci și castane. Lumina se strecura printre copaci, puțin mai încolo se vedea verdele diafan, subțire, al unui luminiș, acolo puteau fi, acolo trebuiau să fie, va găsi una, două, își dorea să găsească un pâlc întreg, pe care să
Femeia din amiază by Julia Franck () [Corola-journal/Journalistic/5774_a_7099]
-
picior, să nu caște gura. Își continuă drumul, trecând peste ramuri căzute la pământ, crengile trosneau sub pașii ei; ciupercile de copac nu-i plăceau, să crească câte vor pe trunchiurile putrede, ea mergea mai departe, voia să găsească mânătărci, mânătărci și castane. Lumina se strecura printre copaci, puțin mai încolo se vedea verdele diafan, subțire, al unui luminiș, acolo puteau fi, acolo trebuiau să fie, va găsi una, două, își dorea să găsească un pâlc întreg, pe care să-l
Femeia din amiază by Julia Franck () [Corola-journal/Journalistic/5774_a_7099]
-
vânat acum, duminica! Carne de iepure cu bureți galbeni. Helene se gândi la iepurele fraged pe care îl gătise ea odată, mai demult, pentru Wilhelm. Ar fi fost bine să aibă o pușcă. Bureți galbeni, ba mai bine turta vacii, mânătărci. Helene scotocea solul cu ochi măriți, care stăteau să-i iasă din orbite. Un muscar pestriț, cu pălăriuța zdravănă, proaspătă și umflată, tocmai bun de desenat într-o carte pentru copii. Helene își continuă drumul, urmată de Peter. Au trecut
Femeia din amiază by Julia Franck () [Corola-journal/Journalistic/5774_a_7099]
-
atunci trăiam cu mult mai intens emoția, era un spațiu fabulos, fiecare copac putea fi cine știe ce personaj sau putea ascunde o lume pe care voiam s-o descoperim, umbra și răcoarea pădurii, apoi foșnetul și miresmele ei de mușchi, de mânătărci sau de lemn ce-și rafinează existența seculară, trecerea grațioasă a vreunei căprioare sau iuțeala șopârlelor, urmele de animale ce înfiorau doar pentru că s-ar putea ivi de ici sau de colo... toate astea ne făceau să vibrăm mult mai
TEZE ȘI TAIZE de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2236 din 13 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382991_a_384320]
-
o pulpă de rață frăgezită în untură, fiartă în untură câteva ore, după aceea se rumenește pe plită și se servește cu mămăligă și mujdei. Mai sunt și alte preparate care se vând foarte bine cum ar fi colțunași cu mânătărci de la basarabeni, pitligeani țârgăsiti (n.r. vinete prăjite) de la aromâni, phiperchi, chiroștii, etc. Revenit la preparatele istroromâne, au fost persoane care au venit la restaurantul dumneavoastră special pentru că au văzut aceste feluri de mâncare pe meniu? Am avut într-o vară
Aventuri culinare istro-române – un interviu de Bogdan Banu, Washington DC [Corola-blog/BlogPost/92995_a_94287]
-
strâns, încetinel, La spartul nunții, în cămară. * Des cercetat de pădureți În pat de râu și-n humă unsă, Împărățea peste bureți Crai Crypto, inimă ascunsă, La vecinic tron, de rouă parcă! Dar printre ei bârfeau bureții De-o vrăjitoare mânătarcă, De la fântâna tinereții. Și răi ghioci și toporași Din gropi ieșeau să-l ocărască, Sterp îl făceau și nărăvaș, Că nu voia să înflorească. În țări de gheață urgisită, Pe-același timp trăia cu el, Laponă mică, liniștită, Cu piei
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
amator (destul de ghinionist), îl preocupă fotbalul, călătorește mult și revine des în Bucovina de care, presupun, e îndrăgostit. Îl interesează pictura, medicina, muzica cultă, gastronomia, istoria și nu știu când găsește timp să cutreiere pădurile în căutare de hribi și mânătărci. Și uite așa s-a întâmplat că... nu a fost atent cum au trecut anii! Dar în ziua aniversării, a fost lansat încă un volum de M.R.I. Întitulat "Trăim o singură data". Cartea, numărând aproape 700 de pagini, este un
MIRCEA RADU IACOBAN: „TRĂIM O SINGURĂ DATĂ” de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1605 din 24 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367593_a_368922]
-
Și-a îndreptat privirea în direcția rotocoalelor de fum cenușiu care urcau destul de repede pe gaura coșului, prin care cobora un lanț cu zale din fier forjat, agățat de-o bară pătrată din metal, pe care se vedeau șiruri de mânătărci, bureți și ciuperci puse la afumat. A luat vătraiul și a-nceput să strângă cioturile unul peste altul, care au început să scoată o puzderie de scânteii, auzuindu-se din când în când trosnituri răzlețe, ca dovadă că-n lemne se
ULTIMA SPOVEDANIE (PARTEA ÎNTÂIA) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 957 din 14 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/350387_a_351716]
-
Mergeți, dar să nu intrați prea departe că, uite, ia amu îi gata demâncarea și trebuie să o duci la tatăl tău pe deal, la fânaț. - Așa oi face, mămucă! Venim repede și cu un coș mare de hribi și mânătărci. Apoi băiatul merse degrabă la soră-sa, Leura, care se juca cu o păpușă din cârpe și-i spuse ce și cum. Fetița nu stătu mult pe gânduri, luă repede din gard coșulețul ei împletit din nuiele de răchită și
LEURA ŞI URMĂNAŞ de LEONID IACOB în ediţia nr. 1646 din 04 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366507_a_367836]
-
dimineața râului, printre grânele oarzăne ... ”. Și altul, care-l are în centru pe confratele întru suflet și Limbă, Grigore Vieru, în momentul de cumpănă care i-a curmat viața. E mai mult o rugăciune pentru viața lui: “Poetul nu-i mânătarcă de vid printre constelații ... : Memoriă digni viri: Grigore Vieru / Cât de necesar mai este Poemul, cât de folositor / mai este Poetul, în Cetate ... , / dacă Poetul e fulgul fertilizator, germinator, / ce cade-n celesta câmpie zebrată ... , / dacă Poetul e steaua ce
NELINIŞTEA ROSTIRII DE SINE. ION PACHIA TATOMIRESCU, ELEGII DIN ERA ARHEOPTERIX , EDITURA DACIA XXI, CLUJ-NAPOCA, 2011 (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 332 din 28 noie [Corola-blog/BlogPost/358910_a_360239]
-
necesar mai este Poemul, cât de folositor / mai este Poetul, în Cetate ... , / dacă Poetul e fulgul fertilizator, germinator, / ce cade-n celesta câmpie zebrată ... , / dacă Poetul e steaua ce are cireșe la urechi / aidoma androginului galactic ... , / dacă Poetul e-o / mânătarcă de vid / printre constelații, / ori o astral-frunză ... , / dacă Poetul e ființa / după a cărui frunte de sabie-dacă / se curbează cerul ... , / dacă Poetul a scăpat cu zile - / din cumplitul accident rutier / de ieri, 16 ianuarie 2009, / accident întâmplat, ori pus la
NELINIŞTEA ROSTIRII DE SINE. ION PACHIA TATOMIRESCU, ELEGII DIN ERA ARHEOPTERIX , EDITURA DACIA XXI, CLUJ-NAPOCA, 2011 (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 332 din 28 noie [Corola-blog/BlogPost/358910_a_360239]
-
imnul în fiecare dimineață, / pe posturi de radio și de televiziuni ... Dă, Doamne, s-aud c-au adormit găile / semănătoare de moarte, / lăsând Poetul în viață, / întru luminarea noastră de orizont metaforic, / pentru că, / după cum bine știi, / Atoatecreatorule, / Poetul nu-i mânătarcă de vid printre constelații ... !” Se pare că, această întrebare și-o pun poeții din ce în ce mai des în timpurile din urmă: Mai e nevoie de poeți? Are rost să mai scriem Poezie? Care mai e rostul Poetului în Cetate? Un poem în
NELINIŞTEA ROSTIRII DE SINE. ION PACHIA TATOMIRESCU, ELEGII DIN ERA ARHEOPTERIX , EDITURA DACIA XXI, CLUJ-NAPOCA, 2011 (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 332 din 28 noie [Corola-blog/BlogPost/358910_a_360239]
-
Și-a îndreptat privirea în direcția rotocoalelor de fum cenușiu care urcau destul de repede pe gaura coșului, prin care cobora un lanț cu zale din fier forjat, agățat de-o bară pătrată din metal, pe care se vedeau șiruri de mânătărci, bureți și ciuperci puse la afumat. A luat vătraiul și a-nceput să strângă cioturile unul peste altul, care au început să scoată o puzderie de scânteii, auzuindu-se din când în când trosnituri răzlețe, ca dovadă că-n lemne se
ULTIMA SPOVEDANIE (NUVELĂ DE DRAGOBETE) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 420 din 24 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346838_a_348167]
-
de crengile uscate până se rupeau.Uscătura cum îi spuneam noi adică sarcina o puneai în spate și așa toată vara nu mai cumpărau lemne. Când ploua prin pădure creșteau bureți și veneam cu mama la cules . Ea cunoștea pânișoarele,mânătărcile,bureții iuți și pânișoareledeosebindu-le de bureții otrăviți.Pădurea era un mijloc de existență pentru om. Mama ne fierbea bureți pe care îi mâncam cu oțet erau o bunătate ce mai exista ceva mai bun.Uite așa trecea o vacanța ,iar
COPIL DIN ALTE TIMPURI de ZAMFIRA ROTARU în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376852_a_378181]
-
adunată în hol, odihnită, într-o atmosferă de zile mari. Vinovații se duseră și ei în camere pentru un duș, o dichiseală, promițându-le celorlalți că nu vor depăși sfertul academic. -Ce să-ți povestesc! Ce legătură e între două mânătărci ieșite după o mocănească și sfertul academic?! lansă retoric Papa nemulțumirea-i către plafonul holului. Măi să fie! zise el după o pauză. Dacă nu mi-aș fi exprimat năduful, n-aș fi observat ce clădire ultra ocupă Hotel Royal
CAP.1 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/377823_a_379152]