35 matches
-
Ciiip - ciriiip... cu glas voios Mă rotesc în Alunel Mă prezint: -Sunt Rândunel! Mama mea îi... Rândunica Harnică ca și furnica. În cioc duce lutișorul Să lipească cuibușorul; Rândunache, tatăl meu Pân” la nori, zboară, mereu Căci eu sunt un mâncăcios Dar, deloc nu-s mofturos! Primesc des firimituri Biscuiți și prăjituri Și mă joc cu frățiorii Uneori, cu verișorii; Vara, zău, când mor de cald Într-o băltuță, mă scald. Ciiip-Ciriiip... sunt Rândunel Vă invit... la Alunel! Referință Bibliografică: Rândunel
RÂNDUNEL de CORNELIA NEAGA în ediţia nr. 2330 din 18 mai 2017 by http://confluente.ro/cornelia_neaga_1495140662.html [Corola-blog/BlogPost/375815_a_377144]
-
de probleme, conține 30 de meniuri pentru întreaga zi - mic dejun, prânz, cină, dar și o mulțime de rețete pentru gustări, dulciuri, produse de patiserie: Mic dejun pentru copiii sănătoși, Supițe și Ciorbițe pentru Fetițe și Băieței, Felul doi pentru Mâncăcioși, Desertul Campionilor, Cina, Ceva ușor pentru un Somn Bun, Patiserie. «Bucate delicioase pentru copiii cu alergii alimentare» este un melanj de rețete împărțite pe categorii, urmărind mesele principale ale unei zile (la început sunt prezentate și câteva variante de meniuri
LANSARE CARTE PENTRU COPII CU PROBLEME ALERGOLOGICE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1468 din 07 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1420617423.html [Corola-blog/BlogPost/376649_a_377978]
-
mușcă vârtos dintr-o tartină. Mușcă și privește spre ușă, către un alt băiat, ceva mai mare ca vârstă și mai grăsuț, cu un rucsac aidoma pe umăr. Acesta, într-o rână, rezemat de uși, îl fixează cu privirea pe mâncăcios. Parcă ar semăna unul cu celălalt. Or fi frați? Lângă cel care devorează șandvișul dormitează o femeie trupeșă, cu părul slinos și ochelari rotunzi, cu sticle de sifon. Parcă și ea aduce cu cei doi. Le-o fi mamă? Oare
ŞI MĂ DAU PE GHEAŢĂ MAI DEPARTE... de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 908 din 26 iunie 2013 by http://confluente.ro/Si_ma_dau_pe_gheata_mai_de_corina_diamanta_lupu_1372228950.html [Corola-blog/BlogPost/346173_a_347502]
-
Poarta era deschisă...! M-a pufnit râsul, știind cum sărise Costel gardul. Mai greu mi-a fost să mă urc în cireș, dar nu imposibil. Prietenul meu nu mai prididea să bage în gură, cu amândouă mâinile. Era un mare mâncăcios. Hulpav! Eu mai puneam și în buzunare în timp ce mestecam minunatele cireșe. La un moment dat... stupoare! La etajul unu al vilei, în fața căreia se găsea cireșul, s-a aprins o lumină. Am înlemnit, și eu și Costel. Era o lună
FIICA DIAVOLULUI de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 215 din 03 august 2011 by http://confluente.ro/Fiica_diavolului.html [Corola-blog/BlogPost/371264_a_372593]
-
apoi și carne ne mai băga, da’ cum... Era luni de zile că ne da arpacaș la felu’ doi, dar fără grăsime... Și-apoi era câte-o săptămână, două când băga grăsâme multă În mâncare... și mulți care-o fost mâncăcioși și-o distrus ficatul. După ce v-au scos la muncă În fabrică nu vă dădea mâncare mai bună? În fabrică s-o mai dat supliment. Ce mai rămânea din butoi, că era butoaie mari din lemn. Și sta mulți la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
următorul fragment (vorbind despre francezi): Nu încearcă să facă o înțelegere cordiala cu perfidul Albion? Instigatorii Europei cum au fost întotdeauna. Iar în ceea ce-i privește pe prusaci și hanovrezi, spune Joe, nu ne-au ajuns pînă-n gît bastarzii aceștia mîncăcioși de cîrnați pe tron, de la George pînă la băiețandrul acela german și cățeaua aia bătrînă ce-i moartă?"218. După cum putem lesne observa, Joyce ironizează atît situația geopolitică generală din 1904 din Europa, care a dus la izbucnirea Primului Război Mondial cît
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
apoi și carne ne mai băga, da’ cum... Era’ luni de zile că ne da arpacaș la felu’ doi, dar fără grăsime... Și-apoi era câte-o săptămână două când băga grăsâme multă în mâncare... și mulți care-o’ fost mâncăcioși și-o’ distrus ficatul. După ce v-au scos la muncă în fabrică nu vă dădea mâncare mai bună? În fabrică s-o mai dat supliment. Ce mai rămânea din butoi, că era’ butoaie mari din lemn. Și sta mulți la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
Nicu Crețeanu era un om înalt și de o extraordinară corpolență. Era un colos și nu umbla niciodată pe jos. Odată prietenii i-au făcut una din acele farse cum nu se mai fac astăzi. Nicu Crețeanu era un mare mâncăcios. Gourmand și gourmet.313 Într-o zi, intrând la birtul Hugues, actual Riegler, unde mânca de obicei, vede pe galantar o farfurie plină cu niște raci mari de toată frumusețea. Frecându și mâinile de satisfacție, Crețeanu poruncește: — Duceți-mi farfuria
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
prin prăvălie. Deodată vede un precupeț trecând încet cu două cutii deschise pline cu icre proaspete de morun. Parcă într-adins precupețul își expunea marfa pentru ca s-o vadă cel din prăvălie. Am spus că Nicu Crețeanu era un mare mâncăcios. Cum văzu icrele, bătu în geam și chemă pe precupețul pe care-l cunoștea. — Cum dai icrele, Vasile? Nu sunt de vânzare, să trăiți, coane Nicule, sunt vândute. — Cum vândute?... Cui le-ai vândut? — Zău așa, crede mă, coane Nicule
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
inima, mama prinde o strigă*, o arde și le pune cenușa în apă s-o bea. (Gh.F.C.) Foame Cînd bucățica dusă aproape de gură va cădea e semn că aceluia la care te gîndești îi este foame. Foamete Copiii care-s mîncăcioși, oricînd sînt, trag a foamete. Cînd intră sălbătăciunile în sat, are să fie foamete. Cînd pică prea multe stele ori vin stele mari cu coadă e semn de foamete mare, cu boli și multe chinuri. Cînd zac vitele de gură* e
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
să nu le pui pe foc, că e rău de sărăcie. Copilul născut miercuri va trăi cam treizeci de ani și va fi sărăcăcios. Nu te spăla cu apă din gură, că faci a sărăcie. Copiii cu părul zburlit și mîncăcioși trag a sărăcie. Cel ce mănîncă din mînă trage a sărăcie. Cel care mănîncă prea mult trage a sărăcie. Să nu fluieri în casă, că faci a sărăcie. Dacă rîșnești sara, aduci sărăcia în casă. Cu vuvuitoarea* să nu urli
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
de A. Freud este ceva mai discutabil: ea atribuie altruismului obișnuința, foarte frecvent semnalată, a anorexicilor de a hrăni în mod excesiv persoanele din anturaj (Sandler, 1985/1989). Să fie oare într-adevăr vorba de o identificare a anorexicului cu mâncăciosul care îi servește drept înlocuitor? Se pare că ar fi mai degrabă un semn al superiorității pe care și-o atribuie anorexicul. O dovedește o observație a lui MacLeod (1981/1982), care-și amintește că după ce a gătit, ea a
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
iar vara migrează în tundră. De la țărmurile Oceanului Pacific, în întreaga regiune păduroasă din Siberia până în pădurile din Europa nord-estică, sunt larg răspândite: renul de pădure (Rangifer sibiricus, R.fennicus), căprioara (Capreolus capreolus), moscul (Moschus sibiricus), elanul siberian (Cervus elaphus sibiricus), mâncăciosul (Gulo gulo), zibelina (Martes zibelina), hermelina (Mustela erminea), veverița comună (Sciurus vulgaris), nevăstuica siberiană (Mustela sibirica), iepurele alb (Lepus timidus), ursul brun (Ursus arctos), vulpea (Vulpes vulpes), lupul (Canis lupus), păsări diverse: cocoșul de munte (Tetrao urogallus), ierunca (Tetrastes bonasia
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
cu un căpăcel. Gâzele încep să forfotească. Ciripitul păsărilor nu mai contenește: Cât suntem de ocupate!” Cu mare pricepere trebuie clădite cuiburile în care vor fi clocite ouăle din care vor ieși puișorii, adevărate ghemotoace de puf! Pentru acești micuți mâncăcioși, părinții lor vor cutreiera pământul cât este ziua de lungă în căutarea hranei. Ce frumos e afară! Copiii au ieșit pe câmp, să culeagă flori pe care și le oferă bucuroși unii altora, de dragul primăverii. Primăvara trăiește din plin, peste
Povestiri despre anotimpuri by Papuc Elena, Drăgusanu Atena () [Corola-publishinghouse/Science/91583_a_92978]
-
de mâine... Fiecărei zile îi ajunge amărăciunea ei" (Mt., 6, 34). Isus însuși, deși luând în serios viața, nu era deloc un ascet și, precum este știut, participa la viața celorlalți și la sărbătorile lor; acuzația că ar fi un mâncăcios și un băutor de vin (Mt., 11, 19) ar putea avea un fundament istoric, chiar dacă este vorba de o calomnie. În orice caz, este legendară relatarea Evangheliei după Ioan a apei transformate în vin la nunta din Cana Galileei (In
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
goliciune; gras; hapler; hîtră; hoinar; idiot; iluzie; fără inimă; la inimă; insuportabil; intens; invidie; invidios; Ion; închin; încruntare; îngâmfat; întotdeauna; jlob; jmot; lacom,rău; laș; leneș; leu; de loc; mama; de mama focului; meschin; fără milă; ca mine; mînă largă; mîncăcios; mîncare; mîndru; morocănos; Moș Costache; mudac; mult; multe; nasol; nașpa; nebun; necăjit; necredincios; necunoscut; nedăruitor; nedoritor; nedornic; neghiob; nemulțumit; neom; nepăsare; neprietenos; nesimțire; nesuferit; netot; ca noaptea; nu; nucă; oameni; oltean; om rău; oprobiu; orgolios; păcat; pentru el; fără pereche
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
lor. Postul modest de cancelar îi convenea de minune, fiindcă îi permitea să-și satisfacă această înclinare perversă rămânând la Stockholm. Luam masa zilnic amândoi într-un restaurant din centru, Stürrehus, cred, faimos pentru felurile cu pește. Cancelarul meu era mâncăcios și maniac și își comanda zilnic dejunul la telefon, după ce pusese să-i fie citită lista de mâncăruri. M-a inițiat în bucătăria suedeză din care mi-au plăcut unele invenții. ș...ț După masă, ne întorceam pe jos la
De ce „Apunake“? by Mihai Sorin Radulescu () [Corola-journal/Journalistic/6995_a_8320]
-
Furăcioasaaa! Te spun!"), adjectivul are o nuanță de sens specifică toleranței din lumea infantilă: tentația furtului nu apare ca o vină foarte gravă, ci doar ca un obicei neplăcut, într-o serie de defecte mai mult sau mai puțin antipatice (mîncăcios, pîrîcios, supărăcios etc.). Adjectivul e folosit în stilul colocvial: "cățelul furăcios" (alfone.ro), adesea și substantivat: "când eram la grădiniță eram cel mai mare furăcios"(quake.fanclub.ro); "gașca de furăcioși" (expres.ro); "furăcioasa aia (n.r. pisica) iar a șparlit
„Furăciune” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12758_a_14083]
-
maicile acelor vremuri străvechi arătau de parcă și-ar fi purtat scheletul peste haine, taoiștii spuneau: Empty the mind and fill the belly, și nu puține stele ale budismului Dzogchen și Mahamudra ajunseseră să semene până la confuzie cu membrii prezidiului Clubului Mâncăcioșilor. Buddha propusese o cale de mijloc între cele două extreme, pe care Kasper o căuta astă seară, ca și în alte dăți, aici la Bobech Leisemeer, unde mâncarea era ca un circ de altădată, spiritualizat, șocant, la granița dintre echilibristică
Peter Høeg - Fata tăcută by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/4251_a_5576]
-
Constantin Țoiu În Cronici, Marcel Proust, subiectiv, scrie că, pe lângă Florile răului, opera uriașă a lui Victor Hugo... "pare moale, vagă, lipsită de accent." Că, neîncetând să vorbească despre moarte, Hugo a făcut-o cu "detașarea unui mare mâncăcios, a unui mare petrecăreț." Că trebuie să fi purtat o moarte apropiată în tine, ca Baudelaire, ca să fi avut acea "luciditate în suferința veritabilă, acele accente religioase în poeziile satanice" ca să poți simți cu adevărat Moartea, care... Face patul celor
Despre Baudelaire by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13663_a_14988]
-
se verifică în zeci de cuvinte, de la unele curente - bătăios, dubios, năbădăios, păios, putregăios, tăios, tămîios, sărăcăcios, supărăcios, urîcios, voios - pînă la derivate vechi sau regionale, de circulație foarte redusă, precum crăpăcios, flămîndicios, îmbuibăcios, năsărîmbos, scărăndăvicios, zgăibos. Unele dintre adjective - mîncăcios, mustăcios, negricios, necredincios, curios - cunosc substantivizări destul de stabile; semantica lor e totuși cea a unor calificative, atribuind trăsături descriptive care nu s-ar fi potrivit cu neologismul în cauză, mai ales cu sensul său de "agent". Sufixul -iot s-a dovedit
Mafiotic by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17109_a_18434]
-
ieșită din comun a scriitorului în legătură cu hrana: El mănîncă o dată zece ouă, o strachină de prune, o oală de porumb fiert, doar pentru deschiderea poftei de mîncare, cu acea plăcere de a mesteca alimente de tot felul cum este a mîncăcioșilor și a vitelor. Ca și Flămînzilă, el mistuie în cinci fripturi toată carnea birtașului înspăimîntat și țipă că-i e foame. Cere toate mîncărurile ospătarului, înghițind cîte două fierturi, mai multe soiuri de fripturi, bînd o carafă de vin și
Ion Creangă între natură și cultură by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12326_a_13651]
-
-o la stânga. Poarta stătea larg deschisă, eram așteptați. Cei sosiți mai devreme începuseră să-și piardă răbdarea. Se schimbaseră de mult în tricouri și pantaloni scurți. Unul mâncase niște mere pădurețe și acum se plângea de dureri de burtă. „Rocco, mâncăciosul, a pățit-o”, ne strigau unii, în vreme ce alții arătau la ceas, părând nespus de nemulțumiți de întârzierea noastră. „Nando e capul răutăților”, a spus Francesco, „el e vinovat. A tras un vânt în mașină, de a trebuit să oprim și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
un avans, convenind ca peste două zile să i se aducă acasă. Așa a și fost. I s-au adus cele două frigidere, le instală și funcționau perfect. Acum trebuia făcută aprovizionarea. Cum Petre fusese dintotdeauna un pofticios și un mâncăcios a umplut portbagajul. Ajuns acasă, le rândui pe toate, gândind: Acum, Camelia și fetele nu mai au ce comenta. A! Ceva mobilă. De la baba Floarea moștenise un pat, o masă, niște scaune. Toate vechi, de care vroia să scape. Își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
câți bani faci la cât de fericit ești“. 3. Prietenii noștri ne influențează. Oamenii tind să se influențeze și să se imite unii pe alții. Potrivit cercetătorilor, studenții cu colegi de cameră studioși devin mai silitori, mesenii care stau lângă mâncăcioși mănâncă și ei mai mult, iar vecinii pro prietarilor de case cu grădini frumoase încep și ei să-și îngrijească mai bine propria curte. Pentru că aceste influențe merg dincolo de conexiunile imediate, consecințele pot fi foarte profunde. 4. Prietenii prietenilor prietenilor
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]