11 matches
-
de artă. Moșia expropriată avusese o formă aproape rotundă, circulară. Fiecare lot era acum un sector din această suprafață; mai lat la un capăt și îngust la celălalt, spre „centrul cercului”. Centrul era o porțiune de pădure și cu unele mâncături de ape. Pădurea aceasta, pe care o numeam Hraina forma și ea un sector - mai mare -, din această suprafață și se unea cu marea zonă împădurită despre care am amintit. Cât timp părinții mei au folosit pământul fratelui Ion, semănau
DE MIHAI BAICU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1061 din 26 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/_la_bursuci_fragment_din_ca_cezarina_adamescu_1385456364.html [Corola-blog/BlogPost/346940_a_348269]
-
grâu, în altul porumb, cu regularitate invariabilă. De altfel, toată această „moșie” era - convențional - cultivată, o parte cu păioase, cealaltă cu porumb. Capătul pământului dinspre pădure îl numeam „la bursuci”. Acest toponimic nu era întâmplător. Pădurea Hraina, cu râpele și mâncăturile ei era populată, între alte vietăți și de bursuci. Nu mulți, dar destui ca să facă pagube. Un fel de bursuci nomazi, pentru că se mutau în fiecare an spre partea cultivată cu porumb. Când știuleții ajungeau cu boabele la faza de
DE MIHAI BAICU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1061 din 26 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/_la_bursuci_fragment_din_ca_cezarina_adamescu_1385456364.html [Corola-blog/BlogPost/346940_a_348269]
-
ca să servească Episcopiei, și să fie scutiți". Cai de olacă, activitatea consta în aceea că pe la anul 1620, în timpul lui Tomșa Vodă, când doi fântânari domnești erau scutiți de „jold, de podvoadă și de cai de olacă, și de alte mâncături mai mărunte", în lipsă de poștă domnească, transporturile domnești ori cele ale turcilor care treceau și prin Huși, se făceau cu cai luați de jold de la locuitori, de la oamenii Episcopiei sau chiar de la Episcopie. Mai ales atunci când târgoveții, spre a
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Episcopul", scrie Vasile Vodă Voievod în cartea sa din 11 aprilie 1645 dată către șoltuzii și pârcălabii din târgul Hușilor, ordonând, în același timp, dregătorilor săi a lăsa în pace poslușnicii și vecinii Episcopiei „în nesupărare despre angării" și „alte mâncături ale târgului". Dintr-o poruncă a Divanului din Țara de Jos către uriadnicii de Bârlad, urmare a jeluirii părintelui episcop de la Huși, cum că „umblă feciorii voștri prin satele Episcopiei", învăluind „oamenii fără ispravă", li se punea în vedere să
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
se realiza. De aceea, în cartea lui Vasile Vodă la 1645, dată către șoltuzii și pârgarii de la Huși pentru apărarea de angării a vecinilor și poslușnicilor Episcopiei, se spune: să nu „învălui la podvode, la olăcării, la teslării sau alte mâncături a târgului"... Gheața era o trebuință a curții domnești, mai ales pe timp de vară și era asigurată de populație tot ca angărie. „Să nu-i învăluiți cu târgu nici la lucru nici la podvoade, nici să luați cai de
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
torențiale; -eroziunea torențială - din acțiunea acesteia rezultă viroage, râpi ramificate;intensitatea acestei forme de eroziune poate duce la distrugerea totală a regiunii, când râpele se adâncesc și prezintă un aspect dendriform (de exemplu, D. Chișcăreni spre Valea lui Andrei ș.a.); - mâncăturile de pământ, cum numesc țăranii moldoveni acele forme de adâncituri și prispe rezultate pe pante, ca urmare a eroziunii stratelor mobile de nisipuri și rezistența stratelor de marne argiloase; - alunecările de teren - formă de eroziune ce constituie un element ce
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
trezi, Ș-apoi se sui Pe grad de nuiele Și mai sus, pe schele, Și-n câmp se uita, Drumul cerceta. Când, vai! Ce zărea? Cine că venea? Soțioara lui, Floarea câmpului! Ea s-apropia Și îi aducea Prânz de mâncătură, Vin de băutură. Cât el o zărea, Inima-i sărea, În genunchi cădea Și plângând zicea: Dă, Doamne, pe lume O ploaie cu spume, Să facă pâraie, Să curgă șiroaie, Apele să crească, Mândra să-mi oprească, S-o oprească
by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
prin franceză (taxă) și prin refaceri culte după latină (impozit). În lexicul vechi atrag atenția sensurile legate de situații foarte particulare (cuniță desemnează, printre altele, impozitul suplimentar plătit de fata care se căsătorește în alt sat) și chiar evoluțiile peiorative: mîncătura - "contribuție suplimentară pentru hrana slujbașilor" - pare a se asocia treptat cu ideea negativă de agresare a impozitatului. Fenomenul impozitelor e prezent din plin și în cronici; la Neculce, cel puțin, informațiile esențiale despre noii domni privesc aproape întotdeauna nivelul și
Biruri,taxe, impozite by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12183_a_13508]
-
lua înaintea vorbei. Încercă să se controleze și, din această cauză, cuvintele ieșeau din gură cu pauze mari: — Schimbarea haraciului, înălțimea voastră, presupune întocmirea unei noi înțelegeri între țara noastră și Înalta Poartă otomană, înțelegere care să cuprindă și angariile, mâncăturile, huzmeturile și mucarerurile ce le datorăm, iar pentru aceasta va trebui să mă sfătuiesc cu divanul nostru ca apoi să ne întâlnim din nou și să scriem înțelegerea. Alexandru Mavrocordat, cu toată importanța funcției sale se văzu în situația de
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
i se lua și puțina îmbucătură de hrană de la gură (Din ochii lui vodă lacrimile curgeau șiroaie, făcând pete închise pe caftanul din satin). Rogu-te plecat, înălțimea ta, spuse domnul căutând să-și îndrepte spinarea, șterge din înscris mucarerurile, mâncăturile, huzmeturile și bumbașirile pe care le dădeam înainte, să rămână datoria noastră față de voi plătită doar în aur. Rami Efendi Pașa nu putea să-și creadă urechilor. El îl chemase pe Constantin bei ca să-i pună condiții și să-i
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
Bolile rinichilor, ale vezicii urinare și ale organelor genitale Anurie. Strangurie, zăpreală. Incontinență urinară: pișatul În pat. Litiază urinară (vezicală): piatră la bășică, nisip. Blenoragie. Gonoree: sculament, scurgere, frântură În vis, frântură din vânt, triper (Transilvania). Sifilis: cel pierit, pierit, mâncătură, frențe, sfrențe, boierie, boală lumească, șancăr. Impotență: neputință, legat la bărbat. V. Bolile sistemului osos Cifoză. Scolioză. Lordoză. Rahitism: cocoașă, ghebe, ghib. Necroză: colți de lup. VI. Bolile infecțioase Febră tifoidă: tifos, lingoare, lungoare, boală lungă, boală mare, boală rusească
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]