7,613 matches
-
pietruite, hăul/ lacului împînzit de năluci./ Mai sînt însă aci și statuile Marelui Octombrie,/ Marelui Ianuarie, Marelui Aprilie,/ Marelui Decembrie, Marelui Cuptor et caetera, strivind, culcate,/ grădina cu mătrăgună și bucate, dar și osemintele/ vestitei mănăstiru sîngerînd prin iarbă, și mîndria națională și internaționalistă a artiștilor/ aplecați sub vremi" (Pisica ideologică ș1ț). La rîndul său, geografia e pusă în malaxorul notațiilor sarcastice, redusă la absurd. ,M-am plimbat într-o vară prin Suedia.(...)/ Era un cer violet, încît nu știai dacă
Lirism extravertit by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11253_a_12578]
-
scenario.ro) etc. În mod surprinzător, construcția cu verb la conjunctiv nu este ilustrată în Dicționarul limbii române (Litera U), în care există doar un subsens în care complementul desemnează obiecte inanimate, mai ales abstracte: a urî trufia, lumea, fabulele, mîndria, scrisorile etc. Desigur, analogia contribuie la întărirea poziției în limbă a unei forme sau construcții: normalitatea îmbinării ,urăște să cumpere" poate să influențeze în timp și atitudinea noastră față de ,iubește să cumpere" (formulare care mi se pare, cel puțin deocamdată
"Iubește să cumpere..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11258_a_12583]
-
fumînd mult, mîncînd puțin pentru că banii nu prea ajung. Amîndouă sînt la vîrsta cînd începe ,dezrădăcinarea", înstrăinarea de familie, cînd singurătatea este căutată dintr-un soi de masochism vanitos, cînd revolta snoabă e concurată de blazare, de resemnarea și de mîndria de a nu fi înțeles, cînd ciudățeniile personale și tristețea sînt cultivate cu oarece satisfacție. Nu se poate trăi fără Cioran și The Doors, fragilitatea înseamnă confuzie și invers, iar ,oboseala vagă" a rătăcirii și melancolia coboară plăcut și dureros
Erotism de atmosferă by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11271_a_12596]
-
banii și bogățiile. Și dacă te-ai fi uitat destul de atent la reportaj, ai fi observat că asta se sublinia: genocidul intelectualității române din timpul comuniștilor. Groapă comună a celor mai culți români care este Canalul Dunăre- Marea Neagră (obiect de mândrie al epocii comuniste de altfel). Subiect amestecat, tema pentru cunoscători. Nu sunt! Pot doar să deplâng pe cei, care, copiii fiind au fost smulși din lumea lor, așa cum spunea și Vladimir. Și să deplâng viața în care au tânjit după
Boierii azi by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82617_a_83942]
-
îndurat nesfârșite umilintze, sustinandu-si cu ardoare ideile. ar trebui să urmăm exemplul lor. dacă gândul cu care încerci să iei atitudine este corect (adică spre folosul la toată lumea, inclusiv adversarii), nu riști să iți știrbești noblețea. dimpotrivă înlături și mândria care atunci când taci poate să te învăluie (ești mai bun decât ei). leslie hawkE, dragoș my bad, mersi, Leo. @basic instincts ai dreptate! numai că nu mai știu cât de actual este în zilele noastre; se întâmplă o segregare tot mai
Faţa noastră cea de toate zilele by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82762_a_84087]
-
doar condiția unei angajări, de unde, poate, am putea reuși să ne facem loc, muncind pe brânci, catre o asemenea carieră. Aviz amatorilor! Am un teanc impresionant de diplome acasă, într-un sertar (obținute atât în România, cât și în străinătate)... mândria familiei... și doar atât. Pot doar să spun, că sunt printre puținele persoane deosebit de norocoase care nu și-au greșit profesia... și am continuat ceea ce am “învățat” la facultate și MĂ doar pentru că-mi place. Dar asta, pentru că printre cei
Ce-am învăţat by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82809_a_84134]
-
un criminal care a distrus floarea tinerimii și barbatimii franceze în campania din Rusia. Dar nu cred că l-ar muta niciunul din Domul Invalizilor, iar în fața mormântului Împăratului, chiar și cei mai aprigi critici, ar avea în suflet doar mândria că Napoleon a fost de-al lor. Mă rog, mă rog....corsican, dar deja asta a rămas doar un detaliu acoperit de faptele omului. Există mituri fondatoare și eroi civilizatori. Dacă noi înșine lovim în aceia, puțini, pe care îi
Minunile romanilor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82938_a_84263]
-
încă cinci colegi compatrioți și că, statistic, cei șase conaționali ai noștri alcătuiesc națiunea străină cel mai bine reprezentată la școala creată de Napoleon. Există patriotisme și patriotisme! Precum ciupercile, unele sînt toxice, altele hrănitoare. Cu atît mai sesizantă e mîndria patriotică a acestui condei lucid (și acid), cu cît ea pornește de la un motiv aparent minimal, la antipodul demagogicelor hiperbolizări, căruia îi găsește tîlcul adecvat. Alcătuind împreună cu Livius Ciocârlie și Eugen Negrici un inefabil triunghi al eseismului nostru actual, plin
Un spirit liber (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14676_a_16001]
-
să ceară pe el... Astfel încât cei cu buletin în regulă, cu un număr de clase făcute, ar fi în stare, dacă ar avea ocazia, într-o bună zi, să se ducă și ei acolo și să vază, spunându-și cu mândrie, la ieșire - o tai pe Gioconda de pe listă, c-am văzut-o... Altă categorie de turiști o formează semidocții, parveniții cu pretenții, în felul unui primar proletcultist care, la o expoziție, mobilizase astfel asistența: Aia-i artă, tovarăși, când faci
Reflexe pariziene IX by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14724_a_16049]
-
tăcut și tenace, dezaprobându-mă profund". Ar mai trebui să scriu despre spiritul critic al lui Alexandru Busuioceanu, despre monumentalul cultural din concepția sa de scriitor, despre condiția scriitorului de pretutindeni, dar mai ales aceea a scriitorului din exil, despre mândria lui de a se găsi citat cu lucrările sale în diferite bibliografii, în articole din diferite contribuții științifice, în antologii de poezie, originale și traduceri. Aportul dlui C. Popescu-Cadem este greu de prețuit la adevărata sa valoare, când restabilește date
"Singurătatea mea populată de cărți" by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14799_a_16124]
-
contemporan (a se înțelege "cititorul interbelic") pentru unele ieșiri lirice. Alecsandri observă diferența dintre tinerii care studiaseră la Paris și cei care aveau formație germană: se observa asta mai ales după plete, pe care "parizianul" din Mircești le purta cu mîndrie. Biografiile sînt suculente, cu amănunte neașteptate (și, unele, nu îndeajuns verificate). Tot să citești așa critică sau literatură, cum vreți să-i spuneți. A fost reeditată de curînd și Viața lui I.L. Caragiale. O savuroasă carte, mai mult decît simplu
Critica nemuritoare a detaliului by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/14845_a_16170]
-
schelet în marș coborât de pe planșele de anatomie. Când am dat mâna întâia oară cu el, m-am temut să nu se fărâmițeze în palma mea. Ciudat. Privirea o avea limpede, trează și blând ațintită asupra mea. De obicei, din mândrie, poate, fac față oricărui fel de priviri îndreptată spre centrul meu de vedere. Privirea de sfânt a lui Schneider însă nu am putut să o susțin; rar mi se întâmplă, dar atunci lăsasem ochii în jos.
Schneider by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14955_a_16280]
-
o muzică, și aceasta să nu fie poezie. Poezia fiind cântec fără muzică. Portretul poetului Gunnar Ekelöf, mereu în fața mesei de scris: expresia feței lui ironice, grizat de alcool dar nepierzând bunătatea inteligentă din ochii ieșiți de sub bascul purtat cu mândrie cum numai africanii știu să poarte acele calote semănând cu niște cuiburi de vulturi. Modul emoțional, mental al lui Ekelöf: acel meninglöshet, lipsa sensului, structura unui fileu fotonic ajungând în toate dimensiunile modurilor de a fi. Cuvintele poetului mă pun
Jurnal suedez by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Journalistic/14879_a_16204]
-
publicul nu vine la filmele mele cu ideea că ar vedea vreun deschizător de pluton. Cum faceți să n-aveți complexe că sînteți est-european? Nu cred că poți să ai complexe că ești ceva care ești. Dimpotrivă, am chiar o mîndrie că sînt est-european și știu că materia epică și experiența pe care o pot comunica prin filmele mele, ca est-european, este originală, este bogată și este interesantă. Am o frustrare de a fi cineast est-european, asta da. Nu un complex
Nae Caranfil - Am filmat Filantropica în 42 de zile by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/15358_a_16683]
-
scape complet de ele, precum la Roman sau mai știu eu unde. Neretrocedate la vreme foștilor proprietari, ele se părăginesc sub ochii nepăsători ai unor primari care n-au nici cea mai mică inițiativă. Am văzut străzi, care făceau altădată mîndria unor orașe, ale căror case istorice se părăduiesc, devastate de locatari ocazionali, cu tencuiala roasă, cu ferestre oarbe și obloane bătute în cuie. Fosta Stradă Regală din Brăila arată așa. Dar nici la Sibiu sau Oradea nu s-a întreprins
Orașe by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15411_a_16736]
-
sau jubilațiile. Notele despre Viena, în special, sunt total empatice divulgând contaminarea secretă cu ideea că pot exista națiuni care nu-și subțiază nicicând bugetul pentru cultură (mai mare decât cel al armatei) și care-și conservă cu gelozie și mândrie valorile, chiar dacă nu a fost așa mereu în istorie. Pasiunea aproape maniacală a vienezilor pentru muzică, "ifosele" lor imperiale, gustul pentru dezbaterile de idei ce au stimulat comtinuitatea unei adevărate școli filosofice, chiar și proclamarea gastronomiei la rangul de cultură
Meditînd la Europa by Ștefan Nicolae () [Corola-journal/Journalistic/15442_a_16767]
-
și bietul Bush?! Se putea el dezminte, tocmai acum? Doar e conducătorul celei mai libere și mai multiculturale dintre societățile lumii, pentru care drepturile omului sînt sfinte! Măcar la ea acasă! Și aici documentarul cu pricina insistă - doar asta e mîndria lumii americane și scopul acestui documentar, s-o "repereze" cumva -, cu o viziune din interior, pe modul în care acești emigranți trăiesc în America cu propriile lor tradiții, cu propriile lor mentalități, ca niște oaze avînd o viață independentă, după
"Musulmani în America" by Simona Galațchi () [Corola-journal/Journalistic/15453_a_16778]
-
atipic, Nae Ionescu. Și portretele acestuia ating delirul: Gîndea și trăia absolutul, la așa înălțimi și în așa adîncuri, că te lua adeseori amețeala în preajma lui." sau "El avea aripi întunecate, sumbra și nealterata frumusețe a lui Lucifer, chiar și mîndria aceluia care, după ce l-a adorat pe Dumnezeu se măsoară cu El și îl sfidează". Astfel de rînduri intră firesc în registrul memorialistic al scriiturii. Locul comun este o componentă esențială în orice scriere de acest tip. Cum spuneam, la
Poveștile Marucăi by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15447_a_16772]
-
publice și a mass-media. Cele peste 200 de pagini ale cărții abordează (ca sursă a narațiunii) cea mai mare catastrofă din istoria navigației civile: scufundarea de către un submarin al Armatei Roșii, a imensei nave Wilhelm Gustloff, supranumită " Titanic"-ul german, mîndrie a regimului național-socialist, pornită din portul Danzig/ Gdansk (orașul natal al lui Günter Grass, unde, tot în paranteză fie spus, scriitorul își va avea propriul său muzeu ). La originile sale, acest pachebot "de lux egalitar" asigura tuturor călătorilor un grad
Günter Grass și "Titanicul german" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/15506_a_16831]
-
lui Domokos Geza asemeni unui instrument bine acordat, U.D.M.R.-ul anului 1990 aducea un ton nou și o eleganță (inclusiv vestimentară) remarcabile. Când Frunda György a devenit candidatul la președinția România din partea maghiarilor români, am avut o tresărire de mândrie: am văzut un semn de însănătoșire a societății, dispusă - aveam eu impresia - să renunțe la deprimantul cenușiu în favoarea unui peisaj multicolor. Într-adevăr, prestația d-lui Frunda a confirmat așteptările. Iar când, după victoria Convenției Democrate, maghiarii au fost chemați
Stridența cu ifose democratice by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15484_a_16809]
-
rezidă în prevalența romantismului asupra iluminismului, a evului mediu asupra lumii moderne, a culturii asupra civilizației, a subiectivului asupra obiectivului, a comunității asupra societății și în cele din urmă în glorificarea specificului german. Acest "excepționalism" a constituit dintotdeauna motiv de mîndrie - și nu în ultimul rînd pentru că are baze culturale. Subiectivitatea, realitatea interioară, impusă de idealismul german, literatura clasică de la Weimar, stilurile clasic și romantic în muzică, nu numai că au precedat formarea statului politic cu mai bine de o sută
Wolf Lepenies - Europa și paradoxurile culturii germane by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15482_a_16807]
-
Londra, încheiată cu un soi de epifanie a lui Goethe. În 1949, Allensbach Institut, echivalentul nemțesc al Institutului Gallup, a chestionat un eșantion reprezentativ de germani în legătură cu personalitatea lui Goethe. Era anul fondării Republicii Federale Germane, după cum își amintesc cu mîndrie cei de la institut. Subvenționat de principalul post de televiziune din Germania, sondajul a fost repetat anul acesta (1999, n. t.), la 250 de ani de la nașterea poetului. Străinilor, acest chestionar li se poate părea ridicol, germanii însă îl iau și
Wolf Lepenies - Europa și paradoxurile culturii germane by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15482_a_16807]
-
confesiunile, ci de neam. Nu sînt memoriile pe care și le scrie omul la bătrînețe, ci memoriile pe care și le scrie o etnie la bătrînețe. E o lungă și răbdătoare incursiune în lumea aromânilor, scrisă cu aceeași vervă, cu mîndrie nedisimulată și în același timp cu un fel de tristețe care, cum ar spune poate Irina Nicolau în stilul deja adjudecat, te seacă la inimă. Nu știu cît de etnolog te poate face această carte, dar cu siguranță te face
Irina Nicolau, scriitoarea by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15514_a_16839]
-
Ion Buzași Istoricii literari vorbesc despre pașoptiștii transilvăneni ca de a doua generație a Școlii Ardelene, în sensul că există între aceste momente culturale o continuitate de idealuri: cultul pentru latinitate și mândria originii noastre romane, dar și datoria luminării poporului pentru emanciparea lui socială și națională. Acestea erau de fapt, coordonatele fundamentale ale activității reprezentanților Școlii Ardelene: o direcție erudită, de elaborare a unor tratate de istorie, filologie și lingvistică și alta
Un urmaș al Școlii Ardelene by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/15538_a_16863]
-
mai gândesc și la mine. Lucram, studiam și când mai aveam un pic de timp liber scriam ce mă frământă. Asta e de fapt poezia mea: o serie de frământări și, uneori, de răspunsuri. Nu spun aceste lucruri dintr-o mândrie deșănțată, le spun cu modestie, așteptând critici... Ceea ce nu știu, de regulă, o bună parte dintre oameni, sau nu vor să știe, este că și scriitorul este și el un om obișnuit, la fel ca și ceilalți, doar Înzestrat de
De vorbă cu poeta Viorela Codreanu Tiron. In: Editura Destine Literare by Octavian D. Curpaș () [Corola-journal/Journalistic/81_a_342]