732 matches
-
treburi la cei ce Îi cultivau pământul În sat, așa că ne cunoșteam bine. - Ce faci Valeriule? De unde vii la ora asta? - De la Drăgășani. - Măi, măi, da ce afaceri avuseși tu la Drăgășani? - Nimic, fusei la circ, i-am răspuns eu mândru. - Și acum mergi acasă la Glăvile? - Da, da, acasă. - Bine, vino la mine și te odihnește puțin și apoi mergem Împreună, că am și eu o treabă la Glăvile. Ce noroc pe mine, că eram tare obosit! O Întâmplare cu
Amintiri de la circ. In: Editura Destine Literare by Valeriu Diaconescu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_349]
-
sau le provoacă sînt în relație cu adaptarea entuziasă la o lume nouă, o lume prea aproape de personaj pentru ca acesta să-i poată sesiza absurdul. Titlul nu e întîmplător și nici doar ironic: "Aveam de luat două hotărîri fundamentale. Eram mîndru că ajunsesem aici, la vîrsta de a hotărî. Eram mîndru și mă uram. Mă uram fiindcă nu mă puteam decide. Știam prea bine că aceste hotărîri sînt cele mai importante, le vedeam foarte limpede - mari, grele , perfect conturate, ca două
Comunismul cu Stan și Bran by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14923_a_16248]
-
o lume nouă, o lume prea aproape de personaj pentru ca acesta să-i poată sesiza absurdul. Titlul nu e întîmplător și nici doar ironic: "Aveam de luat două hotărîri fundamentale. Eram mîndru că ajunsesem aici, la vîrsta de a hotărî. Eram mîndru și mă uram. Mă uram fiindcă nu mă puteam decide. Știam prea bine că aceste hotărîri sînt cele mai importante, le vedeam foarte limpede - mari, grele , perfect conturate, ca două pietre enorme la o răscruce - le pipăiam zilnic, mă rezemam
Comunismul cu Stan și Bran by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14923_a_16248]
-
și de consum, cei mai aserviți bunului plac al liberului arbitru, cei mai puțin autonomi în judecățile lor, cei mai gregari (față de Stat), pe care i-a cunoscut vreodată umanitatea." Iar cât privește noutatea lor, de care sunt atât de mândri... "oamenii pe care îi produce într-un ritm industrial modernitatea care și-a ieșit din propria nemăsură nu sunt cu adevărat nici noi, nici înnoiți: sunt, asemeni conservelor cu dată de expirare pe etichetă, doar recenți..." în așa-zisa "dezbatere
Poliție culturală by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15512_a_16837]
-
convinsă că nu va fi privită cu ochi buni de vecini și colegi dacă va mărturisi că s-a născut în România". În acest context e grăitoare împrejurarea că dintre toți locuitorii planetei românii par a fi cei mai puțin mîndri de naționalitatea lor. Potrivit rezultatelor unui sondaj internațional, Planet Project, care s-a desfășurat între 15 și 18 noiembrie 2000 pe Internet, România se află pe ultimul loc, cu numai 46 la sută răspunsuri afirmative (dar despre această chestiune vom
Românii din Lumea Nouă (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14086_a_15411]
-
stă în altă parte, iar Bombea însuși e dispus să-l împărtășească momentan-colegului său de „grăjdar schimbul doi”: e ceva legat de cur. Ce?, temătorul narator n-are să afle niciodată, dintr-un refuz de ultim moment de a privi goliciunile mîndrului Bombea. Care Bombea, deținător al unui formidabil șezut, pornește cu galoane de locotenent pe calea gloriei de cavalerist. Glorie care nici vorbă să se prindă de eroul-narator, în război declarat cu călăria; după 10 luni de rînit la cai și
„Adevărul integral” al ficțiunii by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13433_a_14758]
-
cerînd dreptul la cuvîntul realității așa cum este ea. Urmată de 12 ani de „șomaj intelectual”, așa s-a născut supraviețuirea cosașiană. Armata mea de cavalerie e Radu Cosașu cel dintotdeauna: el e și, și, meșterul concesivelor și al cumulativelor, timidul mîndru și pateticul plin de sobrietate. Ceea ce i se reproșează uneori lui Radu Cosașu numește el însuși drept fragedie: e refuzul tonului grav, al tragediei ca substanță ficțională; poate că aici stă secretul acestui mare povestitor (al propriei vieți), capabil să
„Adevărul integral” al ficțiunii by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13433_a_14758]
-
s-a făcut pe fundalul turistic al pelerinajelor de la munte la cîmpie, de la cîmpie la canal și de aici direct în vaginul dilatat și în uterul nesătul al gropii comune, cînd Brașovul a fost botezat Stalin și Oneștiul, Oneștiul cel ,,mîndru că pe harta țării" a fost botezat și el Gheorghe Gheorghiu-Dej, cînd patria s-a electrificat peste noapte, folosindu-se , în loc de fire pentru înalta tensiune, mațele țăranilor care inițial au scăpat de excursie și n-au putut înțelege de ce trebuie
Sf. Gheorghe de Sf. Gheorghe by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13991_a_15316]
-
cine știe cărui fost proprietar, arțăgos nebun, edentate babe, trăindu-și ultimele săptămâni prin tribunalele avertizate de către dl. Ion Iliescu să nu se emoționeze. Spre a nu mai vorbi de nechemații reveniți din străinătăți, unde calomniaseră decenii de-a rândul patria socialistă, mândrii ei constructori. Ca să vezi forma palpabilă a norocului nerăbdător să fie cât mai grabnic apucat, trebuia doar să-ți pui pe nas ochelarii speciali care o făceau perceptibilă. Un instrument absolut necesar, de găsit și însușit la o singură sursă
Cui de trecut îți vorbește... by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10485_a_11810]
-
capitalism viața mea va fi egal trăită în ambele epoci voi putea imparțial să spun ce cred despre ele. Bunicul meu a fost liberal, cîrciumar, mic întreprinzător rural Și a ieșit la pensie de la CAP ca șef de atelaj. Ce mîndru eram în copilărie de asta! De unde să știu că un biet căruțaș poate fi atît de pompos botezat de masoreții epocii... Vara la scaldă cu el am fost pe Olteț și acolo era să mă-nec în vreme ce retrăia fericit copilăria
Poezie by Nicolae Coan () [Corola-journal/Imaginative/3649_a_4974]
-
în leagănul istoriilor lui Ion Vădan, despre mari invenții devenind fertile, cum sonicitatea în literatură, economie, filosofie. Trăim cu toții poezia locului. Aurel Pop îmi șoptește că pe-aici oamenii se-ntrec în construire, fără a ști apoi să locuiască, defilează mândri-n mașini duminicile, de la un cap la altul al așezării, doar spre a fi văzuți. E-o liniște de timp oprit și-n curăția ăstui aer clădiri încrâncenat durate, cu oarecare vrajbă și-n emfaza unui triumf imaginar, scălâmbe par
Cățelușa din moara de apă by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Imaginative/5061_a_6386]
-
de tisă Pomul Muntelui, De pe Cheatră până-n Nori, Cetatea Tatei, Vincea-Tulus, Cetăți de Etate, Și prin toate fost-am Tatăl Cetățean al Locului cu numele său, Și de la Tumulul Băluța la promontoriul Moiseiului Toate colinele Lu Maris Ripicenius Lu Meandriu, Mândrul Lumii, Drumețul Basu Jubileisis Bi, șcel de-al Doilea Fericit Fie Baciul Ghebeleisis,ț Fericit cel pios în pământul pioșilor regi roitori Așezat să repauzeze între Eroii Râpoșilor Munți ai Rypailor Bravi bărbați, magistrați eponimi, Salmoxioi, Părinți și fii ai
Ion Gheorghe Recviem: De periplul Psihei by Ion Gheorghe Recviem () [Corola-journal/Imaginative/7915_a_9240]
-
fac. Participă la întemeierea revistei Les Temps Modernes în primii ani postbelici, dar prosovietismul ei îl irită și își proclamă dezacordul încă din 1953, într-o scrisoare deschisă adresată lui Sartre. În cartea de convorbiri cu Jean-Louis Ezine nu relatează mândru aceste concludente episoade, nici măcar o aluzie la ele - și nu face deloc mare caz de atât de vizibila sa luciditate. Nu-și etalează niciodată meritele în planul moral, în cel intelectual cu atât mai puțin. Încarnează ceea ce alții au numit
Rezistența la neadevăr by Lucian Raicu () [Corola-journal/Imaginative/8352_a_9677]
-
Voi faceți din iarbă crudă Grâu, din toporiște, săcure!... Ho-ho! nu vă repeziți așa tare. Că nu sunt toate, păcum vă pare... Utopia tipic țigănească, măreață, goală pe dinăuntru, de care ne molipsirăm și noi... Urmează la cuvânt Boroș cel mândru cu mâhnire, apoi Goleman care contestă logoreea parlamentară, zicând disprețuitor: ...când se înceapă a grăire... toate ahèste nu plătesc o ceapă! (degerată, bine înțeles). Satana, preschimbat în corb, dă roată pe sus adunării, spârcâindu-se, cufurindu-se în barba semețului Goleman... - discuția
Tabăra țiganilor (II) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13385_a_14710]
-
de box thailandez împestrițat cu păruială daco-balcanică de la o școală din respectivul municipiu, ne-am dat seama cu Haralampy ce fete faine și vânjoase la bătălii avem. De nu ni le-ar deochea vreun dascăl! Doamne, am fost atât de mândri de ele, încât noaptea le-am visat viteze și intransigente mame de... Ștefan cel Mare din poezia bolintineană (și Sfânt după ce a rezolvat cu turcoaica de la Soci...), spunându-i marelui domnitor venit să se jeluie la ușă, după o bătălie
... alte Sporturi televizate by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12036_a_13361]
-
Acolo am creat o școală de balet din care au ieșit mari personalități ale dansului internațional care astăzi își exercită profesia în Franța, Anglia, Germania, Elveția, Olanda, aparte de baletul Național al Spaniei, unde am avut mulți discipoli. Eu sunt mândru că am reușit să creez o pepinieră de balerini în Spania. - Știu, Gelu Barbu, că tu nu ai încetat să-ți iubești țara și prietenii. Dovadă fiind și întoarcerile tale frecvente acasă, după Revoluție. - Eu mă consider până astăzi balerinul
Viață de balerin - interviu cu Gelu Barbu by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/12684_a_14009]
-
persoană să facă primul pas" (eva.ro). La persoana I singular, utilizarea locuțiunii e adesea autoironică - "doamne, ce-mi mai place să mă bag în seamă... ce să zic și eu?" (perso 0.free.fr) -, mai rar autolaudativă: "eu sunt mândru că mă bag în seamă pe forum încă din primul an" (forum.softpedia.com). Construcția apare des în formule de scuze, apropiindu-se uneori, contextual, de "a se băga în vorbă": "Fetelor, scuze că mă bag în seamă, însă faza
A se băga în seamă... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11771_a_13096]
-
cinci lucruri pentru care îți pare rău că în acea perioadă nu vei fi în România. Nepoții mei, Vlăduț și Toma, MaiMultVerde, Festivalul Enescu, TIFF-ul, Festivalul de Teatru de la Sibiu. Bravo, Dragoș! Este o realizare de care să fi mândru! Mult succes în aventură pe care o vei începe! Jos pălăria, D-le Bucurenci! Mult succes! Dragoș drag, mi-e deja dor de tine. Wow! Felicitări! America așa cum este ea în Palo Alto o sa iti placă fiindcă sunt multe minți
Povestea plecării by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82467_a_83792]
-
facem curățenie/ ștergem măturăm spălăm/ frecăm dușumelele dăm cu soluție de dezinfectat/ dăm cu clor până când/ încăperile vor străluci ca bucile unui nou-născut/ și vor țipa de atâta strălucire/ din prag cu mâinile în șolduri vom admira și vom fi mândri/ sunt tot atât de năclăit de dragoste ca avortonul nostru"; "lucrurile-s în ordine n-are cine să le deranjeze/ sunt ale mele/ sunt uneltele și podoabele regăsite zilnic sunt idolii/ personali la care mă-nchin/ inerțiile mele câinii mei loiali sterilizați
Lucruri personale by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10290_a_11615]
-
studii, 104 conferințe, sute de pagini de lucrări nepublicate. Fiica sa, Maria Țenchea, profesoară de limba franceză la Universitatea din Timișoara, le păstrează cu sfințenie: la a doua generație de intelectuali (căci părinții lui Ion Țenchea, țărani bănățeni, au fost mândri de portul și de starea lor până la ultima suflare) mărturiile unor preocupări atât de diverse nu pot fi irosite doar pentru că tranziția fluidizează scara valorilor noastre. Pentru constituționalism Trăitor sub Austro-Ungaria și România, martor al nașterii constituționalismului românesc în hotarele
Agenda2003-41-03-a () [Corola-journal/Journalistic/281577_a_282906]
-
mari fabricanți horticoli ai Europei (producea pes-te 1 500 din cele 4 500 de specii de flori aflate pe continent), dar care, asemeni pantofarului rămas fără pantofi, avea parcuri puține și mici; apoi cu „Orașul de miazănoapte“, cel al mândrilor măhălenți multietnici, meșteșugari pricepuți, care voiau curent electric și tramvai; Mehala se învecina cu Pădurea Cioca (cea plină de ciori), dar și cu splendidul conac Fântâna Pașei, care, între 1732 - 1740 devenea lazaret pentru bolnavii de ciumă și, mai apoi
Agenda2004-2-04-senza1 () [Corola-journal/Journalistic/281933_a_283262]
-
minister“. „Noi, Editura Augusta, am depus și anul ăsta proiecte, așteptăm răspuns“, ne-a declarat doamna Augusta Anca. Cehia l În fotografii Românii care au vizitat Cehia și s-au întors din voiaj cu vrafuri de fotografii de care sunt mândri sunt invitați să se înscrie la un concurs național inițiat de Centrul Ceh București. Adresată deopotrivă profesioniștilor și amatorilor, competiția premiază cea mai bună fotografie dintr-o vizită în Cehia și cel mai bun set de fotografii (3-10 bucăți) dintre
Agenda2004-35-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/282807_a_284136]
-
piele de capră. Alții, le pictează. „Circulă o vorbă printre motocicliști, că și-a împodobit motorul ca pe un pom de iarnă“, ne spune Romi Bogdan. Motocicleta e obiect de artă pentru cei mai mulți posesori ai unui astfel de bolid. Dar... mândrul motor cu cheltuială multă se ține, astfel că „investițiile la o motocicletă nu se termină niciodată“. De calitatea motocicletei depinde însăși viața celui ce o conduce. „Te expui permanent riscului de a fi accidentat. Există o legătură de suflet între
Agenda2004-30-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282677_a_284006]
-
pot combina în vreo ipotetica frază ori narațiune. O alăturare nepermisa apare în exemplele de prescurtări dintr-un proiect de ortografie: PCR, UTM, ICAS (serie în care ultima instituție "se ocupă cu strîngerea gunoaielor"). Că la fel de periculoasă apare înșirarea "codri, mîndri, miniștri, ciocli, simpli, noștri" (unde, pentru a recunoaște eroarea, efortul de imaginație al cititorului e considerabil mai mare). O impietate impardonabila stă în a face ca unui text de Stalin să-i urmeze articolul cu titlul "Obraznic" "(chipurile despre originea
"Citate dusmănoase" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17951_a_19276]
-
că un specialist în ceea ce s-ar putea numi cinismul ludic încă din copilăria petrecută într-un mic oraș de provincie, N., unde, împreună cu prietenii lui de joacă, sabotează fanfara regimentului de roșiori din parc, mâncând ostentativ lamai în fața muzicanților. "Mândrii militari - povestește cu o admirație falsă și rău prevestitoare ămemorialistulă -, subțiri în talie ca niște viespi, cu nasturii de alama lustruiți și lucioși, cu mustățile țepene și răsucite, unse cu ceară ca să nu se zbârlească, suflau holbați în alămuri. Trompete
VÂRSTA DE AUR A LUI PETRU DUMITRIU by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17532_a_18857]