31 matches
-
simțit atât de apropiat sufletește. Sunt demne de amintit cântecele : ,, S-ar ținea mândra de lume'', ,, Cum nu-i badea pui de domn'', ,,Mărita-m-aș, mărita'', ,, Dusu-s-a bădița, dus'', ,, Săracu ,bărbatu-meu'', ,, Haidați, haidați colăcari'', ,, Mărită-te, mândruliță'', ,,Foaie verde toporaș', ,, Colo sus pe munte sus'' și multe altele , poartă amprenta graiului năsăudean și frumusețea aranjamentului muzical izvorât din talentul unui adevărat maestru. Armonizarea corului a făcut-o în așa fel încât, din ansamblul celor patru voci , să
TUDOR JARDA, SUFLETUL CÂNTECULUI ROMÂNESC, ARTICOL DE PROF. NICOLAE FLORIN ŞINCARI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 914 din 02 iulie 2013 by http://confluente.ro/Tudor_jarda_sufletul_cantecu_al_florin_tene_1372757364.html [Corola-blog/BlogPost/363969_a_365298]
-
găsit-o într-o vale, sub alunul cel umbros. Nu știu cum a reușit!... în poiană să ajungă, Să rămână-n fân cosit, coasa să nu o atingă? Te admir, frumoasă zână! Ai venit în plină vară... Nu cumva te-ai rătăcit? Mândruliță, floare rară! Panseluță, dragă-mi ești, și admir a ta culoare!... Cum de-ai putut să-nflorești, draga mea seducătoare? Tu-mi apari ca ca o regină printre-atâtea florile din fân; Ai miros dumnezeiesc... Vino, stai la mine-n sân
TEFAN PAVEL de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1354 din 15 septembrie 2014 by http://confluente.ro/marin_voican_ghioroiu_1410757256.html [Corola-blog/BlogPost/362219_a_363548]
-
dintre noi, maestrul Paraschi Oprea m-a ajutat la toate înregistrările. Apoi, am realizat înregistrări cu maestrul Nicu Crețu, Ilie Feraru, Aurel Blondea și, de curând, cu maestrul Nicolae Botgros și „Lăutarii” din Chișinău. Iată titlurile albumelor: • „A naibii de mândruliță” - 1994 - dirijor Nicu Crețu, orchestra Ansamblului „Maria Tănase”; • „Stai cu mine, omule, să-ți cânt!” - 1997 - dirijor Paraschiv Oprea - Orchestra Radio; • „Cine e oltean ca mine” - 1999 - dirijor Paraschiv Oprea - Orchestra Radio; • „Multă lume mă vorbește” - 2001 - dirijor Paraschiv Oprea
ÎN DIALOG CU UN ÎNDRĂGIT RAPSOD AL OLTENIEI MIRIFICE – DISTINSUL ARTIST CONSTANTIN ENCEANU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 482 din 26 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Marin_voican_ghioroiu_in_dialog_cu_un_marin_voican_ghioroiu_1335449418.html [Corola-blog/BlogPost/362053_a_363382]
-
Cu trăsuri, femei cochete/Si cu fete/ Încălțate cel puțin ! M-ai amintesc de altul și mai breaz, parcă îl cheamă Alecsandri (nu cu x care, după părerea lui devine Alexandri adică sc în loc de cs) și scrie negru pe alb: Mândruliță de la munte, / Ce nu treci colea, pe punte,/ Să te strâng la pieptul meu? Că te-aș face, zău, puicuță, / Să urăști a ta căsuță/Și să uiți pe Dumnezeu. Îndemnând fetele mari să calce morala și să-L uite
DOUĂ GRADE DE LIBERTATE ŞI UN PRIETEN. VOL.1 de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1642 din 30 iunie 2015 by http://confluente.ro/emil_wagner_1435685304.html [Corola-blog/BlogPost/352827_a_354156]
-
a încadrat momentul lansării CD-ului „Cântec răsărit din ape” care îmbuchetează paisprezece cântece alese și, într-adevăr, răsărite din ape, dar din ape limpezi și mirifice ce scaldă câmpul și cerul Dobrogei și poartă dorurile, dragostele, jelile pescarilor, mândrilor, mândrulițelor, grindului dintre Dunăre și Marea Neagră. „Firicel de busuioc”, „Murgule, coamă frumoasă”, „Hai, mândro, să doinim iară”, „Mândruliță dobrogeană”, „Inimioară, inimioară”, „Balada lui Zbârlea, pescarul”, „Colo jos sub mal de apă”, „Luai boii să-i înjug”, „Sârba lui Asmanu”, „Ilenuțo, und
MARIUS BRUTARU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1252 din 05 iunie 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1401980173.html [Corola-blog/BlogPost/360955_a_362284]
-
adevăr, răsărite din ape, dar din ape limpezi și mirifice ce scaldă câmpul și cerul Dobrogei și poartă dorurile, dragostele, jelile pescarilor, mândrilor, mândrulițelor, grindului dintre Dunăre și Marea Neagră. „Firicel de busuioc”, „Murgule, coamă frumoasă”, „Hai, mândro, să doinim iară”, „Mândruliță dobrogeană”, „Inimioară, inimioară”, „Balada lui Zbârlea, pescarul”, „Colo jos sub mal de apă”, „Luai boii să-i înjug”, „Sârba lui Asmanu”, „Ilenuțo, und’ te duci?”, „Soră dragă, Dunăre”, „Lună, lună, soră lună”, „Pe baltă la Jurilovca”, „Hai mândruțo, hai pe
MARIUS BRUTARU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1252 din 05 iunie 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1401980173.html [Corola-blog/BlogPost/360955_a_362284]
-
a alcătuit pe suportul ascultării tulburătoarelor sale cântece și al amintirilor afective depănate de maestrul Benone Sinulescu. O vie aducere aminte o călăuzesc versurile cântecului de mai jos, glăsuit cândva spre a rămâne ca muntele contra anilor, apărat de neuitare: Mândrulițo cu mărgele Spune-mi cât să-ți dau pe ele! Mândrulițo cu basma, Spune-mi cât să-ți dau pe ea! Spune-mi, spune-mi, mândruliță, Cât să-ți dau pe-a ta guriță? Spune-mi, mândro, cât îmi cei
NELU HUŢU. PEREGRIN PRIN LETEA VECHE A BACĂULUI DE-ODINIOARĂ… de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1790 din 25 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1448472158.html [Corola-blog/BlogPost/382917_a_384246]
-
afective depănate de maestrul Benone Sinulescu. O vie aducere aminte o călăuzesc versurile cântecului de mai jos, glăsuit cândva spre a rămâne ca muntele contra anilor, apărat de neuitare: Mândrulițo cu mărgele Spune-mi cât să-ți dau pe ele! Mândrulițo cu basma, Spune-mi cât să-ți dau pe ea! Spune-mi, spune-mi, mândruliță, Cât să-ți dau pe-a ta guriță? Spune-mi, mândro, cât îmi cei Pentru ochișorii tăi? Mândrulițo cu cercei, Spune-mi cât să-ți
NELU HUŢU. PEREGRIN PRIN LETEA VECHE A BACĂULUI DE-ODINIOARĂ… de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1790 din 25 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1448472158.html [Corola-blog/BlogPost/382917_a_384246]
-
mai jos, glăsuit cândva spre a rămâne ca muntele contra anilor, apărat de neuitare: Mândrulițo cu mărgele Spune-mi cât să-ți dau pe ele! Mândrulițo cu basma, Spune-mi cât să-ți dau pe ea! Spune-mi, spune-mi, mândruliță, Cât să-ți dau pe-a ta guriță? Spune-mi, mândro, cât îmi cei Pentru ochișorii tăi? Mândrulițo cu cercei, Spune-mi cât să-ți dau pe ei! Că cerceii din ureche Ei în lume n-au pereche! Tu pereche
NELU HUŢU. PEREGRIN PRIN LETEA VECHE A BACĂULUI DE-ODINIOARĂ… de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1790 din 25 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1448472158.html [Corola-blog/BlogPost/382917_a_384246]
-
-mi cât să-ți dau pe ele! Mândrulițo cu basma, Spune-mi cât să-ți dau pe ea! Spune-mi, spune-mi, mândruliță, Cât să-ți dau pe-a ta guriță? Spune-mi, mândro, cât îmi cei Pentru ochișorii tăi? Mândrulițo cu cercei, Spune-mi cât să-ți dau pe ei! Că cerceii din ureche Ei în lume n-au pereche! Tu pereche n-o să ai O guriță dacă-mi dai! Că gurița de la tine E ca mierea de albine! Pentru
NELU HUŢU. PEREGRIN PRIN LETEA VECHE A BACĂULUI DE-ODINIOARĂ… de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1790 din 25 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1448472158.html [Corola-blog/BlogPost/382917_a_384246]
-
mult decât atât, a creat peste 150 de cântece, multe dintre acestea încredințându-le colegilor săi de scenă, interpreți extrem de apreciați încă de pe atunci: Ștefania Rareș, Ileana Constantinescu, Ion Dolănescu. «Hai, la hora mare», «Huțulca», « Hai la horă, măi flăcăi», «Mândruliță cu mărgele», «Busuioc moldovenesc»... sunt piesele cu care odinioară, Nelu Huțu impresiona și fascina marele public. Astăzi, aceste înregistrări îmbogățesc Fonoteca de Aur și ne ajută pe noi, iubitorii de folclor, să înțelegem că frumusețea oricărui act artistic vine întotdeauna
NELU HUŢU. PEREGRIN PRIN LETEA VECHE A BACĂULUI DE-ODINIOARĂ… de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1790 din 25 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1448472158.html [Corola-blog/BlogPost/382917_a_384246]
-
mândră floare, care conține 12 piese între care alături de cântecul din titlu, sunt cuprinse: Solistul a fost acompaniat de orchestra „Doina Banatului” din Caransebeș, dirijor Nicolae Perescu și Orchestra Radio din București, dirijor George Vancu.<br> Urmează tot la Electrecord Mândruliță tinerică, cu Orchestra Populară din Caransebeș care cuprinde: "Fața I": "Fața II:" Mass-media a fost mereu prezentă de a lungul anilor, remarcând activitatea de excepție a acestui „rege al doinei”, după cum l-a numit marele taragotist clujean Dumitru Fărcaș. La
Achim Nica () [Corola-website/Science/307693_a_309022]
-
de mare frumusețe ca: " S-ar ținea mândra de lume", "Cum nu-i badea pui de domn", "A găinii", "Mărita-m-aș mărita", "Cântecul țapinarilor", "Dusu-s-a bădița dus", " Foaie verde de măr dulce", "Cuculeț cucuț bălan", "Mărită-te mândruliță". Unele cântece aveau și soliști sau acompaniament instrumental. Astfel la piesa corală " S-ar ținea mândra de lume" au fost soliști Ecaterina Gagea și George Mihăese. La "Cântecul de nuntă", Maria Precup a fost soprană solo, iar George Mihăese a
Leșu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300881_a_302210]
-
vinde”! „ Fetele ce se ridică Nu știu face mămăligă. Cele ce s-au ridicat, Nu plătesc tot ce-au mâncat.” „Cine joacă legănat, Să nu credeți c-a mâncat". „Câte fete sunt în joc Toate-s strâmbe la mijloc; Numai mândrulița mea îi dreaptă ca secera.” „Tot pe loc, pe loc, pe loc Să răsară busuioc, Busuioc de la fetiță, Să le sărut pe guriță.” „Bată-vă picioare moi, Că nu pot juca cu voi Că eu dau să vă-ndreptați, Voi
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
ales către inspecții, să se roage frumos ca să nu-l dăm de rușine în execuții. și cum să nu execuți când aveam și melodii pe textele plutonierului: De-ar fi arma de lemn verde și-o companie de fete Mândro, mândrulița mea Iar eu plutonier majur Să-i comand stânga-nprejur Mândrulița mea Să-i comand mai cu rispect Să-i tremure țâța-n piept Mândro, mândrulița mea. Compusese căpitanul Pasăre, de la altă companie, pe melodia unui marș de Alexandru Marian, comandantul
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
dăm de rușine în execuții. și cum să nu execuți când aveam și melodii pe textele plutonierului: De-ar fi arma de lemn verde și-o companie de fete Mândro, mândrulița mea Iar eu plutonier majur Să-i comand stânga-nprejur Mândrulița mea Să-i comand mai cu rispect Să-i tremure țâța-n piept Mândro, mândrulița mea. Compusese căpitanul Pasăre, de la altă companie, pe melodia unui marș de Alexandru Marian, comandantul muzicii militare a Regimentului 28 Infanterie-Ismail un marș care-ți
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
textele plutonierului: De-ar fi arma de lemn verde și-o companie de fete Mândro, mândrulița mea Iar eu plutonier majur Să-i comand stânga-nprejur Mândrulița mea Să-i comand mai cu rispect Să-i tremure țâța-n piept Mândro, mândrulița mea. Compusese căpitanul Pasăre, de la altă companie, pe melodia unui marș de Alexandru Marian, comandantul muzicii militare a Regimentului 28 Infanterie-Ismail un marș care-ți mergea la inimă. Îmi amintesc câteva versuri: Am lăsat în brazdă plugul În seama părinților
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
ca să iubească Șî cu unu șî cu altu’. Poate să știe tot satu’ Da’ să n-o prinză bărbatu’ ! Foaie verde de pe coastă Nici aceea nu-i nevastă Care n-are țol pe pat Și-un drăguț lângă bărbat ! * Bade, mîndrulița ta Care-o iubești acuma E dreaptă ca secera. Da’ când meie pe cărare, Meie strâmbă de schinare. Și când îți face cu mâna Gândești că-i buna, bătrâna, Când îi tină, lunecă, Când îi praf se nchiedică. Dacă-aș
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
tendință general romanică de a reduce redundanța de gen, număr și caz de la pronumele relativ este contracarată de pronominalizarea nominalului suprimat din cadrul relativei, pentru a salva într-un fel marcarea relației dintre restul relativei și nominalul comun redundant: [...] rom. pop. mândrulița mea, care m-am iubit CU EA". 8 Spre deosebire de exemplele anterioare, în care se omite prepoziția din categoria relativizată, aici se omite prepoziția impusă de verbul din regentă. 9 Frecvența conectorilor a fost calculată pe baza unui corpus alcătuit din
[Corola-publishinghouse/Science/85026_a_85812]
-
foarte dulci pasuri” - ca somnifer sau ca afrodiziac. A doua ipoteză nu este lipsită de temei. Artur Gorovei (Descântecele românilor, 1931) publică unele descântece în care flăcăul este vrăjit „de dragoste” cu o licoare opiat : Și cine l-a fermecat ? Mândrulița lui din sat Cu trei maci din trei grădini, Cu apă din trei fântâni. Alteori, femeia își „vrăjește” (își „orbește”) bărbatul cu „buruiana macului”, ca să nu vadă că ea îl înșală cu un alt bărbat (277, p. 82). De altfel
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
ales către inspecții, să se roage frumos ca să nu-l dăm de rușine în execuții. Și cum să nu execuți când aveam și melodii pe textele plutonierului: De-ar fi arma de lemn verde Și-o companie de fete Mândro, mândrulița mea Iar eu plutonier majur Să-i comand stânga-nprejur Mândrulița mea Să-i comand mai cu rispect Să-i tremure țâța-n piept Mândro, mândrulița mea. Compusese căpitanul Pasăre, de la altă companie, pe melodia unui marș de Alexandru Marian, comandantul
Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
dăm de rușine în execuții. Și cum să nu execuți când aveam și melodii pe textele plutonierului: De-ar fi arma de lemn verde Și-o companie de fete Mândro, mândrulița mea Iar eu plutonier majur Să-i comand stânga-nprejur Mândrulița mea Să-i comand mai cu rispect Să-i tremure țâța-n piept Mândro, mândrulița mea. Compusese căpitanul Pasăre, de la altă companie, pe melodia unui marș de Alexandru Marian, comandantul muzicii militare a Regimentului 28 Infanterie-Ismail un marș care-ți
Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
textele plutonierului: De-ar fi arma de lemn verde Și-o companie de fete Mândro, mândrulița mea Iar eu plutonier majur Să-i comand stânga-nprejur Mândrulița mea Să-i comand mai cu rispect Să-i tremure țâța-n piept Mândro, mândrulița mea. Compusese căpitanul Pasăre, de la altă companie, pe melodia unui marș de Alexandru Marian, comandantul muzicii militare a Regimentului 28 Infanterie-Ismail un marș care-ți mergea la inimă. Îmi amintesc câteva versuri: Am lăsat în brazdă plugul În seama părinților
Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
I-adoarme pe sînu-i, se leagănă-n brațe În tandre visări; Pe când ca profume pe blânda ei față Plutesc sărutări. Iar aeru-n munte, în vale vibrează De tainici oftări; Căci junele astfel din pieptu-i oftează În, dalbe cîntări: Ah! ascultă mândruliță, Drăguliță, Șoapta-mi blândă de amor, Să-ți cânt dulce, dulce tainic, Cântul jalnic Ce-ți cântam adeseori. De-ai fi, dragă, zefir dulce, Care duce Cu-al său murmur frunze, flori, Aș fi frunză, aș fi floare, Aș sburare
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
La - o inimă ca și-a mea. Că glasul tău e subțire, Mi-ai cântat de despărțire. Mai rău nu te-aș blăstema, Numai să-ți pice - aripa Ca să nu mai poți sbura De ce mi-ai cântat așa. 41 Mândră, mândrulița mea, Că tu ești viața mea - O lungești și o - ndulcești 150 {EminescuOpVI 151} Ș-o mângâi și-o fericești. Uite drept la mine-n față Și mă împle de dulceață, Că de dorul ei mai mor Și nu pot
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]