4,645 matches
-
trupul meu îngenuncheat" (ibidem). Întrucît văzul joacă un rol scăzut, dematerializarea aceasta relativă se adresează cu precădere olfactivului și auzului: "O boare izbucnește din pămîntul sălbatic,/ Fire de praf și frunze mi se lipesc de față ca liniștea,/ Mîinile-mi află mîngîieri fără să știe/ Pe tei și caiși, la întîmplare pe vișini" (Mîngîieri). Decorporalizarea tranzitează spre o reverie confuz luminiscentă, recurgînd la palpare: "Mă palpezi îndoială vecină./ Pe corpul meu, fugi, tu fără corp!/ Reveria peste ea însăși/ De la potop singură
Însemnări asupra poeziei lui Miron Kiropol by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15320_a_16645]
-
relativă se adresează cu precădere olfactivului și auzului: "O boare izbucnește din pămîntul sălbatic,/ Fire de praf și frunze mi se lipesc de față ca liniștea,/ Mîinile-mi află mîngîieri fără să știe/ Pe tei și caiși, la întîmplare pe vișini" (Mîngîieri). Decorporalizarea tranzitează spre o reverie confuz luminiscentă, recurgînd la palpare: "Mă palpezi îndoială vecină./ Pe corpul meu, fugi, tu fără corp!/ Reveria peste ea însăși/ De la potop singură-și dă lumină" (Ciocănitoarea șvariantăț). Ori se exprimă într-o radicalitate simbologică
Însemnări asupra poeziei lui Miron Kiropol by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15320_a_16645]
-
pierdut încrederea în semeni și se consideră îndreptățiți la ducerea-de-val. Din nevoie de iubire, de încredere, Herman trăiește simultan cu alte încă două neveste: Mașa, pasionată, bună actriță, salvată și ea din infernul hitlerist ("Mașa se asemuia cu Șeherezada. Sărutările, mângâierile, clipele de grație arzătoare se împleteau totdeauna cu amintiri din ghetouri și lagăre, din peregrinările printre ruinele Poloniei") și Tamara, fosta soție, despre care Herman crezuse că a fost împușcată, dar care reapare, imposibilul devenind realitate. în aparență comedie, plină
Împotriva orbirii by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15437_a_16762]
-
saltinbanc -, să explorez un loc comun similar. De ce? Din cauză că nu sunt împăcat cu slăbiciunile omului, cu locurile lui comune, cu felul lui comun de a citi. Și dacă el doarme cu privirea, eu îl provoc. Dar nu-l provoc cu mîngîieri, ci cu demonstrația inconfortabilă că mai există și alte spații. Așadar, scamatoria ar fi o formă de biciuire a realității, de precizare a ei, și nu o specie a iluziei, o promisiune înșelătoare de suprarealitate... Evident, evident. Și această biciure
François Pamfil "Mă consider scamator" by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15481_a_16806]
-
Liviu Dănceanu Uneori uitarea e remediul nedreptăților suferite, suprema mângâiere a celor vrednici, dar și a celor nevrednici, funcționând ca o măsură de consolare a întregii noastre ființe. Alteori însă, uitarea corupe de-a dreptul istoria, semănând - vorba lui Shakespeare - cu "un uriaș monstru de ingratitudine". Iar cea mai amară
Bilanț cu îngeri by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/14385_a_15710]
-
a apărat: "Dar am scris-o eu!" Scrisul confirma într-adevăr o caligrafie specifică vârstei sale. Poezia nu a fost publicată (uneori, în situații similare, textul a fost publicat sub numele falsului autor). Copilul s-a ales totuși cu o mângâiere pe creștet, pentru năstrușnica sa faptă. Atunci când este vorba de obiecte materiale, o minge, un creion, copilul învață repede să distingă între "al meu", "al tău" și "al lui". Ce se întâmplă însă cu lucrurile abstracte, ale spiritului, ale inteligenței
La școala plagiatului by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/14510_a_15835]
-
al înlocuirii generației rapace, dar abile, cu noua generație, la fel de rapace, dar infinit mai puțin dotată pentru o politică de forță. Să nu uităm nici ridicola încercare a lui Adrian Năstase de a-și promova în forță precocii subalterni. Pe lângă mângâierea orgoliului propriu, premierul făcea și o demonstrație de putere în fața oamenilor din partid ceea ce s-ar putea să-l coste. Nu cred că experimentații șacali din generația matură vor înghiți atât de ușor afrontul. Cu alte cuvinte, valeții stăpânilor noștri
Îngerii de rigips by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14028_a_15353]
-
cuplu cu nimic ieșit din comun: el trecut de prima tinerețe, căsătorit, cu doi copii, (își detestă, evident nevasta și socrii), ea, Ema, soția unui medic, la rîndul ei cu doi copii; întîlniri clandestine, strîngeri de mîini prin restaurante obscure, mîngîieri pătimașe, reprize de sex pe apucate și tot tacîmul. Cu toate acestea, în fapt, De departe spre aproape, înainte de a fi romanul unui cuplu, este odiseea unui singur personaj (naratorul), care, fie lucid pînă la masochism, fie, dimpotrivă, cuprins de
Un roman al ratării by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15238_a_16563]
-
consta în faptul că lumea adăuga episoade neutre ca să le dea un anume sens. În Buenos Aires mor mulți de infarct sau prin înecare. O mulțime de iepuri lâncezesc și mor prin case, prin curți. O mulțime de câini fug de mângâieri sau le acceptă. Cele câteva rânduri lăsate de Héctor mamei lui, hohotele de plâns pe care vecina din casa cu etaje spusese că le auzise din vestibulul familiei Mañara în noaptea în care a murit Rolo (dar înainte de izbitură), chipul
O povestire inedită în românește by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/13372_a_14697]
-
întunecîndu-mă” (Terra ballerina). Maleabilitatea formelor, necurmatele lor metamorfoze sugerează viața universului răsfrîntă în verb, potențată prin substanța lui germinală specifică. E o întîlnire a primordiilor sacrale cu tehnica suprarealistă care țintește nobila lor restituție: „dacă atingerea e o apă stătătoare/ mîngîierea e o apă curgătoare/ inima ta e o țară bogată în ape/ de șes și de munte/ are ieșire la fluviu la mare/ inima ta e o țară cu un singur locuitor/ iubito/ inima ta e o patrie/ sunt patriot
Între două stări-limită by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13489_a_14814]
-
am văzut brațul intrat pînă la cot în geanta mea, răscolind degeaba, m-am uitat din nou la ea. A început să rîdă, aproape neauzit, era un rîs numai pentru mine. Și-a retras mîna cu grație, ca după o mîngîiere, încît în loc să fac scandal, am început și eu să rîd, numai pentru ea, pînă la următoarea stație, cînd a coborît din autobuz, zîmbindu-mi ca și cum am fi schimbat cărțile de vizită sau numerele de telefon. Am remarcat că împreună cu ea a
Hoții, dintre noi și pentru noi by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13607_a_14932]
-
Măsură și mișcare/ Minune e oricare/ Ochiul, ochi de are. Cel de-al doilea, o idee mai izbutit, crucificat, după modelul celui dintâi, între Mulți văd lumea/ Mare, mare mare (sus), Puțini pricep/ Adânca ghicitoare (jos), Ascuțimea minții/ Ne dă mângâiere și Prin răbdare/ Căpătăm putere (de-a stânga și de-a dreapta). La mijloc, poemul: Din el iese ori se ascunde/ N-are frunze are rude/ De vorbim nu ne aude/ Cântă dacă nu se pierde/ E oriunde e și vede
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13885_a_15210]
-
picătură de sânge", continua să explice pedant Herr Doktor Ambrosius, și toate aceste explicații m-ar fi interesat dacă n-ar fi fost vorba de ochiul meu. La fiecare cuvânt urmat de un gest al său simțeam însă, ca o mângâiere, apăsarea blândă, protectoare a mâinilor Sibylei. Stătea la căpătâiul meu, în spatele fotoliului de piele, de cum fusesem instalat în el, îmi prinsese între palmele ei calde, binemirositoare, obrajii și îmi șoptea la ureche: "N-ai nici o grijă; sunt aici cu tine
Moartea în tablou german by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Journalistic/13904_a_15229]
-
o gură fără limbă și să o audă grăind așa. Și era într-adevăr minunat și nemaivăzut și nemaiauzit ca o gură să grăiască fără să aibă limbă. Asta a adus diavolului multă rușine, mucenicului multă slavă, iar ucenicilor, mare mângâiere și temei de răbdare”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Cuvânt de laudă la Sfântul Mucenic Roman, III, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți, p. 401) Totul era cuprins de frică amară și de înec
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
cu suferințele pentru credință”. (Sf. Ambrozie al Milanului, Despre Iacob și despre viața cea fericită, cartea a doua, 51, în PSB, vol. 52, p. 294) „Se desfăta sfântul cu bunele nădejdi și se împodobea cu pricina nevoințelor sale, având îndestulătoare mângâiere prilejul luptelor sale, mai cu seamă că auzea în fiecare zi pe Pavel spunând: În foame și în sete, în frig și în goliciune (II Cor. 11, 27) și iarăși: Până în ceasul de acum flămânzim și însetăm; suntem goi și
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
pânză moale și rece și care îl îndemna să aibă curaj. De aceea, când au încetat suferințele, a spus că nu s-a bucurat, ci s-a întristat, căci, zicea că (a dispărut) l-a părăsit Cel care îi aducea mângâierea sufletească”. (Fericitul Teodoret, Episcopul Cirului, Istoria bisericească, cartea a IIIa, 11, 3, în PSB, vol. 44, p. 140) „Ștefan, pe când primea lovituri mortale cu pietre, vedea cerurile deschise și pe Iisus stând de-a dreapta Lui Dumnezeu (Fap. 4, 55). De
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
aici a aștepta atâtea bunătăți, pe care ochiul nu le-a văzut, urechea nu le-a auzit și la inima omului nu s-au suit? Ce poate fi deopotrivă cu a fi necăjit pentru buna cinstire, a primi mii de mângâieri de la Dumnezeu, a scăpa de atâtea păcate, a te învrednici de Duhul Sfânt, de sfințenie și dreptate, și de nimeni a nu te teme și înfricoșa, ba încă a te arăta mai strălucit decât toți în însuși faptul că te
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
noastre și ai faptelor noastre. Să nu ne rușinăm a-i lua ca mijlocitori în slăbiciunile noastre; și ei au cunoscut slăbiciunile trupului”. (Sf. Ambrozie al Milanului, Despre văduve, IX, 55, P.L., XVI, col. 251) Dumnezeu ne-a lăsat, spre mângâiere și folos, moaștele sfinților mucenici ,, Arătând Iubitorul de oameni, Dumnezeu, întru tot deosebită purtare de grijă față de neamul omenesc, nu a plăsmuit numai toată zidirea, nici n-a întins doar cerul și marea, ori a aprins soarele și a făcut
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
spre hrănirea și vierea trupurilor noastre, ci ne-a dăruit și moaștele sfinților mucenici. Iar El, primindu-le sufletele - căci zice Scriptura: sufletele drepților sunt în mâna lui Dumnezeu (Înț. Sol., 3, 1) - ne-a lăsat nouă până acum, ca mângâiere și încurajare, trupurile lor, încât noi, venind la mormintele acestor sfinți, să ne ridicăm spre râvna și imitarea lor și văzându-le, să ne aducem aminte de faptele lor și de răsplătirile puse deoparte pentru aceste fapte. Mare folos avem
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
sfinților multă putere dacă te atingi de ele cu credință. De asta Dumnezeu ne-a și lăsat moaștele sfinților! A vrut să ne facă să avem aceeași râvnă ca și ei, a vrut să ne dea un liman și o mângâiere tare în necazurile ce se pogoară necontenit asupra noastră. De aceea vă rog pe voi toți, fie de sunteți supărați, fie de sunteți bolnavi, fie de sunteți în necazuri, fie de sunteți în vreo altă greutate lumească, fie de sunteți
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
de boli trupești și de situații fără de ieșire? Mulți posedați de diavol și stăpâniți de patimi sufletești, venind la acești doctori duhovnicești, aducându-și aminte de greșelile proprii și dezvăluindu-și prin cuvânt rănile lor, au primit de aici atâta mângâiere, că îndată și-au venit în simțiri și și-au ușurat conștiința și s-au întors acasă plini de totala încredințare a iertării lor. Ca pe niște izvoare duhovnicești ce pot revărsa bogăție de ape, așa ne-a dăruit Dumnezeu
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
folos de pe urma neputrezirii trupurilor mucenicilor. Mucenicii vor primi prefacerea aceasta mai târziu, chiar dacă n-au primit-o acum. Dacă Dumnezeu ar fi luat din mijlocul nostru trupurile mucenicilor, ne-ar fi lipsit pe noi de mult îndemn și de mare mângâiere; într-adevăr, foarte mult îndemn și foarte mare mângâiere primesc toți oamenii de la mormintele acestor sfinți. Voi sunteți martori spuselor mele”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Cuvânt la Sfinții Mucenici, II, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
aceasta mai târziu, chiar dacă n-au primit-o acum. Dacă Dumnezeu ar fi luat din mijlocul nostru trupurile mucenicilor, ne-ar fi lipsit pe noi de mult îndemn și de mare mângâiere; într-adevăr, foarte mult îndemn și foarte mare mângâiere primesc toți oamenii de la mormintele acestor sfinți. Voi sunteți martori spuselor mele”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Cuvânt la Sfinții Mucenici, II, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți, p. 451) „Raclele mucenicilor nu sunt
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
socoți disprețuit, îți râzi de bani și de averi când vii aici și vezi averea mucenicului, și, plin de multă înțelepciune, așa te duci acasă! Și dacă ar veni asupra ta necazuri, pagube, bătăi, vei căpăta de aici iarăși destulă mângâiere când ai să vezi că tu nicicând n-ai suferit atât cât a suferit acel sfânt mucenic. Văzut-ai cât de multe sunt roadele acestor rădăcini? Văzut-ai că sunt duhovnicești? Că se ating chiar de suflet?” (Sf. Ioan Gură
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
note de profesor Nicolae Chițescu, 1990. Vol. LXIV - Fericitul Augustin, Confessiones - Mărturisiri -, traducere și indici de Prof. Dr. Docent Nicolae Barbu, introducere și note de Preot Prof. Dr. Ioan Rămureanu, 1985. Vol. LXXI - Boethius și Salvianus, Scrieri. Articole teologice și mângâierile filozofiei. Despre Guvernarea lui Dumnezeu, traducere, note și comentarii de prof. David Popescu, 1992. Vol. LXXV - Casiodor, Scrieri. Istoria Bisericească tripartită, traducere de Liana și Anca Manolache, introducere și note de Pr. Prof. Dr. Ștefan Alexe, 1998. Vol. LXXX - Sfântul
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]