134 matches
-
de un timp în acest exercițiu de finețuri infantile, urmărindu-mi iscusința pe micul cadran al cântarului, în întrecere cu mine însumi, ca de atâtea ori în jocurile mele singuratice, când am simțit deodată pe creștetul meu chilug mâna delicată, mângâioasă și am auzit vocea parfumată întrebându-mă de astă dată: "Was machst du, Nikolaus? " M-am întors brusc și am văzut-o îmbrăcată într-un halat alb, ca o infirmieră. Nu mai arăta ca fetele din Pădurea neagră a basmelor
Moartea în tablou german by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Journalistic/13904_a_15229]
-
străluceau în ochii mei vrăjiți micile comori ale fetei, pe care mi le prezenta pe rând: Arlechinul ei drag cu capul de porțelan și vestminte din atlaz de un alb lucios, frunzele albicioase ale unui edelweis presat sub sticlă, pergamentul mângâios al unei cărți cuprinzând peripețiile hazlii, mult gustate și de mine, ale lui Max und Moritz și, ceea ce mă uluia de-a dreptul căci nu mai văzusem până atunci, sătucul nemțesc cu căsuțe adunate în jurul unei biserici, totul scufundat într-
Moartea în tablou german by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Journalistic/13904_a_15229]
-
telefoane electricitate cablu bibliotecă n-am mai primit amenzi nu mi-e nici frig nici vreo boală mortală nu am sunt și vreo doi-trei care mereu ar vrea să mă aibă în preajmă dar din lemnul crucilor crește iederă mătăsoasă mângâioasă cum nimeni altcineva x x x un hangar părăsit plin de păianjeni și fierăraie fără rost o cutie muzicală din care se revărsa cândva o melodie tristă acum cu mecanismul stricat o carcasă de oase din care dezertaseră toate sentimentele
Poezie by Letiția Ilea () [Corola-journal/Imaginative/9096_a_10421]
-
mare, (tragic) pe care noi n-o vom putea da-o niciodată. De aceea catedrala neamului românesc nu va fi terminată niciodată, și ce vom construi ziua se va surpa noaptea...(undeva departe, din adâncul unor codri se aud dangătele mângâioase ale unor clopote de biserici scufundate)
Brâncuși. In: Editura Destine Literare by Ștefan Dumitrescu () [Corola-journal/Science/76_a_300]
-
cînd venea unchiul Tibi și unchiul Sandu și urcă lume multă și Măricica freca tacîmurile de argint cu cenușă. La capete se aflau două platouri cu grîu încolțit, în care risipiseră ouă galbene și roșii. Era o iarbă moale și mîngîioasa și mi-ar fi plăcut s-o clipesc cu genele, dar nu mă spălasem. În mijlocul mesei, făcuseră loc pentru pasca grăsana, cu brînză de vaci și smîntînă, pe care dormea crucea din aluat răsucit. Dacă băgai degetul și o ridicai
Daneliuc îndrăgostit by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/18010_a_19335]
-
Apa clăbucită, răspândind mirosul trupului ei, i se scurgea pe umeri în minusculele explozii solare, și toată beția aceea lâncedă în care se legăna și era și nu era, cu ceva dureros, nesigur și înșelător, ca-n vis, neted și mângâios și-adânc, ca atunci când, copil fiind, plutea destrămându-se ca păsările se sfârși tăios, curmându-i răsuflarea. Auzi ușa dincolo. Un pas apăsat. Un cuțit rece îi spintecă pieptul. Apoi prin ușă, prin perete cum stătea cu spatele lipit de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
György Iaduri. Povestiri sadi(comi)ce, Hélène Lenz Iubirea și alte iubiri, Ion Miloș Iubire în bătaia vîntului, Leonard Barras Încotro?, Ion Gheție Întîmplări, Alex Ștefănescu, Lacrima interioară, Solo Juster Madia Mangalena, Michael Hăulică Milionar la marginea imperiului, Constantin Dram Mîngîios, Irina Andone Moarte și renaștere, Petru Aruștei My name is alzheimer, Tania Lovinescu Pe apă, Hans Maarten van den Brink Rămîi peste noapte, Michael Kohlmeier Roman de citit în tren, Dumitru Țepeneag Roze, crini, metafore, Procopie P. Clonțea Sertarul cu
by MIHAI TODERICĂ [Corola-publishinghouse/Imaginative/1008_a_2516]
-
un dans iscusit. vă spune ceva bobița de transpirație ce-i frăgezește lui fruntea, i-o face amară precum coacăza verde? acolo, în căderea de sudoare alungită, văd limpede julitura genunchiului ce și-a câștigat dreptul la cicatrice, la balsamul mângâios al luminii. musca și păianjenul de când mă știu, dorm cu tâmpla pe o pânză de păianjen, ușoară, flexibilă și transparentă ca aerul înghețat. dimineața, ei mă întreabă de ce am fruntea boțită, iar eu le răspund că m-a rănit un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1549_a_2847]
-
vibratile polenuri, hrănitoare și dense ca mierea, ni se adaugă continuu în locul unde ne depozităm comorile iluzorii, smulse din noaptea ce-și închide pleoapa peste tot. chiar și incompletă, lumea germinează în cernoziomul ce se îngrașă în neștire, din noi. mângâios mângâios sună cornul lunii celei noi, surditatea pământului doarme somn faraonic, totul cade în ea ca într-o gaură neagră și se prinde în capcane ce n-au dezlegare. atotputernică, noaptea devoră totul și pe sine cu fierbințeală. nouă ne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1549_a_2847]
-
polenuri, hrănitoare și dense ca mierea, ni se adaugă continuu în locul unde ne depozităm comorile iluzorii, smulse din noaptea ce-și închide pleoapa peste tot. chiar și incompletă, lumea germinează în cernoziomul ce se îngrașă în neștire, din noi. mângâios mângâios sună cornul lunii celei noi, surditatea pământului doarme somn faraonic, totul cade în ea ca într-o gaură neagră și se prinde în capcane ce n-au dezlegare. atotputernică, noaptea devoră totul și pe sine cu fierbințeală. nouă ne sucombă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1549_a_2847]
-
strop de ploaie 70 hrană 71 neliniștea cântecului 72 puterea tăcerii 73 pierderea glasului 74 vrei tu? 75 noaptea cu vene îngroșate 76 băieții mei 77 nu mai sunt tânără 78 piatra 79 toamnă 80 nepoftita fiară 81 chirurgie 82 mângâios 83 osmoză 84 următoarea chemare 85 vremelnicie 86 durere 87 nicicând 88 arhanghelul gabriel 89 febra cântecului 90 viitorul culcuș 91 înțelesul ascuns 92 înțelepciunea pietrei 93 părinți și copii 94 iubind 96 lumi nenumite 97 caii din copilărie 98
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1549_a_2847]
-
Ursache, Astă vară n-a fost vară ▪ Josef Haslinger, Balul Operei ▪ Jean Giraudoux, Bella ▪ Lucian Merișca, Deratizare ▪ Cătălin Mihuleac, Dispariția orașului Iași ▪ Dan Stoica, Fontana di Trevi ▪ Gyorgy Mehes, Gina ▪ Ion Gheție, Încotro? ▪ Leonard Barras, Iubire în bătaia vîntului ▪ IrinaAndone, Mîngîios ▪ Petru Aruștei, Moarte și renaștere. Supraviețuire ▪ Tania Lovinescu, My name is Alzheimer ▪ Procopie Clonțea, Roze, crini, metafore ▪ Felix Caroly, Sertarul cu iluzii ▪ Magda Ursache, Strigă acum... ▪ Paul Miron, Tîrgul șaradelor ▪ P.C. Jersild, Vânătoarea de porci ▪ Anton Marin, Eu, gândacul Librării
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
Ursache, Astă vară n-a fost vară ▪ Josef Haslinger, Balul Operei ▪ Jean Giraudoux, Bella ▪ Lucian Merișca, Deratizare ▪ Cătălin Mihuleac, Dispariția orașului Iași ▪ Dan Stoica, Fontana di Trevi ▪ Gyorgy Mehes, Gina ▪ Ion Gheție, Încotro? ▪ Leonard Barras, Iubire în bătaia vîntului ▪ IrinaAndone, Mîngîios ▪ Petru Aruștei, Moarte și renaștere. Supraviețuire ▪ Tania Lovinescu, My name is Alzheimer ▪ Procopie Clonțea, Roze, crini, metafore ▪ Felix Caroly, Sertarul cu iluzii ▪ Magda Ursache, Strigă acum... ▪ Paul Miron, Tîrgul șaradelor ▪ P.C. Jersild, Vânătoarea de porci ▪ Anton Marin, Eu, gândacul Librării
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
pozitiv. Vă va aștepta probabil o vindecare temeinică și cu siguranță o stopare a progresiunii răului care vă chinuie. Promiteți-mi că veți colabora, că organismul dumneavoastră va colabora cu mine și totul va fi foarte bine. Vocea fermă, dar mângâioasă a femeii în alb are cu adevărat miraculosul dar al unei terapii de suflet. Dora răspunde cu convingere deși vocea îi devine din ce în ce mai moale, mai ștearsă, mai pierdută: Desigur, voi colabora ! O voi face atât cât conștientul și poate și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
părea că, deși țintuit pe scaun, devenea un fluture ușor care își lua zborul de pe degetele subțiratece ale doamnei și se avânta în văzduh în căutarea sunetelor pe care nu le putea ajunge niciodată fiind urmate de altele și mai mângâioase sau și mai sprințare. Goana după sunete era întreruptă de vocea blândă a doamnei Ana care îi dădea un fior, o neliniște în piept "E târziu, copile. Mama te așteaptă." Acum știe, știe cât o iubise pe doamna Ana încă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
liniștea ! Simion, pune-le pe fetele tale să caute, să caute și vor găsi, vor descoperi adevărul. Și acum plec, vă las în familie." Calmul se restabilește la masa umbrelor, la masa dorului. Dora simte din nou degetele Teodorei atingând mângâios degetele stângii sale. Când cercul din trei se reînchide, percepe din nou întrebarea transmisă de spiritul tatălui ei : "Dorina, ce face Dorina ?" "E bine tată, e bine. Și-a terminat licența în literatură și acum pregătește o teză la Sorbona
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
ale cornului" care jelesc moartea căprioarei se vor uni peste timp cu "vibrațiunile melancolice și prelungite" ale aceluiași instrument, evocate nostalgic în Psevdo-kinigheticos : "din minutele pe care în singurătatea de atunci le socoteam deopotrivă cu secolii, numai acelea îmi erau mîngîioase, cînd vocea cornului îmi legăna auzul în sunetele cadențate ale semnalului de vînătoare. Pe tonurile duioase și întunecate ale trîmbiței metalice, se juca cu o veselie săltăreață melodia cînticului francez și atunci, în mine, auzul șoptea inimii mîhnite neașteptate cuvinte
Epistolă către Odobescu (VIII) by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/7916_a_9241]
-
cu gândul la zei/ mă încălzesc tremurând/ la alt soare decât acesta - / Soarele ce răsărea peste Partenon și Acropole/ și ilumina pașii înceți și gravi/ ai lui Aristotel când se plimba vorbind./ Însă Epicur și mai bine-mi vorbește/ Cu mângâiosul lui glas terestru,/ El care față de zei are atitudinea unui zeu/ Senin și privind viața/ la distanța la care ea se află”. Álvaro de Campos, „inginerul” pentru care ritmul, rima și strofa sunt proiecția emoției, pentru care nu există misterul
Cum traduce un scriitor. Pessoa în limba română by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/5157_a_6482]
-
decât a celor cari nu aveau a purta așa grele sarcine intelectuale, moșneagul stând drept în picioare, în mijlocul aureolei de lumină și admirațiune ce-l împrejurau, făcea cu mâna un semn de mulțumire junilor săi închinători, le spunea cu vers mângâios și întăritor că este bine ca junimea să-și facă veseliile prin cântări și sărbători patriotice și că pentru noi, românii, nimic nu este mai de folos decât să ne iubim, și să ne cultivăm, și să ne cântăm limba
150 de ani de la întemeierea Astrei (1861) - Cuvântările lui Timotei Cipariu la Adunările Astrei by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/5364_a_6689]
-
ciudat: deodată mă transpun, Iar meșterul, de obicei năpraznic, Ca un școlar dă înapoi și-i naznic. XII. Copilei, sărutări pe ochi, pe gură Păruseră a-i fi de-ajuns; sfioasă, Mă-nlănțuia cu dulcea ei făptură, Cu împlinite forme, mângâioasă, Destinsă-apoi și fericită, pură, Ca și cum nici o lipsă n-o apasă. Stam și-o priveam în somnu-i, lângă mine, Încă sperând ca meșteru-și revine. XIII Dar cugetând la soarta-mi mai departe, Sufletul îmi ardea-n blestem cumplit. Rânjind râdeam de
Goethe îndrăgostit: de la madrigale la Jurnal by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/3380_a_4705]
-
asemeni mărgăritarelor ce străluceau încrustate în prețioasa-i diademă, cu un colț al șalului verde din cașmir fin țesut cu mătase. Era o tentativă spontană, de a-și ascunde propria tulburare de acele priviri îndrăznețe. Îi răspunde cu o voce mângâioasă și cu multă dulceață în privirile-i de smarald: - Eu sunt prințesa Shokuktany fiica regelui David, urmașul direct al marelui rege preot Ioan. Întoarce-te degrabă prințule în regatul domniei tale, înainte ca tata să prindă de veste, că i-
VIS ALB (POVESTE) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2158 din 27 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384298_a_385627]
-
brusc, țâșni în zigzag spre mănoasele spice. Era o splendoare să-l privești; înalt, cu glezne fine, cu crupa încordată de efort, cu gâtul întins și roind de sudoare, calul părea un zeu modern fugărind o nevăzută nimfă prin pletele mângâioase ale grâului. Deodată, superbul centaur cu cap de cal și corp de taur își arcui în aer cele peste 400 de kilograme ale sale, făcu un salt și se ghemui la pământ, dispărând din vedere. Când se ridică ținea între
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
altfel. Și propuse să împărțim cele două grame ale mele, dându-i lui și lui Zander câte trei sferturi de gram, iar mie, ca începător, să-mi rămână o jumătate de gram. - Se poate, nu? mă întrebă el, privindu-mă, mângâios, în ochi. Dar Zander interveni, spunând că se îndoiește că două treimi plus o jumătate fac doi. Văzând că s-a ajuns la un acord, Hirghe, care până atunci stătuse cu capul plecat, luă banii de la mine și de la Nelly
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
capabilă de un mare sacrificiu pentru atingerea idealului erotic. În legenda Fata de piatră Alexandru Mitru prezintă iubirea dintre Heracleea, fata împăratului mării și un pământean, Gheorghe. Heracleea, era de o frumusețe fermecătoare: „ochii adânci ca nopțile, lucitori ca stelele, mângâioși și drăgăstoși și cine i-o privi să îi cadă pe loc dragi [...] păr bălai pe umeri, până aproape de călcâi, cu ochii verzi, străpungători ca acele în inimile înfocate ale voinicilor. Iar graiul?... Să vă spun și graiul? Cuvântul ei
ASPECTE ALE MITULUI SIRENEI ÎN LITERATUA ROMÂNĂ ŞI UNIVERSALĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2024 din 16 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367511_a_368840]
-
N-am întîlnit mîini mai frumoase cum sunt ale prieteniei ce ți se oferă Sunt bune, curate și uneori înșelătoare Nu sunt nicăieri mîini mai frumoase ca ale mamei care te învață primii pași, și primele cuvinte Sunt divine, ocrotitoare, mîngîioase Nu există mîini frumoase ca acelea care dau viață, susțin păreri, și dau speranță Sunt de încredere, și te poți baza pe ele Cele mai frumoase mîini, sunt ale copilăriei mereu întinse și mereu aproape de tine Sunt tandre, pline de
CÎND MÎINILE SUNT FRUMOASE de GEORGETA ZECHERU în ediţia nr. 1270 din 23 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349304_a_350633]