17 matches
-
privească. Soarele n-o mai lumina. Se ascunsese după un nor ce căpătase borduri roșietice, viu scânteietoare, îmbiind la meditație. Ziua se micșorase și o adiere răcoroasă, ca întotdeauna când vine toamna pe aceste locuri, îl întâmpină cu suflul ei mângâitor, prietenos. Pe aici erau cândva locurile lui de joacă în momentele de repaus între prânz și amiază, când vitele erau ostoite între două pășunări. Se opri... Aici era poienița unde altădată, pe timp de seară, se făcea focul pentru Furcă
ȘATRA DIN POIANA STEJERERULUI de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2336 din 24 mai 2017 by http://confluente.ro/ion_c_gociu_1495634017.html [Corola-blog/BlogPost/372278_a_373607]
-
s-a înzdrăvenit ridicând semeț vârful spre soarele zgârcit care ajungea la ea prin frunzișul falnicilor arbori ai pădurii. O marcă cu tuș încă proaspăt pe ștampilă, condamna la pierire un arbore semeț. Cu lacrimi în ochi i-a șoptit mângâitor „Curaj găină că te tai” iar copacul i-a mulțumit printr-un foșnet stârnit de o adiere a zefirului dimineții. Mici atenții reciproce. Poate doar închipuite. Dar câte nu pune un îndrăgostit în cârca iubitei sale? Kurt era îndrăgostit de
UN ACCIDENT ACCIDENTAL de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1575 din 24 aprilie 2015 by http://confluente.ro/emil_wagner_1429869787.html [Corola-blog/BlogPost/357765_a_359094]
-
nu poate să facă cuiva vre-un rău... Așa l-am cunoscut la prima vedere și tot așa ne-a petrecut la sfarsitul misiunii noastre, ba mai mult decât atât: am descoperit un om cu un suflet mare și frumos, mângâitor, prietenos, cu o inimă, care ne-a făcut să credem, ca în ea încape toată România Mică a noastră... Din toate cele auzite despre el de la părintele Paul și chiar povestite de însăși de Dl. Vasile am aflat, că este
UN VIS CÂT O VIAŢĂ DE MARE de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1944 din 27 aprilie 2016 by http://confluente.ro/iacob_cazacu_istrati_1461780440.html [Corola-blog/BlogPost/380448_a_381777]
-
se îndoiesc de existența lui Dumnezeu și refuză să mai meargă la vreo biserică, se însingurează sau caută mijloace de distracție pentru a uita că Dumnezeu poate da adevărata odihnă, liniștea și desfătarea sufletească și spirituală. El ne-a dat Mângâitorul - Duhul Adevărului, adică Duhul Sfânt aici pe pământ să ne călăuzească pe cale până la sfârșitul veacurilor. Să vorbim despre Dumnezeu! V-ați plictisit cumva dragii mei cititori? Mi-ar părea rău să vă fi plictisit. Și știți de ce? Este subiectul cel
SĂ VORBIM DESPRE DUMNEZEU de MARINA GLODICI în ediţia nr. 874 din 23 mai 2013 by http://confluente.ro/Marina_glodici_sa_vorbim_de_marina_glodici_1369303283.html [Corola-blog/BlogPost/346160_a_347489]
-
greu păcat. Că nu-i nimeni să se nască, păcatul să nu-l cunoască. Cu sânge nevinovat, Te-am spălat Te-am curățat. Cu Duh Sfânt te-am Botezat , turmei te-Am încredințat. Eu Sânt un Mijlocitor și în nevoi Mângâitor. Cine-a pus mâna pe coarne, capul să nu și-l întoarne, Înapoi să nu privească, ca să nu se opintească. Ci s-alerge înainte cu curaj, suflet și minte. Cine din nou nu se v-a naște nici pe Tatăl
ISUS, PASTORUL CEL BUN de MIRON IOAN în ediţia nr. 1759 din 25 octombrie 2015 by http://confluente.ro/miron_ioan_1445770766.html [Corola-blog/BlogPost/381115_a_382444]
-
avem nevoie să fim mângâiați! Da! “În lume veți avea necazuri, dar îndrăzniți! Eu am biruit lumea!”, spune Domnul Isus. Mai mult, după învierea Sa din morți s-a înălțat la Tatăl din ceruri și a trimis Duhul Sfânt, adică Mângâitorul! Iată cum putem să fim mângâiați în necazuri! El e cu noi aici pe pământ de mai bine de două mii de ani. Dar oamenii îl ignoră. Fac orice să fie mângâiați, delectați, numai la Dumnezeu nu apelează să le dea
DESPRE MÂNGÂIERE de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1775 din 10 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/marina_glodici_1447156606.html [Corola-blog/BlogPost/369458_a_370787]
-
bine ca, în loc de-a pune în gura Domnitorului fraze amăgitoare, ce nu mai amăgesc pe nimenea, despre echilibrarea bugetului, i-ar fi descoperit icoana adevărată a mizeriei și actuale și în perspectivă, icoană care să-i fi smuls mărturisirea, mângâitoare pentru omul mic, că-l dor suferințele prin cari poporul român a trecut în anul din urmă și că inima sa e îngrijată pentru viitor. Un sentiment de superioritate față cu opiniile mulțimei, dar o milă adâncă pentru soarta ei
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
sprijină o asemenea ipoteză. Iubita este o ipostază a unei imagini mai ample în care predomină sentimentul filial față de figura mamei adorate. Viziunea premonitorie a morții poetului și a iubitei se manifestă într-un cadru natural sepulcral, dominat de mișcările mângâitoare ale Mamei-Natură. Astfel, poezia este deopotrivă o elegie, dar și un cântec de leagăn: Și totuși poezia este învăluită într-o umbră care ne împiedică să distingem limpede între planuri, care ne îndeamnă mai degrabă să le confundăm. Întreaga structură
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
lumii. Așadar, insula Ogigia era, pe atunci, „capitala culturală” a lumii, „orașul-lumină”, precum Roma antică sau Parisul modern. La aceasta se adaugă virtuțile paideutice excepționale ale nimfei. Calipso, „cea cu mândre plete”, îl reține pe Ulise „cu vorbe blânde, dulci, mângâitoare” și îi oferă nu numai dragostea ei, dar și ceea ce zeii le interziseseră oamenilor: nemurirea. Dar cum ar fi putut o „simplă” nimfă să eludeze pedeapsa divină? Exegeții au lămurit cu sagacitate această problemă ce pare de nedezlegat. Calipso întruchipa
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
în copilărie n-a fost marcată de căderi materiale notabile. Din contră, vârsta fragedă a primelor impresii și deprinderi a decurs fără modificări spectaculoase, aci timorată de sobrietatea comme il faut a tatălui, aci înflorind fără griji, încălzită de razele mângâitoare, câteodată capricioase, ale dragostei materne. Această atmosferă idilică, rurală, durează până în 1911, când are loc prima schimbare mai importantă, pricinuită de stabilirea întregii familii în Capitală. Abia la Varșovia, având încă proaspete în minte franchețea și moralitatea neprefăcute ale țăranilor
Centenar Witold Gombrowicz – "Un nebun răzvrătit" by Stan Velea () [Corola-journal/Journalistic/12363_a_13688]
-
meu, vom mai vorbi dacă va vrea bunul D-zeu, pentru care sfârșit te rog și te rog și iar te rog să vii de aniversara Junimei, căci te aștept cu-n dor nespus, te aștept ca pe singurul meu mângâitor, căci, după cum ț-am mai spus, ești singurul punct luminos al vieței mele întunecate de greutăți, de griji și de necazuri. În două scrisori nu te-ai iscălit "al tău pentru totdeauna", pentru ce? A ta pe vecie, Veronica 7
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
zile... Nu mai înțelegi efortul fluturilor matinali, cu praful aripilor umezit... O dimineață leoarcă de rouă, prin care treci pierdut... însoțit doar de îngerul tău ocrotitor... dânsul în urma ta, la numai câțiva pași, simțindu-i răsuflarea parfumată în ceafă, caldă, mângâitoare, uneori precipitată de emoția limpede a clipei. E de ajuns să întorci puțin capul, pe furiș, și-l zărești... cu ochii uimiți, mari, parcă speriat de materialitatea fragedă a frumuseții lumii acestia... Și atunci înțelegi că și tu îl aperi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2209_a_3534]
-
sufletului, ce știți să stăpâniți pornirile trupești, călăuze ale vieții cinstite și ale morții împăcate! O, câți oameni nu ați ridicat de pe șesul cel întunecos pe culmile cele mai falnice? Pe câți nu i-ați înălțat în scaunele cerești? O, mângâitori ai sufletului meu, alinare a mâhnirilor, în ale voastre sfaturi mă încred!” Espinel 530. „O carte este un vast cimitir, unde, pe cele mai multe morminte, nu se mai pot citi numele șterse.” Marcel Proust 531. „ Un vrăjmaș onctuos al
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
timpul tău, iar peste ani vei zâmbi cu nostalgie la amintirea acestor episoade ale vieții tale.” Știa. De unde știa? Cuvintele ei m-au lovit ca un bulgăre de lumină și-au așternut în mine un fel de liniște, de pace mângâitoare. A doua zi mi-a pus în brațe o carte veche, îngălbenită de timp „Ah, acești adolescenți”, de Iuliu Rațiu, și o culegere de aforisme și cugetări care și ea și-a cam trăit traiul, zicându-mi, „- Citește! Îți va
ANTOLOGIE:poezie by Denis David Damşa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/246_a_673]
-
ce pot chinuri Când durerea de amoriu 392 {EminescuOpVI 393} Mă sfârșește ș-o să moriu. Ah, moarte, numai la tine Scăpare mai poate fi, Căci la necaz moarte vine Și omul poate muri. Repezi-te dulce rază Din doi ochi mângâitori, Și vino de înviază Pre alți doi ce-s muritori. Aceasta e a ta putere, Acesta-i darul ce-l ai, Că numai printr-o părere Viața iei și viața dai. 11 Viața mea la moarte merge Și n-are
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
iubești - La a mea mare durere Poți să te milostivești. Când cu tine eu în brațe Zi și noapte petreceam Și de-ar fi mai fost vr-o viață Mai plăcută, eu nu vream. Îmi spunea gura iubirii Cu un glas mîngîitor: Nu te-ncrede fericirii Că e vis amăgitor. Vis îmi pare fericirea Cea trecută când gândesc, O clipire a fost ceasul Pentru care pătimesc. Fericirilor trecute Cari n-o să mai veniți, Truda gândurilor mele Pentru ce dar mă munciți? Liră
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
depărtați. Plângeți, voi, patru păreți Că de mine rămâneți, Că aș-am fost rânduit Până în sfârșit mâhnit Să fiu depărtat de tot Și cu negre să mă port; Și să sprijin mintea-n sus Având nădejde supus La un alt mângâitor Și de bine făcător, Să mă scape și de toate Căci lui numai i se poate De grijile-nvederate, Ce mă pedepsesc rău foarte, 466 {EminescuOpVI 467} Să-mi iau sfârșit în străinătate Cum soartea va să mă poarte. No. 77
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]