149 matches
-
Stupida stângăcie a înaintării noastre mă făcea să-mi vină să țip. Trupul lui Hartley, mișcându-se pe lângă al meu, se smucea, greoi, de parc-aș fi tras după mine o stivă de lemne. Am ieșit pe drumul de pe țărm, mânjiți și răsuflând gâfâit. Gilbert își parcase Volkswagenul chiar la marginea ierbii. Când ne-a văzut apărând, a pornit motorul și a tras mașina în dreptul nostru. Câteva zile de vacanță la mare îl transformaseră complet pe Gilbert. Arăta mai tânăr, în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
acolo, inert, gol și ud, cu părul întunecat de umezeală. Cineva îi dăduse la o parte pletele, dezgolindu-i fața, iar ochii îi erau aproape închiși. Zăcea pe o parte, dând la iveală faldul moale al stomacului și părul umed, mânjit, de pe piept. Buzele îi erau ușor întredeschise, dezvelindu-i dinții și, îmi aduc aminte, i-am observat cicatricea. Pe urmă am remarcat un semn vânăt pe tâmplă, de parcă fusese lovit. Am alergat îndărăt spre casă, strigându-l pe James, care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
pereți, cu uși și geamuri și tavane, bucătării de vară, garduri de lemn vopsite sau spălăcite, grinzi, căpriori, scânduri. dușumele, un talmeș-balmeș de lucruri muncite, dichisite, puse la locul lor cu dragoste și nădejde în Dumnezeu, totul era acum murdar, mânjit, anulat și aruncat pe apa sâmbetei într-o cumplită și sinistră bătaie de joc... Și iată Eu voi aduce asupra pământului potop de apă, ca să pierd tot trupul de sub cer, în care este suflu de viață, și tot ce este
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
o arată cu prinoase! Membrele slăbesc, dorința Tînără rămîne-n oase. [24] Dacă un sens de precauție, mai mult decît legea morală, recomandă să te ții cît mai departe de oamenii răi, pentru a nu fi, în cazul cel mai bun, "mînjit" de către ei, se prescrie în același timp stăruitor să le vii în ajutor ori de cîte ori au nevoie: Dușmanului chiar, de-ți vine, Găzduire să-i dai, demn e; Pomul nu-și retrage umbra-i De la cel ce taie
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
Construct 92, războiul dintre cel două Palate nu-i altceva decât războiul crâncen, cu evidente note de război mafiot, dintre grupurile de interese. Întâia oară de la scrutinul din 2004, cineva îndrăznea să dezvăluie că Arhanghelul luptei împotriva corupției avea aripile mânjite. Cel care acuza PNL, clasa politică de a fi înfrățite cu grupurile nelegitime de interese, era acuzat de a fi el însuși Il capo di tuti capi al unor grupuri nelegitime de interese, și acel cineva nu era un jurnalist
by Radu Alexandru [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
proaspete pe ele, unele tinere, altele „borese“ În toată firea, slujind prin hotelurile cu odăi multe În care se perindau zi și noapte perechi-perechi de Îndrăgostiți ocazionali pentru o desfătare de o clipă; aducându-le ștergarul, apa caldă, netezind așternutul mânjit după plecarea acestora, scoțându-le lăturile, mirosindu-le În acest timp urmele spasmu lui lor pasa ger. Nici o femeie din Regat nu se angaja la aseme nea treburi, afară de câteva țigănci sordide pe la bordelurile de periferie. Atâtea alte ardelence de-
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
își șterge fruntea de sângele ce-l orbește. Să... să buciume, îngână el răgușit, cu fălcile încleștate... Să buciume... Să buciume retragerea la codru!! strigă oștenii porunca Măriei sale... Să buciume!!! Ștefan, rătăcit, orbit, cu ochii în gol... Și pe obrajii mânjiți se preling dâre de sânge îndoit cu apă... "Plânge Măria sa?" "Aiaia Allah!!!Allaaah!!!"... Buciumă... B SIHASTRUL DANIIL ȘI SPOVADA 30 iulie 1476 Fulgeră... Tunetul despică cerul rostogolindu-se în hău, departe... mai departe... O lumânare ce pâlpâie aruncă lumini și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
de pe la 5 la 14 ani care privesc pofticios spre materialul meu didactic și aruncă priviri temătoare spre cutiile enorme, închise, în care sunt ascunse cadourile. După două-trei ore de discuții, demonstrații și câteva tratamente, rămân cu Miguel și câțiva copilași mânjiți demonstrativ cu pastă de dinți pe față, înconjurați de câteva pungi goale, aruncate pe jos. Ședința s-a terminat cu succes, copii au ascultat cuminți și chiar s-au luat la întrecere cine răspunde la mai multe întrebări. Materialul didactic
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
și iese trântind ușa de la intrare și mai tare ca maică-sa. Caracteristică de familie. Bunica vine să strângă ceștile de cafea. Ea întrupează totdeauna, iar în dimineața asta mai mult ca niciodată, demnitatea vexată. Când vede mănușile ude, murdărite, mânjite, pălește de furie: " Cine a făcut asta?" El își ia o mutră nevinovată și concomitent absorbită, privind-o pe deasupra ziarului: "Ce?" Și observând, oripilat, dezastrul: "Oh! Poate că eu... Dar fără să vreau!" "Trebuie să ai curajul faptelor tale!", îi
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
el deschise dulapul... scoase un pergament vechi și-l desfășură dinaintea lui... Era o cartă a Spaniei. În un loc al ei era mânjită cu coloare galbenă ca aurul... El s-apropie de fereastă și se uită mult la locul mânjit. - Hm! da, da! aici trebuie să fie visul vieței mele... Și, ca și când s-ar fi speriat de neîngrijirea cu care lăsase dulapul deschis, aruncă iute pergamentul în fundul lui și-l închise iute c-o cheiță, de oțel... Apoi începu să
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
Mătușa care îl crescuse nu se mai afla de mult printre cei vii. Dilema și controversele porneau dinăuntrul său. Marcat de lipsa părinților, căutase întotdeauna să fie vertical, corect, cinstit și fără pată. Nu putea concepe gândul că acum apărea mânjit, dintr-o dată, de prezența unei femei divorțate lângă el. Fără să-și dea seama cât de mult o răneau vorbele lui, Radu continua să-și plângă de milă, cuprins de zbuciumul teribilei frământări interioare. Scoasă din sărite, ea îi arătă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
pe tine, pe viață, pe tot. Băusem câteva pahare, a fost o rătăcire din care m-am trezit prea târziu. Eu... Ștefan o opri. Nu vreau să știu. Dar ea dorea să se explice, să-și descarce conștiința care, o dată mânjită, nu mai putea fi spălată. Îmi pare rău, îmi pare atât de rău! A fost o nebunie, un blestem! Bărbatul acela e mort. Ce-ai făcut? L-ai înjunghiat când ți-ai venit în fire? Luana izbucni în râs, amestecă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
efort; emisiune; eram; de făcut curat; fotbal; frișcă; fum; geam; geantă; germeni; graniță; grav; greșit; haina; hidos; hoț; iad; ignorant; ilegal; imensitate; impact; inacceptabil; infectat; insalubru; întinat; încălțăminte; înnegrit; înșela; lasă-l; lemn; lenos; loc; mașina; mașină de spălat; măscărit; mînjit; pe mîini; mîzgălit; mediu; microb; microbi; miros urît; mozolit; mucos; muncă; a murdări; necinstit; neglijat; neglijență; neigienic; neîngrijire; neîntreținut; nesimțire; nesimțitor; nisip; noroi, păcate; noroios; obiect; oboseală; ocoliș; odor; păcate; păcătos; picior; plămîni; ploaie; podeaua; politică; politicienii; ponosit; prăfuit; prefăcut
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
de ordin geografic, dar, mă rog, vin rușii care strică totul, așadar, nenorocirea istorică. R: O temă asemănătoare poate fi regăsită și în "Falezele de marmură" de Ernst Junger. Peisajul patriarhal, oarecum paradisiac al falezelor și al mănăstirii invadat și mînjit de oamenii Marelui Pădurar. M. T.: Numai că acolo paradisul se apără.
Michel Tournier – "Paradisul și infernul se apară" by Radu Sergiu Ruba () [Corola-journal/Journalistic/12214_a_13539]
-
de cuțitul Solinger scos în grabă pe masa maro. Fața-i devine roșie: o sugativă ce stă să-i absoarbă tot sângele din inimă. „Nu eu, zice ea, eu nu...” Gardianul o înșfacă de cot pe mica hoață cu chipul mânjit - o mască albastră - cu nasul curgându- i și cu păr ciufulit. Și nimeni n-o crede. Căci lumea e plină de gâsculițe cu dare de mână ca ea, care n-au ce face și umplu supermarketurile. „Eu sunt vinovat”, zic
Inga Abele - Natură moartă cu rodie by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/2418_a_3743]
-
foc. Și-acum, în mașină trasă pe dreapta șoselei județene nepietruite, sub un copac bătrîn, o salcie scorburoasa, rătăcita pe acolo, ne uităm de jos la el, cum ședea pe bancheta microbuzului, întins cu mîinile pe piept, cu chelia lui mînjita de noroi, probabil de la căzătura. Șoferul, Viorel, un țigan mereu voios, îi ținea mortului la căpătîi o lanternă aprinsă, în loc de lumînare. Se dusese Z. Tot așteptăm să se trezească, să ne facă cu ochiul, să ne spună unul din bancurile
Poveste întreruptă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17576_a_18901]
-
Că s-a atins un punct sensibil, o dovedește recenta reacție irațională a lui Iliescu. Revărsându-și veninul asupra presei, el a dovedit că aceasta e singura instanță de care se teme. Chiar dacă a fost infiltrată din greu cu oameni mânjiți, cu "baroni" ce urmăresc îmbogățirea, și nu aducerea la lumină a adevărului, presa deține încă suficiente resurse de onestitate pentru a rămâne în slujba rațiunii. Iliescu n-a înjurat nici SRI-ul, nici Poliția, nici Justiția, pentru că știe că de
Omul de cauciuc by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11851_a_13176]
-
p r a u m a n u l spunând: Ceea ce făurești/e scos din întuneric/De ce nu dorești/ Să te scalzi în lumină// Războiul deschide în mine/pleoapa/milioanelor de fețe căzute//Ce așezi acolo/ce ridici/de sânge mânjit//Așez cuvintele/vremurile le înalț/ Ce mult mai durează/munca ta/neînsorită//E suprauman/să respingi/o lacrimă. La fel și în poemul închinat Prietenului mort, Rózewicz avertiza că El nu mai este „omul care a fost”. Se pare că
Despărțirea de Rózewicz by Nicolae Mareș () [Corola-journal/Journalistic/2566_a_3891]
-
ascultând am plutit prin marea de lacrimi și sânge Suprauman Ceea ce făurești e scos din întuneric De ce nu dorești Să te scalzi în lumină Războiul deschide în mine pleoapa milioanelor de fețe căzute Ce așezi acolo ce ridici de sânge mânjit Așez cuvintele vremurile le înalț Ce mult mai durează munca ta neînsorită E suprauman să respingi o lacrimă Tata Prin inimă-mi trece Tatăl gârbovit Care în viața lui n-a economisit n-a adunat bob cu bob casă nu
Despărțirea de Rózewicz by Nicolae Mareș () [Corola-journal/Journalistic/2566_a_3891]
-
de reușeam să mă țin după el. Cînd se oprea, deschidea furios cartea, pe urmă o închidea și dădea cu ea de pămînt. Apoi le-a venit rîndul și altor opere ale lui Niezsche. Mi le oferea făcute ferfeniță sau mînjite, mărturisindu-mi: "Scuip pe ele, apoi i le arăt soarelui, care le vorbește." Evident, remarcasem bizareria însoțitorului meu, dar pentru noi, poeții, nebunii sînt, precum misticii, niște tainici colaboratori pe care îi iubim. De altfel, acest apucat era uneori sublim
Memoriile Elenei Văcărescu by Anca-Maria Christodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15859_a_17184]
-
o anumită amintire a d-sale. O reproduc: „Câteodată, când mă aștept mai puțin, îmi apare înaintea ochilor o scenă, mereu aceeași. O coloană nesfârșită de prizonieri - toți în bluze-uniformă rusești, dar cu câte o «stea a lui David» evreiască, mânjită cumva cu vopsea roșie, pe spate - aleargă, aleargă, desculți. De ambele părți ale convoiului, gardieni militari nemți pe motociclete. Unul din prizonieri, istovit, a rămas cu câțiva pași în urmă. De pe o motocicletă îl plesnește biciul. Altul, la capătul puterilor
Sorin Toma (redactor-șef al „Scânteii“ între 1947-1960): „Articolul despre poezia lui Arghezi, l-am scris din însărcinarea conducerii superioare de partid” () [Corola-journal/Journalistic/5201_a_6526]
-
patriotică" s-ar prăbuși cât ai zice pește, lăsând locul unui infern alcătuit din activitatea de poliție politică sută la sută a Securității. Sunt convins că absolut toți "profesioniștii" lui Drăghici și Postelnicu au fost, într-un fel sau altul, mânjiți. N-aveau cum să se sustragă înseși esenței aparatului gândit exclusiv pentru a fi asmuțit asupra cetățenilor țării. Degeaba spun că ei s-au ocupat de lucruri fine la Paris sau la Londra: până să fi ajuns acolo, erau obligați
Siguranța-nstelată deasupra și legea imorală în noi by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12080_a_13405]
-
pentru o vreme, orgoliile generalilor ce se credeau eterni și intangibili. Lovitură de teatru de la sedint a de analiză a Ministerului de Interne nu e, însă, decât o variantă a faimoaselor .rotații de cadre.. Dacă un general evident incompetent, evident mânjit, evident ticălos își pierde doar funcția, nu și gradul, toata zarva a fost degeaba. Neplăcut nu e doar că schimbările se produc la presiunea . presupusa . a lui Ion Iliescu (în fond, trăim într-o cultură politică primitiv-traditionala, în care tătucul
Creditele neperformante și performanțele statului polițienesc by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14243_a_15568]
-
care să-i ostracizeze pe cei care au distrus o bună parte din floarea României. Dacă în jumătatea de an ce urmează voi fi în continuare ignorat îmi voi retrage oferta”. Astăzi în sufragerie Dormitau pe-o farfurie, Necăjite si mânjite, Zece ouă înrosite . Un ou alb, abia ouat, Cu mirare le-a-ntrebat: Ce vă este, frătioare, Ce vă doare? Nu vă ninge, nu vă plouă, Stati gătite-n haină nouă, Parcă, Dumnezeu mă ierte, N-ati fi ouă... Suntem fierte! Zise
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
cartea mea cu pești pe care le ascund cu grijă și le rearanjez mereu exact unde se vede mai bine, în colțul în care cade lumina atunci când se deschide ușa - le-am pitulat artistic sub aceeași foaie bine boțită și mânjită la fel de simțit în nuanțe tari de verde și căcăniu. În culorile astea vâscoase și în contextul vrăjelii cu igiena personală, treaba este, cred eu, în concordanță atât cu meniul, cât și cu repetatele dureri de burtă cu care îl țin
RICHARD FLANAGAN - Cartea cu pești a lui Gould () [Corola-journal/Journalistic/5659_a_6984]