241 matches
-
ordinelor ajută pe dușman în realizarea planurilor sale mârșave, numai acela merită înalta încredere a partidului de a fi lucrător operativ. Nu poate obține rezultate pozitive în muncă, nu poate da lovituri serioase dușmanului, lucrătorul operativ care muncește superficial, de mântuială, neplanificat, dezordonat, în mod șablon. Pentru a obține succese în realizarea sarcinilor, lucrătorul operativ are obligația să ducă muncă perseverentă, plină de răspundere și însuflețire, conștient de îndatoririle sale patriotice. Astfel, în regiunea Oradea, organele Securității Statului duceau acțiune împotriva
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
constrângerile pieței funciare să se instaleze în zone pe care nu le-au ales, zone aflate adesea departe de echipamentele și de serviciile orașului, și prin aceasta condamnate la deplasări continue; exasperate de defecțiunile care distrug treptat construcții făcute de mântuială, uzate de o promiscuitate la fel de detestabilă ca aceea a marilor ansambluri rezidențiale, "[ele] trăiesc o viață care li s-a "închis" deși, ca și celelalte familii, sperau la prosperitate"4. În aceste condiții, mai ales femeile sunt obligate să-și
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
o clipă dorințele, aspirațiile artistice și greutățile, piedicile, într-un cuvânt întreaga frământare a noastră, scriitori și artiști, în ultimii ani (...). Raportul tov. Malenkov ne atrage atenția asupra necesității luptei împotriva lucrărilor «mediocre, șterse, iar uneori chiar lucrări făcute de mântuială, care denaturează realitatea» (...). Textul citat din raportul lui G.M. Malenkov ne va întări în lupta pe care o dăm împotriva unor asemenea opere în care viața e zugrăvită în «culori șterse și monotone». Viața e mai bogată, mai plină de
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
lipsă de dragoste față de literatura noastră nouă (...). Astfel el a ajuns să exprime poziția celor acriți de insuccese, codași în ale creației, oameni mâncați de individualism, care cer să se deschidă drumul liber formalismului și în general lucrărilor scrise de mântuială! Literatura trebuie să slujească cauza socialismului și nu poate înflori decât slujind această cauză. Or, iată că sunt tovarăși - în această categorie intră și I. Vitner - care nu vor să recunoască deloc că poate și în producția lor vor fi
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
putred, cangrenat în societate. Vorbitorul a subliniat importanța valorificării învățămintelor marilor noștri clasici satirici: Gr. Alexandrescu, Filimon, Eminescu, Caragiale (...). Al.I. ȘTEFĂNESCU (...) a arătat că lipsa de răspundere a unor scriitori se manifestă în activitatea de creație, în munca de mântuială în redactarea lucrării, în insuficienta atenție acordată problemelor limbii literare, și în general în lipsa de grijă pentru finisarea operei literare. Astfel de exemple negative sunt furnizate de lucrările predate editurilor de Alexandru Jar, Aurel Mihale ș.a. Alți scriitori ca Cicerone
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
din sfera artisticului. Așa cum, prin 1950 toate neajunsurile poeziei au primit un nume: proletcultism, în acest an „cenușiul” înglobează toate slăbiciunile de care s-a făcut vorbire până acum: erou șovăielnic, palid, șters, fad; schematism, naturalism, formalism, manierism, scris de mântuială, monoton, neconvingător ș.a. O primă panoramă a aspectelor cenușii, recte netipice, face Scânteia în redacționalul 26 citat în primul capitol al acestei părți, reprodus și în Viața românească 27. În același număr, Mihai Gafița 28 interpretează câteva scrieri, amendându-și
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
românească-Almanahul literar, Cluj continuă; căci acesta din urmă, în două numere la rând, deși într-un context mai larg, revine la critica lui E. Frunză menținându-se pe poziții (în nr.6), iar în nr.7 dezvăluind prezența scrisului de „mântuială” și în critica literară, nu numai în proză, cum ar fi, de exemplu, un articol al lui N. Moraru, găzduit de Viața românească. Până la urmă, arbitrează Scânteia și am văzut cum, prin pana (degetul arătător) al lui Paul Georgescu. Urmează
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
poezia de dragoste și poezia satirică. Poeții se vor conforma noilor comandamente lirice, scriind poezii de dragoste, precum și fabule, pe care le vom detalia în capitolele următoare. Până atunci să încercăm să creionăm «aria cenușiului» în lirică, recte: poezii de mântuială, clișeu, șablon, schematism, «simțiri reci-imagini banale» și altele, așa cum au fost ele dezvăluite în presă. Un prim semnal de alarmă trage A.E. Baconsky. declanșând duelul Almanahul literar - Viața românească de care pomeneam mai devreme. Referindu-se la ciclul de
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
entuziastă autoarea despre eroul său (...). «Maistrul» cu vocea tunătoare vorbește rar, și atunci numai în imagini (...). Platitudinea, inexpresivitatea acestei poezii care vrea să-și mascheze lipsa de conținut prin interjecții, nu-i nevoie să fie demonstrată în continuare. Poezii de mântuială sunt și Echipa fetelor și Ulița colectiviștilor semnate de Petre Solomon în Cultura poporului nr 5-6. Echipa felelor este o alcătuire de versuri inutile - corect versificate dealtfel - și orânduite fără nici un miez: Măi băiete, măi băiete Ce-o fi acolo
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
este supusă și prelucrarea dramatică a nuvelei Desfășurarea de Marin Preda - prelucrarea purtând subtitlul În satul din vale. Liana Maxy deformează și caricaturizează în mod vulgar o operă literară deosebit de valoroasă (...). Revista Contemporanul publică de asemenea unele lucrări făcute de mântuială, neartistice, îndeosebi la date festive sau comemorări. Așa este, de pildă, poezia Letiției Papu, Cântec de mai - sinteză completă a clișeelor genului festiv (...). Publicului nostru nu-i poate fi indiferent faptul că Mihai Beniuc - poet apreciat și iubit de poporul
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
completă a clișeelor genului festiv (...). Publicului nostru nu-i poate fi indiferent faptul că Mihai Beniuc - poet apreciat și iubit de poporul nostru încă din anii dinainte de 23 August 1944 - semnează în Viața militară o lucrare intitulată Oșteanului, scrisă de mântuială, neartistic (...). Este regretabil că poeta Nina Cassian semnează în Cultura poporului o banală și prozaică alcătuire de strofe, întitulată Marș de pace. Și tu, și eu, și noi, și voi Avem ceva de apărat Ogorul, fabricile noi. și continuă în
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
amărăciune trebuie să constatăm însă că această admirabilă sarcină nu se bucură de prea mare cinste în rândurile criticilor noștri. Printre unii critici există încă prejudecata că nu e prestigiul lor de a milita contra unor lucrări slabe, scrise de mântuială și care nu au dreptul să pătrundă în literatură și cu atât mai mult în publicațiile cu marc răspundere; de aceea, în general, acești critici preferă calea cea mai comodă de a-și «lega numele» de operele valoroase, consacrate laolaltă
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
dintre oameni, fără îndoială că-și va lichida astfel de lipsuri și va putea da opere noi, încă mai valoroase”. - Dan Costa. - Etichete înșelătoare. În: Almanahul literar, Cluj, nr.7 (44), iul.: „Prea adesea revistele noastre găzduiesc asemenea exerciții de mântuială purtând însă etichete la ordinea zilei, și în general sunt încă privite cu bunăvoință acele materiale în care abilitatea autorului înghesuie într-un spațiu minim (cazul cel mai fericit) o serie întreagă de locuri comune și de clișee verbale aliniate
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
știm fiecare ce dorim pe lumea aceasta, de la lumea aceasta, și să ne facem bine treaba pentru care am optat. Pare greu numai pentru că ne-am obișnuit, mai ales în ultima jumătate și ceva de veac, să facem totul de mântuială. Pentru acea perioadă, era aproape firesc. Nimeni nu vrea să facă eforturi în general, pentru întreaga societate. Bun, cu asta s-a terminat și ar trebui să ne dăm seama! Acum, putem face eforturi pentru noi înșine, pentru familiile noastre
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
enivre și facilement leș gens avec l'illusion de la création. " Notre traduction. C'est nous qui soulignons. 987 V. Idem, p. 114 : " [...] în cele câteva decenii posteminesciene, poeți precum Coșbuc sau Iosif au făcut multe traduceri, fragmentar onorabile, fragmentar de mântuiala, grăbite adesea. Coșbuc s-a întrecut uneori pe șine traducând pe Dante, dar fără largă respirație. Ștefan O. Iosif a tradus mult și onest, dar s-a încurcat uneori cu o poezie prea gravă pentru puterile sale. " (" [...] dans leș quelques
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
în teren cu privire la lucrul efectuat de evrei la diferite lucrări pe care aceștia au fost puși să execute, am constatat că: evreii nu depun toată munca la efectuarea lucrului și în mod vădit arată rea voință, lucrează încet și de mântuială, iar lucrul nu sporește. evreii caută prin toate mijloacele să se sustragă dela lucru, fie prin intervenții directe, prin Comunități, fie prin Instituții și întreprinderi, unde aceștia sunt camuflați. Pentru a curma această lipsă de înțelegere din partea evreilor și sabotarea
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]