11 matches
-
fragmentarismul ei, reificările și disoluția magnetismului existențial. E, în aceste desene, o lume plină de transfigurări metaforice și de substanță jertfelnică, cerându-și clipa de grație și mântuire, în imagini fie ale răstignirii, devoțiunii, jertfei, altruismului, răscumpărării, pocăinței, ispășirii, salvării, mântuinței, căutării, fie ale orgiasticului, demoniacului, dionisiacului, stărilor catabazice, opresivului, violenței, disoluției, rupturilor și fragmentărilor de tot felul. Pretutindeni întâlnim expresive simboluri grafice ale unor metamorfoze dureros-ispășitoare, de unde și fiorul tragic al viziunilor «răstignite» și al unei înțelegeri superioare în materie
Florin Preda-Dochinoiu () [Corola-website/Science/331700_a_333029]
-
nobile aprind speranța de o viață mântuitoare în ființele asuprite de soarte"82. Sau pentru Dimitrie Bolintineanu: "Dintre acești barzi ai națiunii noastre, dintre acești apostoli ai românismului, carii ca și farul în mijlocul mărei furibunde arată calea cea sigură pentru mântuință"83. Tot apostoli sunt Anastasiu Panu, fost caimacam al Moldovei, lingvistul Aron Pumnul sau fabulistul Țichindeal. Nu contează profesia sau postura publică. Nu e nevoie ca poeții să trăiască în mizerie, ca revoluționarii să fie martiri, ca oamenii politici să
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
tocmealele și legăturile, cum zic la noi, la neamți, parola, ce le-ați călcat și toate legăturile și ați stricat și parola". Cât despre "folosul de obște", și aici funcționează alte criterii, căci "Haizler zise că nu să poate nici o mântuință fără primejdie și făr' de pagubă". Până la urmă "neamțul" este luat prizonier de turci și mai are ocazia să-i spună lui Brâncoveanu câteva cuvinte memorabile: "...de sunt și rob, astăzi am căzut în robie, iară tu ești rob de când
Visul român by Manuela Tănăsescu () [Corola-journal/Journalistic/15089_a_16414]
-
Cei care salutam acolo evenimentul, încercînd a sublinia frumusețea totală a efortului, nu-l despărțeam de opțiunea ascetică din care se zămislise această emblemă, diametral opusă franjurilor ornamentale și circumlocuțiunilor stilistice. * Finitul, în această perspectivă, nu înseamnă cumul amplificator, ci mîntuință printr-un salt radical într-o calitate curios abruptă, într-o prăpastie de sustracții care au pozitivat esențial nespusulși absența, îndreptățind, ai crede, maxima unui ilustru arhitect - „less is more". Parcă efectuînd o anamorfoză misterioasă, portrete ireductibil adevărate, acela al
Gorduz - „Deasupra celor trei dimensiuni“ by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/6233_a_7558]
-
toți aștepta un mântuitor. Arătarea lui Mihaiu în mijlocul lor a fost ca un fulgir strălucitor care dete duhului rumânesc celui amorțit o lovitură electrică; rumânii se deșteptară; cunoscură trimiterea lui din ceriu, și alergară la glasul lui cel propăvăduitor de mântuință. El era eroul, era idolul lor, era viața și fericirea lor, era rumânul care făcea cât toți rumânii. Sub comanda lui, rumânii cu armele în mână dezvoltară o putere destoinică de a trage admirarea și lauda celorlalte nații; vrednică de
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
românilor trecu ca un vis; nația rumânească iar se tăie în părți; rumânii iar căzură sub puteri streine sau diosibite, și vremurile cele grele mai dinainte iar se întoarseră. În necazurile, sufiririle și duhurile lor strigară multă vreme: Mihaiu și mântuința! Dar Mihaiu numai era! Mai mult însă decât toți, rumânii din țara rumânească au plâns moartea cea fără vreme a lui Mihaiu. Născut aci, în niște vremuri nefericite, norocirea țării sale l-a adus ca să șază pe scaunul moșilor și
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
să desfășure o viață nouă însuflețită cu neatârnare politică" (Aaron, 1835, pp. ix-x). Însă geniul românesc și duhul național au fost aduse iarăși de dușmanii românilor într-un con de umbră, ceea ce a dus la reînceperea luptei pentru "apărarea naționalității, mântuința neatârnării și scăparea drepturilor lor, împotriva puterilor vecine ce voia să le soarbă ființa" (Aaron, 1835, p. x). Pe lângă mântuirea politică (dobândirea și prezervarea neatârnării) prin intermediul statalității, o altă formă de eliberare națională viza îndepărtarea alfabetului chirilic și reinstalarea limbii
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
tăcerea, jalea fac să vibreze coarda cea mai fină a lirei: „Tot e tăcut și jalnic, Însă așa cum ești Singură porți povara mărirei românești, TÎrgoviște căzută! poetul Întristat Coloare variate În sînu-ți a aflat...” Tot aici se află și „semnul mîntuinței”, posibilitatea (simbolică) de salvare. Turnul devine, În acest spațiu imaginar, o cîrmă: biblica, vestitoarea coloană de foc care duce poporul lui Israel spre pămîntul făgăduinței: „Să fie nouă cîrma, coloana cea de foc, Coloana ce odată din țara de exil
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
toți aștepta un mântuitor. Arătarea lui Mihaiu în mijlocul lor a fost ca un fulgir strălucitor care dete duhului rumânesc celui amorțit o lovitură electrică; rumânii se deșteptară; cunoscură trimiterea lui din ceriu, și alergară la glasul lui cel propăvăduitor de mântuință. El era eroul, era idolul lor, era viața și fericirea lor, era rumânul care făcea cât toți rumânii. Sub comanda lui, rumânii cu armele în mână dezvoltară o putere destoinică de a trage admirarea și lauda celorlalte nații; vrednică de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
românilor trecu ca un vis; nația rumânească iar se tăie în părți; rumânii iar căzură sub puteri streine sau diosibite, și vremurile cele grele mai dinainte iar se întoarseră. În necazurile, sufiririle și duhurile lor strigară multă vreme: Mihaiu și mântuința! Dar Mihaiu numai era! Mai mult însă decât toți, rumânii din țara rumânească au plâns moartea cea fără vreme a lui Mihaiu. Născut aci, în niște vremuri nefericite, norocirea țării sale l-a adus ca să șază pe scaunul moșilor și
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
să desfășure o viață nouă însuflețită cu neatârnare politică" (Aaron, 1835, pp. ix-x). Însă geniul românesc și duhul național au fost aduse iarăși de dușmanii românilor într-un con de umbră, ceea ce a dus la reînceperea luptei pentru "apărarea naționalității, mântuința neatârnării și scăparea drepturilor lor, împotriva puterilor vecine ce voia să le soarbă ființa" (Aaron, 1835, p. x). Pe lângă mântuirea politică (dobândirea și prezervarea neatârnării) prin intermediul statalității, o altă formă de eliberare națională viza îndepărtarea alfabetului chirilic și reinstalarea limbii
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]