1,061 matches
-
oameni îmbrăcați așa cum văzuse el numai la teatru, împodobiți cu pietre prețioase și coliere, vopsiți pe față mai ceva decât păpușile rusești și care fluturau elegant niște batiste uriașe, evident, parfumate și se scărpinau cu voluptate folosind un fel de mânuțe aflate în vârful unui mâner lung, din aur. Un grup mai mic de indivizi îmbrăcați în negru din cap până în picioare făcea notă discordantă până și prin faptul că îi aruncau priviri asasine nu numai disprețuitoare precum toți ceilalți. Și
UN OLTEAN LA CURTEA REGELUI SOARE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1446 din 16 decembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1418751989.html [Corola-blog/BlogPost/340390_a_341719]
-
din cărți. Mde, riscurile meseriei... De păduchi nici nu mai vorbesc fiindcă, după cum constatai, cam toți vă scărpinați pe sub peruci așa că nici nu mai întreb de ce. Da-mi place că o faceți cu chestiile alea de aur în formă de mânuță... Hai, că sunteți de tot râsul... Verdunel însă nici nu zâmbi, ci doar închise telefonul, se închină ceremonios și spuse în franceza lui care putea fi destul de ușor considerată cea de pe vremea lui Catorz: - Preastrălucite, divinul tău trup este în
UN OLTEAN LA CURTEA REGELUI SOARE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1446 din 16 decembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1418751989.html [Corola-blog/BlogPost/340390_a_341719]
-
SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Eseuri > POVESTE PENTRU MĂMICI Autor: Emil Wagner Publicat în: Ediția nr. 1713 din 09 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului Știe bebelușul să numere? Dacă nu, învață-l pe degețele după supt. Are cinci degețele drăguțe la fiecare mânuță. Treabă de Ileană Cosinziană. Feții frumoși de astăzi au și alte preocupări în afară de lupta cu zmeii sau cu curtarea Ilenelor. Unii se mai preocupă și de ... geometrie. Ce-o mai fi și aia? A fost odată, de mult ..../ că de
POVESTE PENTRU MĂMICI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1713 din 09 septembrie 2015 by http://confluente.ro/emil_wagner_1441811426.html [Corola-blog/BlogPost/378205_a_379534]
-
de ani, învățătorii ne îndemnau să ne gândim la o ”creație” care să însemneze un cadou dedicat mamelor noastre. Tu nu cred că m-ai observat vreodată când ”furam” forfecuța de-acasă pentru a-ți ”lucra” la școală, eu cu mânuțele mele, cadoul pe care ți-l ofeream bucuroasă la serbarea închinată mamelor, în ziua de 8 Martie. Mi-e dor de tine mamă scumpă! Mi-ai fost darul dumnezeiesc cel mai de preț care să-mi întruchipeze atâtea virtuții în
SCRISOARE PENTRU MAMA de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 69 din 10 martie 2011 by http://confluente.ro/Scrisoare_pentru_mama.html [Corola-blog/BlogPost/349065_a_350394]
-
lu' unchiu'?! Neprimind un răspuns, repetă întrebarea dar pân' la jumate, pentru că Damas, mogâldeața de nepot'su de câțiva anișori se și repezi peste pragul ușii, „mătură” împrejur zăpada proaspăt căzută și peste grătarul de șters de la intrare și cu mânuțele ca două flăcări alb-roșietice și oțelite de frigul năpraznic de-afară apucă la „fics” obiectul pierdut, înmânându-i-l acestuia atât de repede că nici nu observase reproșul vag din privirea băiețasului ... I-l înapoie cu „urechiușele” gata să primească
BASTARDUL de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 172 din 21 iunie 2011 by http://confluente.ro/Bastardul.html [Corola-blog/BlogPost/372100_a_373429]
-
nu mai vroia să îl împingă ... și a plecat ... primele picături, primul mililitru și apoi încă unul și jetul de perfuzie curgea cu repeziciune împingând soluția spre inimă, ca și cum toate inimile noastre contribuiau la efortul acesta ... Cât era distanța de la mânuța ei stângă până la inimă? ...O secundă, două ... inimile noastre s-au oprit și deodată, pe ecranul acela nesuferit al monitorului, linia albastră s-a întrerupt și a descris firav un impuls scurt cât o fracțiune de secundă... - Dă-i mai
CERASELA NICOLETA SLĂVULETE de CERASELA NICOLETA SLĂVULETE în ediţia nr. 1951 din 04 mai 2016 by http://confluente.ro/Cerasela_Nicoleta_Sl%C4%83vulete.html [Corola-blog/BlogPost/376545_a_377874]
-
Ai refuzat morfina adusă, ai răbdat chinurile, în dorința de a trăi lucid ziua intrării fiicei celei mici în facultate. Trebuia să susțină examenul peste câteva săptămâni. „Vreau să te știu o luptătoare ... ” i-ai spus și ea își freca mânuțele, lacrimile cădeau ca niște perle transparente, pe obrajii ei frumoși de adolescentă și îți promitea că va intra la facultatea de medicină. Asistam, dopată cu calmante, la acea scenă ... Într-o zi când medicii - colegii tăi - mi-au spus că
UN ROMAN CU CHEIE INIŢIATICĂ de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 279 din 06 octombrie 2011 by http://confluente.ro/_un_roman_cu_cheie_initiatica.html [Corola-blog/BlogPost/355538_a_356867]
-
el Veronicăi, și eu i-l mai citesc din când în când să văd cum reacționează... Se lăsă apoi tăcerea cafelei; grația gesturilor cu care Veronica își bău cafeaua îi păru lui Eminescu ruptă dintr-un studiu de balet. Cu mânuțele ei fine sorbea din ceșca de cafea cu o eleganță rar întâlnită. El o privea și se întreba: „De unde picase această femeie să-i tulbure lui existența de bârlog tocmai acum în preajma examenelor?” Veronica, bănuind că ceva nu-i în
EMINESCU LA VIENA- ÎNTÂLNIREA CU VERONICA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Ion_ionescu_bucovu_1396676143.html [Corola-blog/BlogPost/347746_a_349075]
-
dorinți nemărturisite, mai-mai să o sărute, când "șerpoaica" nu pirdu ocazia să-i răspundă, trimițându-i un zâmber fermecător. Apoi i-a primit degetele (fiind cuprinsă de un fior al primei săgeți trimisă de zeul Amor), care i-au prins mânuța, răspunzându-i cu o strângere tandră de acceptare a iubirii nemărturisite, înțelegându-se numai din priviri tandre. Ca să nu dea de bănuit, Pandelică mai adăugă cu entuziasm: Bravo Didinica! Ești la înălțime Ura!!!... Aplauzele au înviorat atmosfera, iar părintele dovlete
PARTEA A V-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 by http://confluente.ro/Partea_a_v_a_pariul_blestemat_marin_voican_ghioroiu_1359792446.html [Corola-blog/BlogPost/359274_a_360603]
-
liber, să-și vadă iubirile, venirea lui îmblânzind atmosfera și descrețind frunțile tuturor. Pentru Ionuț era cea mai mare bucurie, îi sărea în brațe și îl acoperea pe obraz cu pupici, iar acesta se topea de fericire când îi simțea mânuțele îmbrățișându-l și pupicii pe obraz. Îl suia pe bicicletă și făcea câteva ture prin casă, făcându-i instructajul. Era isteț și prindea din zbor tot ce trebuia să țină minte, și abia aștepta să se oprească „ reaua de ploaie
de LUCHY LUCIA în ediţia nr. 1989 din 11 iunie 2016 by http://confluente.ro/luchy_lucia_1465667111.html [Corola-blog/BlogPost/379197_a_380526]
-
meu, așa că mi s-a făcut o poftă teribilă de scaldă. Am coborât la malul lacului, lângă părinții mei care munceau de zor și luând albia ce nu-i mai folosea mamei, m-am urcat în ea și dând din mânuțe, am ajuns la câțiva metri de mal. Mama, speriată, văzându-mă pe lac, striga să mă întorc la mal, să nu mă răstorn cu albia. Dar eu visam că sunt într-o barcă adevărată și mi-am promis în gând
DULCE COPILĂRIE . (DIN CICLUL AMINTIRI ALE COPILĂRIEI ) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1093 din 28 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Dulce_copilarie_din_ciclul_stan_virgil_1388224489.html [Corola-blog/BlogPost/353350_a_354679]
-
Într-o zi, mai mulți copii de vârsta mea, până în zece ani, am plecat la acest lac, hotărâți să ne scăldăm și să prindem pește. Cum la undițele noastre nu venea niciun pește, am început noi să-l prindem cu mânuțele. Aceștia erau de fapt mormoloci de broască, pui cărora nu le dăduseră încă piciorușele. Cu un asemenea trofeu m-am prezentat mândru în fața mamei și a bunicii, care locuia atunci cu noi. Când au văzut ce am în mână, cele
DULCE COPILĂRIE . (DIN CICLUL AMINTIRI ALE COPILĂRIEI ) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1093 din 28 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Dulce_copilarie_din_ciclul_stan_virgil_1388224489.html [Corola-blog/BlogPost/353350_a_354679]
-
când am intart... Nas în nas cu Bimbi-am dat, Care mi s-a prezentat Cu-un salut de prinț galant. - Poftiți, bine ați venit! Bimbi este fericit... Că-i faceți mare onoare. Alegeți-vă o tunsoare Din pliantele expuse... Și mânuța îmi întinse; Înspre scaun m-a condus, Și o pernuță mi-a pus, Lundu-mi o scamă, atent, Că eram noul lui clieant. - Mulțumesc, meștere dargă, Ai grijă puțin... la barbă... - Fără teamă! Fain model!... Jur! După ras va fi la
ÎN MIZIL LA BIMBIRIC de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1127 din 31 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/In_mizil_la_bimbiric_marin_voican_ghioroiu_1391197736.html [Corola-blog/BlogPost/363691_a_365020]
-
căpitan Chiar la palatul regal; Căci regele căuta Un frizer de teapa mea. Prima probă ce mi-a dat... Să-i rad pe cei din palat: Să-i tund, să-i ferchezuiesc, Ca să mă obișnuiesc... Să n-am tremur în mânuță Când pe rege-lrad la puță. Întreg palatul vuia... Că regele preacurvea. Am fost chemat într-o marți, Regele,-avea păduchi lați, Și se scărpina... în fine, Că nu putea de rușine Să stea cu alteța Sa... Regina, care-l știa Nărăvaș
ÎN MIZIL LA BIMBIRIC de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1127 din 31 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/In_mizil_la_bimbiric_marin_voican_ghioroiu_1391197736.html [Corola-blog/BlogPost/363691_a_365020]
-
se așează muchie pe muchie și colț pe colț. Copiii îi priveau mâinile palide, fascinați de transformarea hârtiei. În cele din urmă, sub degetele ei se ivi un avion roșu, cu aripile ridicate ușor și botul ascuțit. Cristian țipă cu mânuțele adunate în dreptul pieptului, iar Cristinuța bătu din palme. Mama se ridică, făcu câțiva pași și lansă avionul, cu o mișcare amplă, din cadrul ușii spre ei. Într-un zbor lin și elegant, cea mai frumoasă jucărie din lume îi salută pe
JUCĂRIA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1443 din 13 decembrie 2014 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1418445463.html [Corola-blog/BlogPost/376716_a_378045]
-
meu, așa că mi s-a făcut o poftă teribilă de scaldă. Am coborât la malul lacului, lângă părinții mei care munceau de zor și luând albia ce nu-i mai folosea mamei, m-am urcat în ea și dând din mânuțe, am ajuns la câțiva metri de mal. Mama, speriată, văzându-mă pe lac, striga să mă întorc la mal, să nu mă răstorn cu albia. Dar eu visam că sunt într-o barcă adevărată și mi-am promis în gând
IUBIRILE UNUI PESCAR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 by http://confluente.ro/Iubirile_unui_pescar.html [Corola-blog/BlogPost/360882_a_362211]
-
Într-o zi, mai mulți copii de vârsta mea, până în zece ani, am plecat la acest lac, hotărâți să ne scăldăm și să prindem pește. Cum la undițele noastre nu venea niciun pește, am început noi să-l prindem cu mânuțele. Aceștia erau de fapt mormoloci de broască, pui cărora nu le dăduseră încă piciorușele. Cu un asemenea trofeu m-am prezentat mândru în fața mamei și a bunicii, care locuia atunci cu noi. Când au văzut ce am în mână, cele
IUBIRILE UNUI PESCAR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 by http://confluente.ro/Iubirile_unui_pescar.html [Corola-blog/BlogPost/360882_a_362211]
-
nereținută în fața frumuseților naturii sub așezarea calmă a culorilor alternând cu o mare frenezie a vieții. Am remarcat imediat tablourile de inspirație religioasă. Fervoarea credinței de acum își are începuturile din fragedă copilărie, de când mama și bunica îl duceau de mânuță la biserică să se roage ca bunul Dumnezeu să-i aducă acasă tatăl sănătos din pușcăriile comuniste. Credința transpare nu numai din tablourile cu teme religioase, ci și din multe alte ipostazele ale vieții. Bisericile, locașuri sacre, formează o temă
CEASUL DE TAINĂ AL PICTORULUI MIHAI TEODOR OLTEANU de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 359 din 25 decembrie 2011 by http://confluente.ro/_ceasul_de_taina_al_pictorului_mihai_teodor_olteanu.html [Corola-blog/BlogPost/371100_a_372429]
-
-se de mână. S-au apropiat și le-am văzut fețele vopsite mai ales în jurul gurii ca la clovni. Nu aveau coifuri pe cap cum ai tu, Victore. Cât au stat cu mine și au glumit, nu și-au desprins mânuțele. De altfel, în toate visele în care mi-au apărut amândoi se țineau de mână. Mai mereu Andrei apărea în stânga imaginii din vis, iar Teodor în dreapta. Le-am spus să-și șteargă chipurile că nu le stă bine așa și
de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 2052 din 13 august 2016 by http://confluente.ro/anne_marie_bejliu_1471113965.html [Corola-blog/BlogPost/373954_a_375283]
-
-Ce mai faceți, doamnă? Ce vă face păpușa, că e simpatică foc!? Îți vine s-o mănânci, nu alta! Cum mai zâmbea și mă mângâia pe păr! Clar, aici sun! S-a întins spre sonerie, dar...nu ajungea, deși întindea mânuța tot mai sus. -Uff! Nu ajung. Mai bine...bat în ușă! Ciocăni de câteva ori... Nimic! -Trebuie să bat mai tare, că nu aude. Dădu cu pumnișorul cât putu de tare. Degeaba! -Ia să dau și cu picioarele! Și începu
FLORICICA MAMEI-3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1442 din 12 decembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1418415071.html [Corola-blog/BlogPost/382042_a_383371]
-
Ușa de la blocul lor nu era închisă, nu avea cutiuță. Intra cine vrea. Când vrea și cum vrea. Dar aici, la gospodarii cumsecade...Ce să facă? Nu știa să butoneze și chiar dacă ar fi știut, n-ar fi ajuns cu mânuța până la butoanele cerberului. A plecat înciudată. Poate că alt bloc nu mai are astfel de ușă. Da’ de unde? Și blocul acesta are ușa încuiată. Măi, da’ încuiați sunt gospodarii de la blocurile astea! Înțeleg că se feresc de hoți, de răufăcători
FLORICICA MAMEI-3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1442 din 12 decembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1418415071.html [Corola-blog/BlogPost/382042_a_383371]
-
deschise albumul la ultima poză. Inima îi bubuia gata să-i iasă din piept. Tresări. Pe masă era un tort cu cinci lumânări.Stând în picioare pe un scaun, băiețelul cu steluțe în ochi, încerca să stingă lumânările. Ținut de mânuțe, Adi stătea între părinții lui. Erau atât de fericiți! ***** Era o vară toridă. Un cer albastru, fără nici o urmă de nor. Adrian stătea singur pe stânca ascunsă privirilor, privind apele nesfârșite. De când se întâmplase accidentul cu fiul său, avea un
CIOBURI DE CORD de LILIANA TIREL în ediţia nr. 1035 din 31 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Cioburi_de_cord_liliana_tirel_1383188704.html [Corola-blog/BlogPost/344555_a_345884]
-
cap când te uiți cu ochii-nchiși la tavan, boșorog papugiu! Pe acest mic conflict funebru apare pe ușa la care așteptau cei trei, un îngeraș de fată blondă. La propiu. Are aureola sfântă deasupra capului și câteva hârtii în mânuță. - Pace vouă, fiilor! Vi s-au aprobat cererile și vă puteți odihni în pace. Mergeți la locul vostru de veci, acolo unde nu-i nici durere, nici tristețe, nici nevoi. - Nu te supăra, păsărico! - Da, mortule! - Femei sunt? - Hai-hai, nesimțitule
ULTIMUL CUVÂNT de LICĂ BARBU în ediţia nr. 947 din 04 august 2013 by http://confluente.ro/Ultimul_cuvant_lica_barbu_1375629862.html [Corola-blog/BlogPost/342141_a_343470]
-
obiectele să fie noi, cumpărate din magazin”, spune Valentin Vesa. Când apăream, copiii se uitau la noi ca la niște zei. Foarte mulți dintre ei, cei sub 12 ani, nici măcar nu vorbesc. Așa sunt de uimiți. Copilul primește cutia în mânuță și nu-i vine să creadă că e doar a lui, că nu trebuie să împartă cu nimeni Cei mai mulți dintre donatori au înțeles însă ideea, iar unii fac mai mult decât să aducă la centru niște lucruri. Ci devin ei
ShoeBox. Cum poți schimba o viață cu ajutorul unei cutii by https://republica.ro/copiii-care-fac-pe-moc-ii [Corola-blog/BlogPost/338304_a_339633]
-
de alt cămin la care ați fost și vă așteptau. Când apăream, copiii se uitau la noi ca la niște zei. Foarte mulți dintre ei, cei sub 12 ani, nici măcar nu vorbesc. Așa sunt de uimiți. Copilul primește cutia în mânuță și nu-i vine să creadă că e doar a lui, că nu trebuie să împartă cu nimeni, sunt niște momente...Toți voluntarii, după ce împart o cutie devin recidiviști. Îmi spun: Știi ce m-a convins pe mine cel mai
ShoeBox. Cum poți schimba o viață cu ajutorul unei cutii by https://republica.ro/copiii-care-fac-pe-moc-ii [Corola-blog/BlogPost/338304_a_339633]