853 matches
-
său, de câte o blenoragie sau alte belele pricinuite de marea sa vocație de a vindeca bucătărese, îl învăța despre tot felul de leacuri, mai ales despre bolile venerice, parazitoze și altele aparținând de domeniul mizeriei și-i spunea: - Băi, mânzule, să știi de la mine că secretul oricărei vindecări, în cazul când omul are zile, stă în curățenie și gargară cu sare. Niciodată nu am aflat la ce folosește gargara cu sare, dar să știi că rezultate am avut întotdeauna cu
UN OLTEAN LA CURTEA REGELUI SOARE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1446 din 16 decembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1418751989.html [Corola-blog/BlogPost/340390_a_341719]
-
fost poet, ar fi putut fi un foarte bun profesor de muzică. Cu talentul actoricesc inegalabil Nelu Stan a recitat prima poezie compusă de Nichita la vârsta de 4 ani: „Într-o zi cam pe la prânz/Gheorghiță trecea c-un mânz./ Cum mergea cu mânzu-agale,/I-a ieșit un hoț în cale./ Hoțul, fiind bandit din fire,/Îi luă mânzul cu grăbire./ Gheorghe neavând o bâtă/Pe bandit să-l bată,/A rămas cu buza umflată.” După aceste versuri naive de
NICHITA STĂNESCU, 33 DE ANI DE NEMURIRE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2176 din 15 decembrie 2016 by http://confluente.ro/elena_trifan_1481801499.html [Corola-blog/BlogPost/381030_a_382359]
-
recitat prima poezie compusă de Nichita la vârsta de 4 ani: „Într-o zi cam pe la prânz/Gheorghiță trecea c-un mânz./ Cum mergea cu mânzu-agale,/I-a ieșit un hoț în cale./ Hoțul, fiind bandit din fire,/Îi luă mânzul cu grăbire./ Gheorghe neavând o bâtă/Pe bandit să-l bată,/A rămas cu buza umflată.” După aceste versuri naive de început ale copilului Nichita, uimitoare totuși pentru vârsta la care au fost scrise, Nelu Stan ne-a încântat cu
NICHITA STĂNESCU, 33 DE ANI DE NEMURIRE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2176 din 15 decembrie 2016 by http://confluente.ro/elena_trifan_1481801499.html [Corola-blog/BlogPost/381030_a_382359]
-
era chioară de un ochiul drept, și pe deasupra, săraca... șchiopăta de-i plângeai de milă; dar a fost bună că pe ea am înățat să călăresc. Cum să fi fătat amărâta de ea!... Așa că n-am văzut cum arata un mânz. Așa cevba nu se întâmplase, ferească Mântuitorul!... Mai degrabă știam cum fătau caprele, oiile, scroafele... dar o iapă nici atât. Nemaipunând la socoteală că iapa colonelului Pătrașcu era una faină „dorobănțească”, mândră, nevoie mare și atât de înaltă... că mă-trebam cum
PARTEA A II-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 by http://confluente.ro/Partea_a_ii_a_pariul_blestema_marin_voican_ghioroiu_1359791646.html [Corola-blog/BlogPost/359342_a_360671]
-
iar Floricica necheza ca orice „mamă” ce-și iubește odrasla, simt o palmă că-mi cade peste umăr. Când întorc capul, domnul colonel Pătrașcu, a cărei față radia blândețe, mi-a spus: Sergent Dovlete Marin, ce nume i-ai dat mânzului tău drag?” Eram stupefiat, mi se adresase cu „sergent” iar eu eram soldat, și nici nu-i pusesem vreun nume căluțului iubit, doar mă jucam cu el și-i cântam, că de fiecare dată îl botezam Ghicel, Brebenel, Băiețel, Dedițel
PARTEA A II-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 by http://confluente.ro/Partea_a_ii_a_pariul_blestema_marin_voican_ghioroiu_1359791646.html [Corola-blog/BlogPost/359342_a_360671]
-
la înălțarea la cer a genialului pictor Sabin Bălașa, și el, iată, intrat în conul de umbră al uitării contemporanilor: „... În deficitul de albastru/ Al unei lumi cu pumnii strânși,/ Era nevoie de seninul,/ Cu mări, cu nimfe și cu mânji.// Era albastrul dinspre dangăt,/ Când bate clopotul în cer,/ Era accentul trist al mării,/ Când marile corăbii pier.// Era lumina din privirea/ Discipolului muribund,/ Când moare-n temniță profetul/ Și ceilalți faptul îl ascund.// ...// Ne-am săturat de-atâta noapte
DOR DE ALBASTRU..., ARTICOL DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 921 din 09 iulie 2013 by http://confluente.ro/Dor_de_albastru_articol_de_al_florin_tene_1373346261.html [Corola-blog/BlogPost/343511_a_344840]
-
parcă mai văd și niște inimi somate-n ceafă de un focsă-și lase tot și cu asfaltul să-ncheie-n grabă-un troc... XIX. CÂND PLOUĂ, de Gabriela Blănariu , publicat în Ediția nr. 2021 din 13 iulie 2016. Pe crupa mânzului mă-ntind când plouă și mâinile căuș le fac s-adun mai multă viață-n mine, de-acolo arunc iubiri balast care-au mușcat adânc lăsându-mă izvor secat la liziera dinspre lume iar când pe buze-mi trece galbenul
GABRIELA BLĂNARIU by http://confluente.ro/articole/gabriela_bl%C4%83nariu/canal [Corola-blog/BlogPost/366644_a_367973]
-
mușcat adânc lăsându-mă izvor secat la liziera dinspre lume iar când pe buze-mi trece galbenul solar cu gustul de caisă coaptă, de hățuri trag și mă întorc mai altfel,către casă, mai bogată. Citește mai mult Pe crupa mânzului mă-ntind când plouăși mâinile căuș le facs-adun mai multă viață-n mine,de-acolo arunc iubiri balastcare-au mușcat adânclăsându-mă izvor secatla liziera dinspre lumeiar când pe buze-mi trece galbenul solarcu gustul de caisă coaptă,de hățuri trag și
GABRIELA BLĂNARIU by http://confluente.ro/articole/gabriela_bl%C4%83nariu/canal [Corola-blog/BlogPost/366644_a_367973]
-
de domnul Ion Filipciuc vă rețin atenția cu următoarele: „Răboj” - poezii, Editura Litera, București, 1976; „Mândră floare-i norocu” - doine și cântece, Editura Minerva, 1980: „Compunere cu portocale” - povestiri, Editura Ion Creangă, București, 1983; „Vămile cireșului” - povestiri, Editura Albatros, 1983; „Mânzul cu stea în frunte” - roman, Editura Ion Creangă, București, 1984; „Și pieterele curg” - legende și locuri, Editura Sport-Turism, București 1985; „Drumul Împărătesc al poetului”, Editura Macarie, Timișoara, 1999; „Miorița și alte semne poetice” - Biblioteca Miorița, Câmpulung Moldovenesc, 2002; „Simptomuri politice
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1405 din 05 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1415217335.html [Corola-blog/BlogPost/384068_a_385397]
-
românești care sunt de origine geto-dacă. Acești termini privesc o arie foarte largă, începând cu corpul omenesc-beregată, buză, ceafă, grumaz, gușă-, cu cu familia-copil, prunc,, zester-, cu locuința-vatră, colibă, cătun-, cu îndeletnicirile agricole, păstorești, viticole și piscicole-mazăre, țarină, baci, brânză, mânz, strungă, țap, țarc, urdă, zară, butuc, curpen, gordin, strugure, baltă, gard- , cu mediul fizic-măgură, mal-,cu flora- brad, brândușe, brusture, buncet, copac, gorun,ierudă, mugure-, cu fauna balaur, barză, ghionoaie, melc, mistreț, năpârcă, rânză, șopârlă, viezure, zimbru-,cu diferite acțiuni-
LIMBA NOASTRĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1058 din 23 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Limba_noastra_al_florin_tene_1385194262.html [Corola-blog/BlogPost/347266_a_348595]
-
exact ce vreau, strigam cu ochii scăpărând de mânie! Mă înfășca cu palma cât o lopată de după ceafă și mă trăgea într-o parte, gata să mă lipească de pieptul lui devenit din ce în ce mai uriaș, de la un an la altul. - Ho, mânzule, râdea de mine, cu literatura și pictura o să mori de foame! - Nu îmi place matematica! Eram încăpățânată? Foarte bine, dar el cum era? Îmi schimba profesorii ca pe șosete, da de se găsea vreunul destul de priceput încât să-mi bage
NECUNOSCUTUL MEU TATĂ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1707 din 03 septembrie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1441282539.html [Corola-blog/BlogPost/352590_a_353919]
-
Elena Glodean Publicat în: Ediția nr. 2207 din 15 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului Sub teiul tău, în primăvară, când zorii-ncep să își răsfire cu o astrală sârguință tot spectrul de lumini solare, târându-și umbrele prin iarbă, vin mânjii zilei și-nsetați din cupa florilor beau rouă cu gust de tainică „Dorință”. Sub teiul tău, în miez de vară, purtând povara dorului, înmiresmați aburi de „ Doină” umplu pădurile de fagi și pân’ spre seară-n cânt șoptit, spre-a
SUB TEIUL TĂU de ELENA GLODEAN în ediţia nr. 2207 din 15 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/elena_glodean_1484469172.html [Corola-blog/BlogPost/380667_a_381996]
-
ars, Eu ieșind din carte hălăduind în vale. Mă bronzasem de atâtea vise în amiază Eram noapte precum adjectivul negru Mă răcoream tăcând la o fofează Pe care o scrisesem inspirit și integru. Bucuria începutului de ziuă Liniștea călărește pe mânzul negru al dimineții Care n-a deschis încă pleoapele zorilor, Doar melcul dintr-o glastră cu flori dă vieții Noul sens începutului, nuanțelor, culorilor... Pe ici, pe colo, mai trece grăbit câte-un om Îl cheamă rostul lui, pâinea să
CANICULA DIN CUVINTE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 257 din 14 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Canicula_din_cuvinte.html [Corola-blog/BlogPost/359635_a_360964]
-
doctorul, aleargă, simultan pe două-trei piste de calculator, sperând să-l păcălească pe nebiruitul Timp, intenționând să-i țină trena cu toate proiectele de roman germinate în burta calculatorului. Sper ca sufletele cailor din drumul fără întoarcere să intre în mânzul Negruței fătat în vagon, pe care să-l trimită în Peștera doctorului, unde va crește cal năzdrăvan, ca să-l poarte pe doctor în zbor și astfel să-l întreacă pe urâciosul Timp. Numai așa va câștiga doctorul cursa. De aceea
PEŞTERA DOCTORULUI CHIRTOC(2) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1558 din 07 aprilie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1428423826.html [Corola-blog/BlogPost/373859_a_375188]
-
vântul, cu inima bătând, Să îți descopăr casa, să te mai văd curând, Iar tu ca o felină cu mersu-ți grațios, Mergeai ușor ’nainte-mi, iar eu priveam sfios. La jumătatea străzii, tu te-ai întors subit, Iar eu timid ca mânzul, pe loc am înlemnit - Tu mi-ai zâmbit șăgalnic, cu vocea cristalină M-ai întrebat alene: cunoașteți vreo vecină? Nu v-am văzut în zonă, dar sunteți cunoscut - Și-așa din vorbă-n vorbă, idila a-nceput. Și-acum când
IUBITO... de NELU PREDA în ediţia nr. 2113 din 13 octombrie 2016 by http://confluente.ro/nelu_preda_1476378909.html [Corola-blog/BlogPost/384321_a_385650]
-
Patru, trei surori și un frate care s-a prăpădit imediat după naștere - am rămas eu cu cele două surori pe care le cheamă Georgeta și Veronica. Hai să alergăm ca dropiile pe câmpia copilăriei voastre, ca mieii ori ca mânjii zburdând în sprinteneala și pacea libertății, întru întâmpinarea grijilor și apăsărilor de mai târziu, pe-atunci cu totul și cu totul străine vouă...! Am avut o copilărie îndestulătoare și am primit o educație aleasă, înnobilată de credință, respect și bun
MARIA TĂTARU. CONVERSAŢIE CU DOMINANTELE MIRAREA ŞI SINCERITATEA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2094 din 24 septembrie 2016 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1474712642.html [Corola-blog/BlogPost/373892_a_375221]
-
cu mulți ani în urmă de către proroocul Zaharia 9:9: „Saltă de veselie, fiica Sionului! Strigă de bucurie, fiica Ierusalimului! Iată că Împăratul tău vine la tine. El este neprihănit și biruitor, smerit și călare pe un măgăruș, pe un mânz, pe mânzul unei măgărițe.” Intrarea smerită în Ierusalim, este un act simbolic menit să arate că Împărăția Sa nu este din lumea aceasta și că El nu a venit să domnească asupra lumii prin forță și violență. Refuzul Său de
SEMNIFICAŢIA SĂRBĂTORII PASCALE LA CREŞTINI de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 1561 din 10 aprilie 2015 by http://confluente.ro/gabriela_janik_1428661853.html [Corola-blog/BlogPost/373004_a_374333]
-
ani în urmă de către proroocul Zaharia 9:9: „Saltă de veselie, fiica Sionului! Strigă de bucurie, fiica Ierusalimului! Iată că Împăratul tău vine la tine. El este neprihănit și biruitor, smerit și călare pe un măgăruș, pe un mânz, pe mânzul unei măgărițe.” Intrarea smerită în Ierusalim, este un act simbolic menit să arate că Împărăția Sa nu este din lumea aceasta și că El nu a venit să domnească asupra lumii prin forță și violență. Refuzul Său de a se
SEMNIFICAŢIA SĂRBĂTORII PASCALE LA CREŞTINI de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 1561 din 10 aprilie 2015 by http://confluente.ro/gabriela_janik_1428661853.html [Corola-blog/BlogPost/373004_a_374333]
-
Pe pervaz cu trase storuri, Vasul cu mușcata noastră Ce înflorește-n inimi doruri. Ori purtați de vântul serii, De prin văi și până-n stepe, Să culegem miezul verii Din copitele la iepe. Să străbatem zarea-n lume, Alergând ca mânjii teferi, Până se vor face spume Și în coame cu luceferi. Când am paloșul la brâu, Iar pe umăr port o flintă, Tu, iubito, pune-mi frâu, Ca iubirea să se simtă. La întoarcerea acasă, Codrii să-i străbat călare
LA ÎNTOARCEREA ACASĂ de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 486 din 30 aprilie 2012 by http://confluente.ro/La_intoarcerea_acasa_llelu_nicolae_valareanu_1335765923.html [Corola-blog/BlogPost/359236_a_360565]
-
publicat în Ediția nr. 1454 din 24 decembrie 2014. am pironit timpul să nu alunece pe autostrada soarelui dar el nebunul a țâșnit ca o rachetă lepădând una câte una potcoavele lovind în ușa de la șură în care necheza un mânz abia fătat pe-un braț de paie amirosind a pelincuțe cu julfă și a balegă călduță căruțașul înjura de mama focului nici iarna să nu aibă răgaz de odihnă de unde să mai cumpere trifoi ovăzul tocmai l-a stricat pe
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/george_safir/canal [Corola-blog/BlogPost/379831_a_381160]
-
cos ,,păretare”. De început am început să cos, după desen, așa pas cu pas, în urma acului, dar nu am avut răbdarea să termin lucrul acela vreodată”. Una din primele creații ale sale este cea care a avut ca subiect un mânz bolnav pe care veterinarul îl doftoricea și-l cosea la coastă, după ce acesta se zgâriase într-un cui. Bineînțeles că nimeni n-a luat în seamă poezia aceea tristă și nu a avut cine să i-o transcrie, așa cum mama
CARTEA CU COPERŢI DE STICLĂ (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Cartea_celor_patru_maini_cronica_literara_la_cartea_melania_cuc_si_menut_maximinian_cartea_cu_coperti_de_sticla_c.html [Corola-blog/BlogPost/357188_a_358517]
-
Acasa > Strofe > Ritmuri > DORUL DE CĂPESTRE Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 504 din 18 mai 2012 Toate Articolele Autorului Mânjii iepei sure pasc o pădure adulmecă lupul șalupa, șalupul noroc, ghinionul lighioana, lighi-onu' veniți de aiurea să prade pădurea mierea și stupul ca-lupa, ca-lupul prea multă căldură se pierde, se fură la alb sau la negru numai hoțul e integru
DORUL DE CĂPESTRE de ION UNTARU în ediţia nr. 504 din 18 mai 2012 by http://confluente.ro/Dorul_de_capestre_ion_untaru_1337352712.html [Corola-blog/BlogPost/358834_a_360163]
-
Cum fac broscuțele oac-oac și stuful stă contemplativ, În mâlul straniu și lucios ca pielea ta de liliac. Te-aștept în raiul specios, Să facem dragoste-n caimac. Și-n lapte crud de turturea în care s-a-necat un mânz. Și apropo, iubita mea : -Ce faci duminică la prânz? Referință Bibliografică: CE FACI DUMINICĂ LA PRÂNZ? / Marioara Nedea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2065, Anul VI, 26 august 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Marioara Nedea : Toate Drepturile Rezervate
CE FACI DUMINICĂ LA PRÂNZ? de MARIOARA NEDEA în ediţia nr. 2065 din 26 august 2016 by http://confluente.ro/marioara_nedea_1472224740.html [Corola-blog/BlogPost/375387_a_376716]
-
populară. De exemplu, ambele „neamuri” de populație amestecată rosteau numele multor ape, plante sau animale, în denumirea veche a limbii geto-dace: Timiș, Criș, Mureș, Cerna, Dunăre, Argeș, Jiu, Olt, Buzău, Prut, Siret etc., sau: brusture, mazăre, vatră, cătun, brad, barză, mânz, viezure și multe, multe altele... Adeseori, sau de regulă, concluziile istoricilor, mai cu seamă ale celor străini, erau dictate de anumite interese geopolitice. În acest caz, cred că ar fi oportun să facem trimitere la multe izvoare istorice, cel puțin
ADEVĂRATA OBÂRŞIE A POPORULUI ROMÂN. de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1740 din 06 octombrie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1444131660.html [Corola-blog/BlogPost/352566_a_353895]
-
Acasa > Manuscris > Povestiri > MÂNZUL Autor: Cârdei Mariana Publicat în: Ediția nr. 207 din 26 iulie 2011 Toate Articolele Autorului În gajdul plin de fân proaspăt cosit, caii-și iau tainul. Un nechezat ușor mă trezește în zori și am simțământul ciudat că se întâmplă
MÂNZUL de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 207 din 26 iulie 2011 by http://confluente.ro/Manzul.html [Corola-blog/BlogPost/366946_a_368275]