53 matches
-
cum să renunțe. Așa că, era de datoria lui să-și îndure chinul până la capăt. O bucată de timp, prin liniștea nepătrunsă a pădurii, nu au răzbit decât icnetele tot mai istovite ale omului, care făcea din ce în ce mai greu față înfruntării și mârâiturile neostoite ale zmeului, care părea a fi de neînvins. Și, înainte cu puțin ca din Anghel Furcilă să se scurgă ultimele picături de vlagă, când nu se mai aștepta la nimic și începuse să creadă că i-a sunat ceasul
Reîntâlnirea cu zmeul by Ovidiu Dunăreanu () [Corola-journal/Imaginative/6627_a_7952]
-
abia după ce și-au ozonat plămânii cu puternicul aer din codrii Predealului și al Poienii Brașov...; pesediștii erau cât pe ce să se organizeze în grupe de partizani prin Carpații de curbură, pentru a se obișnui cu cotiturile sugerate de mârâiturile câtorva... recalcitranți (vroiam să spun lupi tineri, dar nu!). Clujeanul Ioan Rus spunând clar că este împotriva nu numai a lui Ion Iliescu și Adrian Năstase, ci și a bicefalismului pesedist - dacă ar fi știut domnul Năstase ce a încălzit
Povești la gura caloriferului by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12097_a_13422]
-
cu o aprobare pentru o mașină Lada - privilegiile epocii, mărunte în raport cu cele hărăzite minorității de la putere, dar cât se poate de reale, cât se poate de truculente și de vizibile pentru condiția socială într-o societate în principiu justă. Dacă mârâiturile, înjurăturile și bășcălia erau o formă de revoltă, atunci fusesem cu toții niște revoltați care se ignorau. Dar nu erau decât infirmități de slugi care nu pot trăi fără stăpân. Mascarada revoluționară care dusese la dispariția fostului stăpân fusese ocazia ideală
O proză de Constantin Stoiciu by Constantin Stoicu () [Corola-journal/Imaginative/13439_a_14764]
-
acolo aveam nevoie de curaj, de iluzie, de fantezie bine hățuită... de abnegație, de... Franjurile fluturau de la sine, bătute lin de semnificații necotrobăite echivoc, într-o neglijență tandră, aducătoare de surîsuri binevoitoare, sau de nasuri strîmbate a dispreț, sau de mîrîituri... sau... de cîte un... scuipat în plină figură a moacei mele de ucigaș blînd (unii ziceau sinucigaș!)... de killer, hm, tocmit cu clipa, cu ora, cu timpul împărțit în săptămîni, luni, ani ... și banii în mînă, dom'le, ce mai
Într-o neglijență tandră... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/11878_a_13203]
-
unuia dintre cei mai grozavi bugetofori din Europa!) Așadar, fermitatea de ultim moment a d-lui Năstase e mai degrabă reflexul spaimei de a înfrunta dezastrul, decât al unei decizii politice raționale. Gestul său a fost întâmpinat, după cum spuneam, cu mârâituri înfundate de către "vechea gardă" a partidului. Jucând încă un rol impresionant în PDSR, bătrânii iliescieni nu se vor da în lături de la gesturi radicale. Au făcut-o și cu Petre Roman, nu există nici o garanție să n-o facă și
Țara puciurilor liniștite by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16222_a_17547]
-
Prima pagină e salutată apariția seriei Corpusul receptării critice a operei lui Eminescu, vastă exegeză datorată lui Teodor Vârgolici și I. Oprișan și totodată sunt combătuți vehement cei care-l contestau, în orice caz, îl minimalizau pe poet ("cele câteva mârâituri care se îndoiau de rezistența în timp a creației eminesciene"). în editoriale vine vorba adesea de Caragiale, Slavici, T. Maiorescu și, o dată, autorul ține să reamintească radioascultătorilor debuturile marilor scriitori intrate în legendă: Poeziile populare ale Românilor culese de V.
Tradiția unei reviste vorbite by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8820_a_10145]
-
Într-un fel de cîmp, străjuit de un rîuleț ce forma un iaz murdar, În mijlocul căruia se Înălța o insuliță cît o masă de biliard. Aici, pe malul iazului, Digby dădu peste maiorul Stone. La Început Îl auzi numai: niște mîrÎituri furioase, ca ale unui cîine care visează. Digby coborî povîrnișul ce ducea spre apa neagră a iazului și se pomeni drept În fața maiorului Stone, care-i spuse, țintuindu-l militărește cu ochii lui albaștri și limpezi: — Ordinul trebuie executat! MÎinile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
haită de lupi când făcea armata la Grăniceri și-avea una prin părțile Osoiului... I-a auzit cum dupăie prin zăpadă, a crezut că sunt doar niște câini la nuntă, că iarna nuntesc și ei, apoi, când le-a auzit mârâiturile, n-a mai stat pe gânduri, și-a făcut vânt, a sărit peste poartă, a fugit repede în casă, a îngrămădit masa și scaunele în ușă. I-a auzit toată noaptea săpând la temelia casei... Sorb cu înghițituri mici zeama
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
acum devenise incomodă? Plecă și o silă imensă îi îngreuna cugetul. I se părea că totul este întinat. În stratul de ceapă din fața unui bloc doi câini se fugăreau a hârjoană. Un gest animalic atât de simplu și răscolitor în mârâiturile și în lupta lor. Nu mai știa ce avea de făcut. Tu înveți? Auzea întrebarea sâcâitoare a tatălui, înveți sau te ții de prostii pe acolo? Nu uita, niciodată nu e prea târziu când ai o cauză dreaptă. Eșecurile ne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
un ochi, căci al doilea îl simțeam lipit și dureros, imposibil să ridic pleoapa. Nu știam dacă e zi sau noapte, nu știam unde suntem. Era întuneric și răcoare. De undeva, din beznă, se auzeau din când în când doar mârâituri de câine. Mă durea totul : șalele, ochii, un șold și mai ales umărul de care mă strânsese militarul. Am încercat de câteva ori să mă ridic în picioare și nu am reușit. Minodora era în genunchi, aplecată asupra mea și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
căcat". Nici Oreste nu a renunțat la luptă, el ar fi postat un mesaj a cărui țintă directă este Mircea Badea: Exista un lătrau îndrăcit care turbează când aude de Părintele Iustin Pârvu, vitriolând spațiul mediatic cu tot felul de mârâituri înfundate. Îi recomand un superb reportaj marca În Premiera cu Carmen Avram". Reacția lui Oreste a venit după ce Mircea Badea a scris, tot pe pagina de socializare următorul mesaj: "Într-o seară, Iustin Parvu a spus: 'E o seara frumoasă
Badea spune că Oreste îl aleargă cu banii de la politicieni by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/67455_a_68780]
-
compactă în miez. Da, centrul mă obseda, acolo aveam nevoie de curaj, de precizie, de fantezie... de abnegație, de... Franjurile fluturau de la sine, necotrobăite, într-o neglijență tandră, aducătoare de surîsuri binevoitoare, sau de nasuri strîmbate a dispreț, sau de mîrîituri, sau de, pur și simplu, un scuipat în plină figură a moacei mele de ucigaș (unii ziceau sinucigaș!) cu ora, cu clipa, pe loc... și banii în mînă, dom'le, ce mai tura-vura-murătura! Devenisem astfel o lichea vestită, un fel
Transcriere împotriva sinuciderii (1) by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/15427_a_16752]
-
frigul luminii albe, reci... și bolboroseam ca-n somn... și pipăiam pereții, doream adînc să-i jupuim de razele turtite pe ei, lipite, una cu tencuiala... Ascultam (eu, medicinist ratat, cu stetoscopul!) canarii din colivii, buldogii de faianță, încremeniți în mîrîituri sfioase. însă poezia se termina-n opt versuri. Cîntecel, ce mai tura-vura. Plecam profund nedumeriți de insurecția severă a anotimpului.
Proza din poem (II) by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/16175_a_17500]
-
TVR1 (în penultima seară de duminică a lunii octombrie), care televiziune, redând astfel stră-stră-stră... nepoților de răzeși suficientă căldură sufletească, aceștia și-au putut vedea mai departe de debranșarea caloriferelor, operațiune însoțită de vesele și interesante fluierături patriotice - nicidecum de mârâituri cărora, unii reporteri de televiziune, dar mai ales trădătorii de neam și de țară, sugerează că ar fi înjurături. Nici vorbă! Sorbim o bere, "gândim problema" și o tăiem pe scurtătură spre Uniunea Europeană, "că doar suntem oameni nu animale", vorba
Spaga la Muntele Athos by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10167_a_11492]
-
se umfle, ba chiar să cadă, descoperind cărămida, mai cu seamă în jurul ferestrelor. Câinii erau de toate mărimile, de la javre mărunte, în aparență inofensive, până la dulăi fioroși, ce-și întorceau, vizibil deranjați de venirea mea, capul, urmărindu-mă din ochi. Mârâituri dușmănoase li se ridicau unora din gâtlej. Îmi făceam curaj, căutându-mi drum spre intrare, încercând să creez impresia că le ignoram prezența. În dreptul ușii de acces în casa scărilor mă oprisem derutat, acolo existase cândva o sonerie din ebonită
ÎNTÂLNIRE ÎN ZORI (2) de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 493 din 07 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358606_a_359935]
-
de aceea îl și cultivau ... Un hămăit de câine îl făcuse să tresară. Dulăul se repezise la el cu dinții rânjiți și coama gâtului zbârlită. Cs, cs, cs, Alfi, șoptise, lăsându-se pe vine. Câinele se oprise cu urechile ciulite. Mârâituri i se iscau încă fundul gâtlejului. Alfi, nu mă mai cunoști, băiatule, își întinsese brațul spre animalul întărâtat. Acesta își împinsese și el înainte botul adulmecând. Se bătuse cu palmele peste coapse. Aici, Alfi, aici! Cu un scheunat de bucurie
POTECA FĂRĂ ÎNTOARCERE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 578 din 31 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358735_a_360064]
-
decât cinci minute, iar la întoarcere drama se produsese. Căutând prin iarbă o găsi doar pe Iepurica, Iepurilă intrând parcă în pământ. Vai! Unde să fie? se întrebă tânăra. Birmaneza Pițișor îl înșfăcase pe bietul iepuraș de cap și-n mârâituri pisicești părea că nu vrea să-i mai dea drumul. Degeaba se ascunsese după o tufă de crizanteme, că a și fost observată de către fată până să se îndepărteze. Țipete, strigături, certuri. Dar... nimic, bietul Iepurilă deși era cald, nu
POVESTEA IEPURAȘILOR PITICI de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 2115 din 15 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/359435_a_360764]
-
să văd care-i problema. Uneori însă, ca de pildă în seara cu pricina ea în loc să sune ca de obicei, improvizează prin microfoane, cum doar ea e capabilă, un lătrat gros de câine, gata de atac. Din senin aud o mârâitură agresivă, apoi un lătrat în spatele meu. Luată prin surprindere m-a speriat, că mi-a căzut din mâini mixerul, cu care mixam legumele pregătite într-un castron mare, în vederea pregătirii cremei de legume pentru cina din acea seară. La cină
DOAMNA ,,EINSTEIN' (FRAGMENT DIN ROMANUL INGRID, PUBLICAT ÎN 2015- EDITURA EDITGRAPH) PARTEA II de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2235 din 12 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380389_a_381718]
-
îi este locul. Degeaba ținea el cu dinții de volan. Mafioții jucau meciul capitalismului, pe când el...pe tușă. Și unul dintre „ăștia” făcea pe profesorul cu el. Care...îi aruncase și lui o firimitură, considerată pleașcă. În urechi îi vâjâiau mârâiturile lu’ madam Mototolea: ține cu dinții de pleașcă, Trachee! Nu uita, planetara și cauciucurile, că altfel, revizia te mănâncă! Mai bine, îl pup în fund pe mafiot și să fiu de acord cu savantlâcurile lui negustorești. De aceea se mulțumi
ROMANUL TRANDAFIRUL SIRENEI-EPISODUL 1 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1749 din 15 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372592_a_373921]
-
viabilă arată câtă putreziciune există, de fapt, în partidele noastre, incapabile să prezinte un candidat profesionist. Curat! Comportamentul liderilor de partid a părut bizar, dar a fost corect. Acceptarea noii realități s-a făcut fără prea mari strigături. Mai mult mârâituri. Retragerea partidelor și reformarea lor este esențială pentru viitorul lor și al țării. Criteriile de integritate recent adoptate de PSD și PNL sună promițător. Mai ales în contextul apariției inerente de noi partide, care vor mușca adânc din cadavrele politice
TABLETA DE WEEKEND (135): LUPII LA STÂNĂ de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1816 din 21 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377776_a_379105]
-
spune, repezit, că evenimentul anului ce se încheie a fost, pentru mine, expoziția personală de la Cupola, din octombrie: vernisaj înțesat cu lumea bună a urbei (și nu numai cu cea bună), extazieri pînă în pragul colapsului în fața Păsării paradisului, probabil mîrîituri breslașe (cum altfel!), comentarii scrise-audio-video, apărînd încă și acum, după două luni de la închidere. Să fiu serios! Evenimentul anului a fost retrospectiva Baba. Augustul senior al picturii care, după expoziție, a și plecat grăbit, pe neștiutele cărări elizee a ținut
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
un anunț: ,,Lătratu’ permis dimineața între 8 și 9.’’). Citește analfabetule! Îți citesc eu: Lătratul permis dimineața între 8 și 9. (intră Gigel, făcând mișcări de ,,înviorare’’ în timp ce Miki și Piki sunt pe punctul de a se ,,confrunta’’: mârâituri, lătrături...) Gigel: Stop! Liniște! Aici nu-i circ, ci locuință!... ( trage husa de pe colivia lui Coco) Coco: Scandal! Scandal! Gigel: Da Coco, scandal... Coco: Circ! Circ! Miki: Uite moțatu’! Circ!? Gigel (vede avizul pus de Miki): Cine a pus avizul
Teatrul ca o lecţie de viaţă by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91610_a_92357]
-
pornise pe urmele lui. Nu i-a trebuit mult să-l prindă. Pe urmă, au început să se lupte între ei. Se iscase o gălăgie în ogradă, că nu știam ce se întâmplă. M-am trezit și eu și, după mârâiturile cățelului și ale jivinei, am cam priceput despre ce putea fi vorba. Așa că am luat un par și m-am îndreptat către ei. Am prins un moment bun și, poc! am lovit vulpoiul peste spinare. Înțelegând că i-am venit
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
că Frank Telefon e olog, șchiop, cumva diminuat fizic. Cu siguranță sper acest lucru. — O să ne întâlnim noi într-o bună zi. — O, știu asta. — O să ne întâlnim noi cândva. Și atunci... Și, ca de obicei, încheie cu vreo două mârâituri și amenințări de duzină. O fi ca sperietoarea aia de mâna a treia pe care se oare că tatăl meu l-a angajat împotriva mea. E greu să-i iei pe tipii ăștia în serios. N-au bani care să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
fi trecut mult dincolo de stadiul perfecțiunii... Arar câte unul se oprea În loc, ațintindu-și ochii În direcția câinelui, pe care Oliver Îl boteză Benedict Spinoza, din pricina că uneori acesta apărea În balcon Înarmat cu un telescop. Ceea ce emitea Spinoza prin mârâituri erau concepte pure. Nimeni nu-și bătea Însă prea mult capul să descifreze acest mesaj codificat. Oliver Îl decodifica reproducând În interiorul, dar și În afara sa, cât mai fidel posibil, aceste sunete. Astfel, adevărurile corespondau Încrucișându-se În golul ce despărțea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]