267 matches
-
PROPRIETATE. Ordinea apariției macropropozițiilor (Pd ASM) este schematic dată în tabelul de la pagina 234. EXERCIȚIUL B.18. a) Regăsiți tema-titlu a acestei descrieri. b) Observați organizarea secvenței (planul textului). c) Arătați că există în acest text mai multe izotopii. (p1) Mîrțoaga era lungă și deșirată, cu picioarele împleticite, cu coama rară, cu copitele roase, cu potcoavele clămpănind; pofilul îi rupea coada; pe crupă avea o rană care îi sîngera. (p 2) În șaua din care aproape că nu se zărea, tras
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
un singur tot, de-o singură culoare și cu aceleași mișcări, executînd aproape aceleași gesturi slujind aceluiași interes, iar acest tot se numea poșta d'Auray. Flaubert, Par les champs et par les grèves Soluție a) Avem o primă temă: mîrțoaga (p 1), apoi, o a doua: stăpînul său (p 2 și p 3). Întreaga frază arată că, în realitate, mîrțoaga și stăpînul formează un singur tot: poșta d'Auray. În fraza 4, amestecul de PROPRIETĂȚI și de PĂRȚI aparținînd mîrțoagei
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
tot se numea poșta d'Auray. Flaubert, Par les champs et par les grèves Soluție a) Avem o primă temă: mîrțoaga (p 1), apoi, o a doua: stăpînul său (p 2 și p 3). Întreaga frază arată că, în realitate, mîrțoaga și stăpînul formează un singur tot: poșta d'Auray. În fraza 4, amestecul de PROPRIETĂȚI și de PĂRȚI aparținînd mîrțoagei și stăpînului servește la descrierea acestui ansamblu omogen. De aici putem considera poșta d'Auray ca fiind adevărata temă-titlu a
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
mîrțoaga (p 1), apoi, o a doua: stăpînul său (p 2 și p 3). Întreaga frază arată că, în realitate, mîrțoaga și stăpînul formează un singur tot: poșta d'Auray. În fraza 4, amestecul de PROPRIETĂȚI și de PĂRȚI aparținînd mîrțoagei și stăpînului servește la descrierea acestui ansamblu omogen. De aici putem considera poșta d'Auray ca fiind adevărata temă-titlu a secvenței și mîrțoaga și cavalerul ca fiind PĂRȚI. b) La nivelul organizării secvenței, se vede că (p 1) descrie mîrțoaga
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
formează un singur tot: poșta d'Auray. În fraza 4, amestecul de PROPRIETĂȚI și de PĂRȚI aparținînd mîrțoagei și stăpînului servește la descrierea acestui ansamblu omogen. De aici putem considera poșta d'Auray ca fiind adevărata temă-titlu a secvenței și mîrțoaga și cavalerul ca fiind PĂRȚI. b) La nivelul organizării secvenței, se vede că (p 1) descrie mîrțoaga atribuindu-i PROPRIETĂȚI ("lungă", "cu picioarele împleticite", "deși-rată" etc.) și PĂRȚI ("pofil", "potcoave", "coadă", "crupă" etc.); (p 2) arată poziția stăpînului și îl
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
mîrțoagei și stăpînului servește la descrierea acestui ansamblu omogen. De aici putem considera poșta d'Auray ca fiind adevărata temă-titlu a secvenței și mîrțoaga și cavalerul ca fiind PĂRȚI. b) La nivelul organizării secvenței, se vede că (p 1) descrie mîrțoaga atribuindu-i PROPRIETĂȚI ("lungă", "cu picioarele împleticite", "deși-rată" etc.) și PĂRȚI ("pofil", "potcoave", "coadă", "crupă" etc.); (p 2) arată poziția stăpînului și îl compară în general cu o maimuță; (p 3) descrie anumite PĂRȚI ale corpului cavalerului ("cap" și "gambe
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
etc.); (p 2) arată poziția stăpînului și îl compară în general cu o maimuță; (p 3) descrie anumite PĂRȚI ale corpului cavalerului ("cap" și "gambe"), cît și îmbrăcăminte ("pălărie", "mantou", "pantaloni", "ciorapi", "papuci"). În final, (p 4) descrie în alternanță mîrțoaga și călărețul, amestecînd atributele. Mîrțoaga și cavalerul sînt desemnați succesiv prin nume, apoi prin pronume: animal/stăpîn animal/cavaler animal/om unul/celălalt primul/cel de-al doilea. Ultima parte din (p 4) este încadrată de termenii "toate acestea" și
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
stăpînului și îl compară în general cu o maimuță; (p 3) descrie anumite PĂRȚI ale corpului cavalerului ("cap" și "gambe"), cît și îmbrăcăminte ("pălărie", "mantou", "pantaloni", "ciorapi", "papuci"). În final, (p 4) descrie în alternanță mîrțoaga și călărețul, amestecînd atributele. Mîrțoaga și cavalerul sînt desemnați succesiv prin nume, apoi prin pronume: animal/stăpîn animal/cavaler animal/om unul/celălalt primul/cel de-al doilea. Ultima parte din (p 4) este încadrată de termenii "toate acestea" și "acest tot". Marcînd astfel fuziunea
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
cel de-al doilea. Ultima parte din (p 4) este încadrată de termenii "toate acestea" și "acest tot". Marcînd astfel fuziunea celor doi "actori", fuziune subliniată de utilizarea dominantă a adjectivului același. c) O primă izotopie referențială este focalizată pe mîrțoagă: pofil potcoave copite crupă coadă șa armătură. O a doua izotopie referențială este focalizată pe cavaler, cu termeni proprii chiar meseriei de cavaler și alți termeni proprii personajului ca ființă umană (inclusiv îmbrăcămintea): cavaler om îmbrăcăminte șa cap pălărie de
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
alți termeni proprii personajului ca ființă umană (inclusiv îmbrăcămintea): cavaler om îmbrăcăminte șa cap pălărie de pînză armătură șolduri mantou trăgătoarea hamului burtă pantaloni genunchi ciorapi gambe papuci În ultima frază, este interesant de arătat paralela atributelor fiecărui "actor": Pentru mîrțoagă: Pentru cavaler: sfoară ham ață roșie sau neagră pete de toate formele petece de toate culorile piele năclăită pînză deșirată bălegar uscat praf abia așezat funii care atîrnă zdrențe de o mizerie lucie rîie jeg piele și os și abia
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
său Ultima izotopie este argumentativă: întreaga secvență argumentativă urmărește să arate cît de lamentabilă este starea poștei d'Auray. Semnalăm în special cele două COMPARAȚII atribuite cavalerului: ghemuit ca o maimuță, ridat și uscat ca o stafidă, cîteva PROPRIETĂȚI ale mîrțoagei: cu picioarele împleticite, slăbănoagă și, în final, atributele celor doi "actori", în cea de-a doua parte: petece, pete, zdrențe, bălegar, praf, jeg, rîie etc. 1. Cu toate că nivelul lexical este important în textul descriptiv, exercițiile ce corespund conținutului părții precedente
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
cu cea polonă. A tradus și publicat, la scurtă vreme după apariția lor în România, Pădurea spânzuraților (1931), Ion (1932), Ciuleandra (1937-1938) de Liviu Rebreanu, Întunecare (1933) și fragmente din Omul din vis (1938) de Cezar Petrescu, precum și Omul cu mârțoaga de G. Ciprian, versiune rămasă în manuscris. Este autorul unor lucrări privitoare la relațiile polono-române, între care o carte de referință, apărută în Franța: Pologne et Roumanie. Aux confins deux des peuples et des deux langues (1938). În acest timp
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287879_a_289208]
-
V. Eftimiu, fără poezia lui, căutător de decoruri fastuoase. Serenada din trecut (epoca Petru Cercel), Petroniu, Bizanț au atras publicul, ultima dealtfel printr-un tablou de epocă destul de interesant. Un succes extraordinar, pe deplin meritat, a avut comedia Omul cu mârțoaga de G. Ciprian, de fapt un "mister" și unica piesă română veritabil mistică. Surprinzător este doar punctul de plecare al misticii. Un biet arhivar cultivă, ironizat de toți, un cal de curse rebegit, învinge și devine pentru toți un vizionar
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
a lui Anton Pann de Sergiu Dan și Romulus Dianu, nuvele, povestiri, însemnări de călătorie trimise de Sărmanul Klopștock, Lucreția Petrescu, Mircea Damian, F. Aderca, Anton Holban, Tudor Mușatescu, Aureliu Cornea, George Scrioșteanu. Mai apar fragmente din piesele Omul cu mârțoaga de G. Ciprian, Sminteala cuconului de Mihail Sorbul, Mitică Popescu de Camil Petrescu, Acord de Vintilă Russu-Șirianu, Greva încornoraților de Mircea Ștefănescu, Papagalii de Const. Rîuleț, o scenetă de Valeriu Mardare. După ce, la începutul lunii februarie 1929, Camil Petrescu și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290365_a_291694]
-
de Frunzetti, hiperinteligentul care a stat în preajma unor Eugen Ionescu, Mircea Eliade, Emil Cioran, Acterienilor, cel care, în anii de avînt ai realism-socialismului nostru sovietic, a fost, alături de Comarnescu, unul din spiritele ce au tras de zăbală, cît de cît, mîrțoaga nărăvașă a canonului jdanovist, cel care a semnat onorabil, ani și ani, cronică plastică în Contemporanul, cel care... care, da, el, intelectualul de rasă, făcea ghidajul cizmarului printr-o Bienală bucureșteană înțesată de lumea bună, încă interbelică, de lumea proastă
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
o mare acuratețe. Foarte bine și-a servit propriul text Constantin Popa, în rolul lui Ilie Popescu; actorul a venit cu o înțelegere "din interior" a personajului și a transpus convingător drama acestei ipostaze moderne și problematizate a "omului cu mîrțoaga", la care obiectul pasiunii a devenit o abstracție, o "idee de cal". Îl secondează, cu acea capacitate de a intui resorturile tragice ale existenței pe care a relevat-o de atîtea ori, Violeta Popescu. De celelalte două roluri se achită
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
Literatura, 1963. Caragiale, I. L., Momente, schițe, amintiri, vol. II, ediția a VII-a, Editura Cartea Românească, București, 1943. Caragiale, Mateiu I., Opere, Ediție, studiu introductiv și note de Barbu Cioculescu, Editura Fundației Culturale Române, Bucuresti, 1994. Ciprian, G., Omul cu Mîrțoaga, ESPLA, București, 1957. Cocea, N. D. , Teatru, Editura Cartea Românească, București. Cocea, N. D. , Pamflete, Editura de stat pentru literatură și artă, București, 1956. Crăciun, Gheorghe, Frumoasa fără corp, Editura Cartea Românească, București, 1993. Eliade, Mircea, Dubla existență a lui
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]