86 matches
-
Pavel Nenadovici, prin care-l informau de multele suferințe pe care le îndurau pentru credința lor. Între altele, îl rugau „să ne lăsați pentru Hristos și pentru acești oameni cari i-au trimis țara la împărăție, anume Oprea Miclăuș, popa Măcinic, căci multă dorire are țara de ei, care nu știm sunt undeva sau ba ”. Îngrijorați de soarta lor, la 4 decembrie 1756, săliștenii Sibiului adresează un nou memoriu câtre același mitropolit, relatând că: „nu este putere mai multă a putea
Moise Măcinic () [Corola-website/Science/298013_a_299342]
-
fiindcă nouă nu ne trebuiesc popii cei uniți până la moarte”. Iar în partea finală a memoriului scriau : „Și ne rugăm... pentru ai noștri, care noi, satele, i am ales oameni și i am trimis la prea înălțata Curte, anume popa Măcinic și Oprea Miclăuș. Să fii Măria Ta într-ajutor ca să ne sloboadă, căci sunt oameni buni și sunt oameni de noi toți și cu voia noastră trimiși”. La adunarea convocată de cuviosul ieromonah Sofronie de la Cioara, în februarie 1761, la
Moise Măcinic () [Corola-website/Science/298013_a_299342]
-
oameni buni și sunt oameni de noi toți și cu voia noastră trimiși”. La adunarea convocată de cuviosul ieromonah Sofronie de la Cioara, în februarie 1761, la Alba Iulia, s-a cerut de asemenea, eliberarea lui Oprea Miclăuș și a preoților Măcinic din Sibiel, Ioan din Galeș și Ioan din Sadu. Într un memoriu cu data de 7 aprilie 1761, înaintat generalului Adolf von Buccow, sosit cu două zile înainte la Sibiu, se cerea eliberarea acelorași deținuți, căci „ei n-au vină
Moise Măcinic () [Corola-website/Science/298013_a_299342]
-
nu se știa nimic despre el. Înseamnă că amândoi și au sfârșit zilele în temnița de la Kufstein, jertfindu și viața pentru credința ortodoxă, câștigând pentru aceasta cununile muceniciei. Sinaxarul ortodox cinstește amintirea lor pentru că pomenește pe sfinții preoți Mărturisitori Moise Măcinic din Sibiel și Ioan din Galeș. Octombrie - Brumărel, în ziua a douăzeci și una. Reprezentanții clerului și ai credincioșilor din Transilvania au cerut în mai multe rânduri autoritătilor habsburgice să elibereze pe cei doi captivi. La 24 iulie 1784, Stana, soția lui
Moise Măcinic () [Corola-website/Science/298013_a_299342]
-
nimic despre el. Înseamnă că amândoi și-au sfârșit zilele în temnița de la Kufstein, jertfindu-și viața pentru credința ortodoxă, câștigând însă cununile muceniciei. Pentru mărturia lor ortodoxă și moartea lor martirică, Sfinții Preoți Martiri Ioan din Galeș și Moise Măcinic din Sibiel, sunt cinstiți ca sfinți de către obștea credincioșilor de pretutindeni și mai cu seamă de cei din Transilvania, din mijlocul cărora s-au ridicat. Pr. Prof. Dr. Mircea Păcurariu, Sfinți dacoromâni și români, Editura Mitropoliei Moldovei și Bucovinei, Iași
Moise Măcinic () [Corola-website/Science/298013_a_299342]
-
nisipuri, gresii gipsifere de vârstă rupelian-aquitaniană (oligocen). „La Gherghelae” este defileul creat prin extinderea pintenului Muchea lui Toader, coborât din Plătica până în albia râului ce este săpată în gresiile și conglomeratele oligocene. Acesta apare la nord de confluența cu pârâul Măcinic, unde, în cuta anticlinală conglomeratică s-a adâncit Râu Doamnei, după ce a distrus prin eroziune liniară cuvertura de marne oligocene. Depresiunea Corbi-Brădet axată pe râurile Vâlsan și Râu Doamnei ce străpung la sud-est și sud-vest culmea Plaiului Toaca, este sculptată
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
si "J. Nigra". Nuca, fructul nucului, este unul din fructele mult folosite de români. Ea apare în alimentație, în nenumărate forme ale produselor românești: cozonaci, colaci, plăcinte și alte produse de același tip, în alimente rituale cum sunt coliva sau măcinicii, în anumite alimente de post (sarmale de post și altele asemenea) etc. De asemenea, miezul de nucă e folosit în unele tratamente populare, mai ales din pricina untdelemnului pe care îl conține. Acest untdelemn era folosit în vechime de români, alături de
Nuc () [Corola-website/Science/302564_a_303893]
-
nu se mai umblă pînă nu se face mare, s-o poată ridica singur de jos. Aceasta se face ca copilul să trăiască ani mulți și să fie tare ca metalul din care este făcută căldarea. Căldură în ziua de Măcinici [9 martie] se dă cu maiul în pămînt, ca să iasă căldura. Călugăr Cu călugărul nu fă negustorie; dă-i și fugi. Cînd îți iese călugăr în cale îi a rău. Cămașă Cînd îmbraci cămeșa pe dos, umbli rău. Să nu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Groapă Cînd găsești vreo groapă (mormînt), să nu mai cerci ce-i înăuntru, că nu-i lucru curat și poți muri pe loc. Cînd sapi groapa altuia, să n-o faci largă, că moare din neamuri. Gunoi în ziua de Măcinici, toate gunoaiele se ard ca să vie primă vara mai curînd. Gunoiul din ziua de Sf. Gheorghe să-l lepezi la rădăcina pomilor, că rodesc bine pe urmă. Să nu dai lunea afară gunoiul din casă, căci îți mănîncă uliul găinile
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
casă, apoi e semn că casnicii se vor muta din acea casă. Mazăre Se crede că nu este bine a vărsa mazăre pe jos, căci ele ar fi lacrimile Maicii Domnului, care nu-i bine să se verse pe jos. Măcinici în ziua de Măcinici, toate gunoaiele se ard, ca să vie primăvara mai curînd. Măgar Dracu’ nu poate să facă nici un rău cuiva dacă, deși s-ar afla într-un loc primejdios, [omul] are însă un măgar lîngă dînsul. Mălură Cînd
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
că casnicii se vor muta din acea casă. Mazăre Se crede că nu este bine a vărsa mazăre pe jos, căci ele ar fi lacrimile Maicii Domnului, care nu-i bine să se verse pe jos. Măcinici în ziua de Măcinici, toate gunoaiele se ard, ca să vie primăvara mai curînd. Măgar Dracu’ nu poate să facă nici un rău cuiva dacă, deși s-ar afla într-un loc primejdios, [omul] are însă un măgar lîngă dînsul. Mălură Cînd vînturi orzul, ovăzul etc.
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
păzești să nu calci în oase de șerpe, că de-ți va intra, de pildă, în călcîi, după cîtăva vreme are să iasă prin vîrful capului. Să nu pomenești șerpele în ziua de Alexie, că te mușcă vara. în ziua de Măcinici femeile încunjură casele cu cenușă, ca să nu poată intra șerpele în casă. în ziua de Măcinici se ard rîze* prin casă, ca să fugă șerpii. Mamele ocolesc picioarele copiilor mici cu rîza, ca să nu-i muște șerpii. Șerpele care-l vezi
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
călcîi, după cîtăva vreme are să iasă prin vîrful capului. Să nu pomenești șerpele în ziua de Alexie, că te mușcă vara. în ziua de Măcinici femeile încunjură casele cu cenușă, ca să nu poată intra șerpele în casă. în ziua de Măcinici se ard rîze* prin casă, ca să fugă șerpii. Mamele ocolesc picioarele copiilor mici cu rîza, ca să nu-i muște șerpii. Șerpele care-l vezi iarna undeva înghețat nu e primit de pămînt, din cauză că a mușcat vreun om. Să nu zici
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
de Sfinți va îngheța și va fi frig e semn că va fi frig și va îngheța pînă în ziua de Sf. Gheorghe. Cum va fi vremea în ziua de Ovidenie, așa va fi toată iarna. Dacă în ziua de Măcinici va bate vîntul sau va fi liniște, aceeași vreme va fi patruzeci de zile în urmă. Dacă tună după Simion Stîlnicu e semn de toamnă lungă. Cînd bufnița prin luna februar va cînta e semn de primăvară timpurie. Dacă cîntă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Trif (cel nebun) / Sf. Trifon - 1 februarie Stretenie / întîmpinarea Domnului - 2 februarie Sf. Haralambie - 10 februarie Marțea Ciorilor / Sf. Toader - 17 februarie Dragobete - 24 februarie (sărbătoare populară) Zilele Dochiei - 1-9/12 martie (sărbătoare populară) Sfinții / Sîmț / Cei 40 de Mucenici / Măcinici - 9 martie Păresimi / Postul Mare - începe cu șase săptămîni înaintea Paștilor Alexi Boji / Sf. Alexie - 17 martie Blagoveștenie / Bunavestire - 25 martie Cuv. Maria Egipteanca - 1 aprilie Moșii de iarnă - sîmbăta dinaintea Lăsatei Secului (sărbătoare populară) Săptămîna brînzei - prima săptămînă din
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
alt film. Dacă voiam să am acces acolo, la ei, mai întâi trebuia să șmotruiesc la integrame. Ei erau o aristocrație fină, cum spuneam, ei te învățau cum să prepari broccoli, sau tortellini, ăștia din urmă nefiind altceva decât niște măcinici sclifosiți, fie vorba-ntre noi. Te învățau cum să-ți razi elegant flocii, cum să te îmbraci, ce-i aia feng shui. Cum să... Dădeau sfaturi și io asta niciodată n-am înghițit-o. Odată, fac cam multe paranteze, dar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
Sfînt, Ioan Iacob de la Neamț, Sfinții Martiri Brâncoveni, Constantin Vodă cu cei patru fii ai săi: Constantin, Ștefan, Radu, Matei și sfetnicul Ianache, Ioan de la Prislop, Iosif cel Nou de la Partoș, Antim Ivireanul, Chiriac Sihastrul, Ioan din Galeș și Moise Măcinic din Sibiel, Dimitrie cel Nou din Basarabi, Paisie de la Neamț, Antonie de la Iezerul- Vîlcea, Nicodim de la Tismana, Onufrie de la Vorona, Sfîntul Ierarh Dosoftei, Pahomie de la Gledin și Mitropolitul Varlaam. Nume și locuri din istoria mai recentă a unei arii geografice
Literatura română și monahismul by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/2572_a_3897]
-
sfărâmat gleznele, apoi au fost arși de vii. Sărbătoarea populară a mucenicilor marchează începutul anului agrar, celebrat la echinocțiul de primăvară, hotar între iarnă și vară, între zilele aprige ale Dochiei și zilele călduroase ale Moșilor. Obiceiurile din ziua de Măcinici reprezintă un scenariu ritual specific Anului Nou: prepararea alimentelor (sfințișorii), beția rituală atestată de tradiția populară, care susține că e bine să bei în această zi 40 de pahare de vin, aprinderea focurilor prin curți și grădini, purificarea oamenilor și
9 martie - Sfinţii 40 de mucenici. Istorie şi obiceiuri care marcheză trecerea de la iarnă la primăvară () [Corola-journal/Journalistic/70550_a_71875]
-
zi 40 de pahare de vin, aprinderea focurilor prin curți și grădini, purificarea oamenilor și animalelor prin stropirea cu apă sfințită, bătutul pământului cu maiurile pentru alungarea frigului și scoaterea căldurii, aflarea norocului în noul an prin prepararea turtei de măcinici, tăierea primelor corzi de viță de vie. Obiceiul de a se bea, în această zi, 40 de pahare cu vin roșu este o reminiscență a unor vechi practici păgâne din antichitate. Oamenii credeau că vinul băut de Măcinici se transformă
9 martie - Sfinţii 40 de mucenici. Istorie şi obiceiuri care marcheză trecerea de la iarnă la primăvară () [Corola-journal/Journalistic/70550_a_71875]
-
turtei de măcinici, tăierea primelor corzi de viță de vie. Obiceiul de a se bea, în această zi, 40 de pahare cu vin roșu este o reminiscență a unor vechi practici păgâne din antichitate. Oamenii credeau că vinul băut de Măcinici se transformă de-a lungul anului în sânge și putere de muncă. Dacă cineva nu putea să bea atâtea pahare cu vin, trebuia să guste sau măcar să fie stropit cu vin. În tradiția populară românească, focurile care se aprind în
9 martie - Sfinţii 40 de mucenici. Istorie şi obiceiuri care marcheză trecerea de la iarnă la primăvară () [Corola-journal/Journalistic/70550_a_71875]
-
a lungul anului în sânge și putere de muncă. Dacă cineva nu putea să bea atâtea pahare cu vin, trebuia să guste sau măcar să fie stropit cu vin. În tradiția populară românească, focurile care se aprind în dimineața zilei de Măcinici (imediat după miezul nopții) reprezintă arderea simbolică a spiritului iernii și renașterea spiritului verii. Prin Banat, copiii scormoneau și băteau cu bețele în focuri, iar mamele lor împrăștiau cenușa rămasă după stingerea jarului în jurul caselor și adăposturilor pentru animale. Focurile
9 martie - Sfinţii 40 de mucenici. Istorie şi obiceiuri care marcheză trecerea de la iarnă la primăvară () [Corola-journal/Journalistic/70550_a_71875]
-
după miezul nopții) reprezintă arderea simbolică a spiritului iernii și renașterea spiritului verii. Prin Banat, copiii scormoneau și băteau cu bețele în focuri, iar mamele lor împrăștiau cenușa rămasă după stingerea jarului în jurul caselor și adăposturilor pentru animale. Focurile de Măcinici îndeplineau mai multe funcții: purificatoare, prin alungarea forțelor malefice în ultima zi a anului vechi și în prima zi a noului an agrar, fertilizatoare, prin împrăștierea cenușii în grădini, livezi, vii ș.a. sursa:
9 martie - Sfinţii 40 de mucenici. Istorie şi obiceiuri care marcheză trecerea de la iarnă la primăvară () [Corola-journal/Journalistic/70550_a_71875]
-
un ortodox sadea, adept al lui Herzl! Dar aici sunt de acord cu el: cum să ridici un zid între Biblie și Israel? Dimineață irosită, după-amiază sterilă. Le temps passe si vite, si vide. 9 martie. Pe tava micului dejun, măcinici. S-au dus zilele Babelor, încep ale Moșilor, la fel de amestecate. Îndrăznesc să ies din nou, atent la gropi, la băltoace. Delicatul meu baston de cireș nu e făcut pentru asta. Nici ghetele din piele de ied, puțin folosite în toamnă
Primăvara pe Pod by Ion Iovan () [Corola-journal/Imaginative/8733_a_10058]
-
Marin cel Bătrân; 19 octombrie - Duminica a XX-a după Rusalii; Sf. Prooroc Ioil; Sf. Mc. Uar, Felix, preotul și Eusebiu, diaconul; 21 octombrie - Cuv. Mărturisitor Visarion, Sofronie și Sf. Mc. Oprea; Sf. Preoți Mărturisitori Ioan din Galeș și Moise Măcinic din Sibiel; Cuv. Ilarion cel Mare; 23 octombrie - Sf. Sfințit Mc. și Ap. Iacob, ruda Domnului; Sf. Ignatie, patriarhul Constantinopolului. Biserica Ortodoxă Sârbă 19 octombrie - Duminica a 18-a după Rusalii. Sf. Apostol Toma; 20 octombrie - Sf. Mc. Serghie și
Agenda2003-42-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/281596_a_282925]
-
BUNSIMȚ - povestiri - Cuprins Prefață (Antonio Patraș) Cică Rain man și televizorul Ochelarii Vocabular alternativ O zi minunantă pentru mâncat banane Pisoarul lui Duchamp Polata Plăcintă cu vișine Un lan de grâu Prima zi de școală Țeavă Restul lumii Bunici neidentificați Măcinicii de după 8 Martie Tanti Cati Bice Prezențe românești peste hotare Alexandru MonciuSudinschi Fulgerică și Sângerică Jurnalul unei călugărițe căreia nu i s-a întâmplat nimic Cântar Ouă prăjite 15 aurolaci se urcă într-un autobuz Voyeurii erau blânzi Cel mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]