1,010 matches
-
s-a găsit în România nici un editor. În fine, în privința surselor de extremă dreaptă, despre lipsa cărora dl. Codruț face aluzie,le menționez acum (deși sunt sigur că dânsul le cunoaște mai bine ca mine): “Puncte cardinale”, “Permanente”,”Obiectiv legionar”, “Măiastra”. Pe internet poate fi consultat site-ul “Nouă Dreapta”. Alte publicații (“Gazeta de vest” și “Mișcarea”) și-au încetat între timp apariția. Nu trebuie exagerată importantă acestor publicații, dar nu trebuie ignorată influența lor locală și internațională. N. Răducanu Crimele
Destin by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82991_a_84316]
-
cu o inflexibilitate la fel de mare ca și cea a condamnării crimelor naziste,dvs ați fi un mare antisemit pt că ați afirmat că:”toți conducătorii comuniști români erau evrei...”! Mă faceți să rid de-a dreptu:”Puncte Cardinale”,”Obiectiv legionar”, “Măiastra”, într-adevăr surse ultracunoscute și ultrainfluente!!!! Păi numai filmul “Lista lui Schindler”, reușește să le obnubileze în 2 timpi și 3 mișcări! http://www.romanialibera.ro/a91145/un-artist-plastic.html Scriu din Țel Aviv. Am cam uiat limba Română. Am avut
Destin by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82991_a_84316]
-
patru ani mai târziu aveau să-i apară primele volume ale celebrei Standard Edition, oferă publicului de limbă engleză o a doua versiune a celor Trei eseuri. în ceea ce privește edițiile românești, el a fost tradus pentru prima dată la Editura Pasărea Măiastră (după toate aparențele, din limba franceză) imediat după '89. în 1994 cititorul român beneficiază de o nouă versiune, semnată de Leonard Gavriliu, de această dată după originalul german și la Editura Științifică. O dată cu traducerea de la Editura Trei, realizată în premieră
Freud, reeditat by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15289_a_16614]
-
stejar deasupra capului aleleu măicuță aleleu tăicuță moale și frumos mirositoare-i sfânta și-nierbata strâmta potecuță-a dorului xxx șed într-un colț de bucătărie și mă uit la tine cum calci vorbind întruna călcătorul lunecă pe cămașa încrețită purtat măiestru de mâinile tale dibace cuvintele se preling de pe mierea buzelor sub atenta supraveghere a ochilor tăi mai strălucitori ca oricând nu mi-ar părea nici un pic rău de-ar fi să pier acum singurul regret poate ar fi că mor
Poezii by Mircea Petean () [Corola-journal/Imaginative/4930_a_6255]
-
nori cu visele ei. metamorfoza Ea era aproape de mine m-atingea cu o aripă de miere și se sfărâma la picioarele mele ca o depărtare hieroglifică. Lucruri ciudate se întâmplau. Nu mai înțelegeam nimic din lucruri, din ferestre, din păsări măiestre. Trupul încerca să urce dealul cu lemnul în spate. Gura mușca din coadă. Trei capete aveau sfeșnicele și toate retezate. aritmetica neformelor Mișcă buzele, dar nu se aude nimic praf iese și arhipelaguri trăsnite de crivăț. Obiectele se înnegresc de
Poezie by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/7493_a_8818]
-
în ordine formală, psihologică și filosofică, adică o adevărată placă turnantă în creația marelui sculptor, un punct final și, simultan, unul generativ: ,, Apoi Rugăciunea s-a mai ghemuit, s-a făcut broască țestoasă, focă. Apoi și-a dezdoit genunchii - pasăre măiastră, pînă s-a scurs prin vîrful stîlpului de pridvor...”. Pe Ion Țuculescu, oarecum în aceeași manieră, îl definește matematic în două propoziții memorabile: ,,Autoportretul cu ochiul scos al lui Țuculescu amintește de Van Gogh cu urechea tăiată, care-l fascinase
Ochiul lui Sorescu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13145_a_14470]
-
categorie, aceste lucrări pot fi percepute ca o acțiune simetrică, abreviată pînă în vecinătatea interjecției, la Himerele lui Paciurea. Însă momentul care închide cea mai amplă și mai profundă luptă a sculpturii împotriva ei înșiși este tema Păsărilor, începînd cu Măiastra cea abia temperată în elanu-i figurativ și terminînd cu Pasărea în văzduh, cu acea flamă care despică spațiul prin propriile-i energii luminoase și calorice. Ceea ce Brâncuși începuse prin Ecorșeu se încheie cu Pasărea în văzduh, iar intervalul astfel configurat
Sculptura fără istorie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13286_a_14611]
-
moderne. Brâncuși a avut relații strânse cu poeți și literați contemporani, de la Apollinaire la Radiguet. Astfel, primul eseu asupra operei brâncușiene a fost scris de Ezra Pound. Poezia lui Lucian Blaga, Pasărea sfântă, reprezintă probabil comentariul cel mai semnificativ asupra Măiestrei brâncușiene. Prezentarea personalei de la Brummer Gallery din 1926 a fost făcută de Paul Morand. În atelierul sculptorului din Impasse Ronsin se află portretul făcut de Joyce, între cei care îl frecventau se numără Henry-Pierre Roché, iar ultima întâlnire importantă a
Brâncuși în secolul XXI by Monica Joita () [Corola-journal/Journalistic/12012_a_13337]
-
ai!" MARCEL BRESLAȘU Încă în Paradis Adam cântă întâiu-i cânt. Și-i fapt notoriu/ Un altul mai dotat că el nici nu era/ Eva-ar fi fost un excelent auditoriu,/ Dar șarpele " întâiul critic " fluiera!" I.L.CARAGIALE "Unui filosof pleșuv Măiastră-i Natură! În veci nu greșește,/ Ci toate le pune la loc potrivit:/ Deasupra o Lună, sub care domnește/ O noapte adâncă și fără sfârșit!" ȘTEFAN CAZIMIR "Lui Al. Piru Harnic ițele îți legi/ Și-mpletești speranței firu",/ Dar mă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12727_a_14052]
-
categorie, aceste lucrări pot fi percepute ca o acțiune simetrică, abreviată pînă în vecinătatea interjecției, la Himerele lui Paciurea. Însă momentul care închide cea mai amplă și mai profundă luptă a sculpturii împotriva ei înseși, este tema Păsărilor, începînd cu Măiastra cea abia temperată în elanu-i figurativ și terminînd cu Pasărea în văzduh, cu acea flamă care despică spațiul prin propriile-i energii luminoase și calorice. Ceea ce Brâncuși începuse prin Ecorșeu se încheie cu Pasărea în văzduh, iar intervalul astfel configurat
Trei ipostaze ale absolutului by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12476_a_13801]
-
Doza de kitsch (în sens benefic), administrată ca adjuvant permanent propriilor sculpturi i-a augmentat vizibilitatea formelor (kitsch-ist) polisate, le-a conferit caracter memorabil. A, Brâncuși?, și-or fi spus atunci din ce în ce mai mulți, cel cu "Pasărea în spațiu", cu "Măiastra", cu "Cocoșul", da, îl știu îl țin minte. Iată de ce - enigmatic sau nu - Brâncuși e, astăzi, cel mai cunoscut român în lume. (După ce, prostește, îi luaseră un timp locul Nadia Comăneci și Ceaușescu. Aferim!) în spiritul aceleiași paradigme, am putea
Brâncuși și Paciurea by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11506_a_12831]
-
categorie, aceste lucrări pot fi percepute ca o acțiune simetrică, abreviată pînă în vecinătatea interjecției, la Himerele lui Paciurea. Însă momentul care închide cea mai amplă și mai profundă luptă a sculpturii împotriva ei înseși, este tema Păsărilor, începînd cu Măiastra cea abia temperată în elanu-i figurativ și terminînd cu Pasărea în văzduh, cu acea flamă care despică spațiul prin propriile-i energii luminoase și calorice.
Brâncuși și Paciurea by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11506_a_12831]
-
ani după moartea consoartei sale, a vândut sculptura în ambalajul ei original unui colecționar care a ținut să-și păstreze anonimatul. Până acum se știa doar că Léonie Ricou avusese în colecția ei trei sculpturi ale lui Constantin Brâncuși - o Măiastră, un Sărut și o Muză adormită. Nimeni nu bănuia existența unei a patra capodopere, care a zăcut în seiful unei bănci din Bruxelles până luna trecută, când moștenitorii anonimului cumpărător din 1937 au dezvăluit existența acestei neștiute creații brâncușiene ce
Un Brâncuși neștiut by Barbu Brezianu () [Corola-journal/Journalistic/11775_a_13100]
-
tocmai în 1907 să se și fi scris deja adevăratul roman al răscoalei, de aceea criticul putea profetiza firesc cu o frază de așteptare: „Romanul cu rădăcini în mișcările sociale agrare rămâne să fie scris în viitor de vreo mână măiastră” (p. 95). Din cele aproximativ trei sute de pagini de foiletonistică a anului 1907, se pot reconstitui evenimentele vieții literare și artistice, pe care Ilarie Chendi le consemnează cu conștiinciozitate. Moare S. Fl. Marian, colaborator important al revistei și, cum afirmă
Viața literară în 1907 by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13005_a_14330]
-
ca o femeie, A vrut să curme-acest elan Și-un pic de iarnă să ne deie. Și-n noaptea plină de mister Prind candid fulgii a se cerne, Parcă toți îngerii din cer Jucară volley-ball cu perne. Sub alba pensulă măiastră Cărările de ieri se pierd... Eu stau privind lîngă fereastră, Senin ca amiralul Byrd. La data scrierii acestor versuri, exploratorul polar Richard Evelyn Byrd (1888-1957) încă mai era în viață, lucru - din păcate - ignorat de autor, care altminteri i le-
Arta parodiei by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12051_a_13376]
-
și în castre; jerbe tricolore, flori în glastre, noduri de emoție,-n epigastre, zâmbete dulcege sau salmastre, în studioul posturilor noastre de radio și televiziune. Telespecialiștii în dezastre ciripesc cu voci policastre,-n așteptarea Păsării Măiastre pe aeroportul Otopeni. Pasărea măiastră Erfor$oan zboară spre grădina lui Io(a)n, unde o așteaptă, cu elan și legitimă mândrie, vechiul clan, să-i confere gradul de colan (de, repet, colan, - iar nu golan) al ordinului Steaua României" etc. Răsvan Popescu, Femeia visurilor
Ea modelează realitatea capricios,ca pe o plastilină colorată by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Imaginative/12127_a_13452]
-
de artă populară, a făcut sumare trimiteri la reflexele lor culte, la pictura lui Ion }uculescu și la sculptura lui Constantin Brâncuși. Trimiteri trebuia să facă atât la folclorul literar, cât și la literatura propriu-zisă. în descântece, spre exemplu, zânele, măiestrele, dușmanele oamenilor sunt exorcizate să se ducă "în pustie/ în locuri depărtate/ Unde popa nu toacă,/ Unde fata nu joacă/ Unde-n răscruce/ Nu e stâlp de cruce", sau în alt text, "fulgerătura din creierii celui pe care l-au
Un simbol by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/12827_a_14152]
-
programatori ai entropiei orașul lucrurilor visate găsite-pierdute atlase geografice în deșerturi de căldură umană sufocant camerele de hotel copii după marii maeștri pe Fifth avenue muzee galerii licitații un van Gogh 50 de milioane de dolari 60 70 80 pasărea măiastră a lui Brâncuși hrănește cu ouăle ei de bronz deșertul Africii constantinopolele printre zgârie-nori catedralele și piticii în pantaloni scurți din cușcă unghiul se îngustează noaptea se aprinde cu făclii de beton cu splendoarea de artificii de 4 Iulie totul
Manhattan by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/13236_a_14561]
-
La fel de bun Ca o pădure neumblată, Jocul de-a prinselea Sau îmbrățișarea cuiva Îndepărtat și drag. * Palme iubitoare Cu linii strânse în buchete, În torenți, în poteci Neștiute vânătorilor Și păstorilor, Poteci bătute de inorogi Și de alte făpturi Veșnic măiestre. Vâltoare în care se curăță Postav Ca și păstrăvii De lenea lui iulie. Același greiere Desenat de o mie de ori; Un gest de adorație A liniei, Detalii aproape perfecte, Înclinarea frunzei Nimbul lunii Într-o ceață de sidef, Istoria
Truda trupului frumos by Katia Fodor () [Corola-journal/Imaginative/13842_a_15167]
-
-și în ploaie proroacele-i aripi deasupra acestor ecumeniste mușuroaie) behăie cor pravoslavnic în poieni de-amieze cu smerenie călcat-am printre căcăreze un păstor - cu celularul - mugește la turmă... hoți de lemne și jindariul fură fără urmă... munții au chelit măiestru sub securi păgâne „ajutoare-europene”... - edili vor să-ngâne a trecut pe-aici și papa...pardon: patriarhul! și le-a zis la gură-cască: „ia mai strângeți țarcul!” au 'țeles blugiștii noștri că de-acum românii în Carpații cei Ștefanici nu mai
SCHIŢE DIN MUNŢII BUCOVINEI (VERSURI) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380570_a_381899]
-
Nico, 2015 Premiul revistei Vatra veche: Dorina Stoica, „Când Te iubeam", Ed. PIM, 2014, Viorica Șutu, „Răstimp între lumi", Editura Nico, 2014, Cornelia Jinga Hetrea, „Tăcerile serbărilor galente", Editura Nico, 2015, Premiul Editurii Vatra veche: Stejărel Ionescu, „Cartea vieții", Ed. Măiastra, 2015, Ana Munteanu Drăghici, „Nirvana", Editura Nico, 2015 Premiul Direcției Județene pentru Cultură Mureș: Gabriella Costescu, „În numele busuiocului", Editura Reverberate Books Publishing House, London UK, 2014, Premiul Bibliotecii „Petru Maior", Reghin: Viorica Feierdan, „Flăcări în tandem", Editura Nico, 2014, Gina
POEZIA RELIGIOASĂ ÎN FESTIVAL de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1698 din 25 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/380716_a_382045]
-
cheamă Să reaprinzi tăciunii de amor Chiar de-i sădi fire de fericire Fie în piatra sau pământ arid Vei intui - cuprinsă de uimire Că dragostea nu-i sentiment sordid Nu contempla fantome în oglindă Privește-un zbor de pasăre măiastră Lasă iubitul tău să te surprindă ... Citește mai mult Nu-i prea târziuPoetei Rodica OmotaNu-i prea târziu să-ți retrăiești trecutulNu-i prea târziu să re-nviezi plăceriPoate curând vei regăsi sărutulPierdut pe un peron de nicăieri! Nu căuta
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380657_a_381986]
-
acvatică europeană și chiar arctică. Nu numai păsările, dar văd cu plăcere pe mândrul Stindard al Canadei, fluturând În vânt, frunza de arțar, frunza și arbori care se găsesc din belșug și În pădurile de pe dealurile Subcarpatice. Oare ce pasăre măiastra, a fost transportorul acestui soi de arbore și În ce sens a trecut oceanul? Câte frunze și semințe a transportat? Să credem În legenda? Sau să acceptăm fără tăgadă, meritul Creatorului!? Gândurile se roteau amețitor În mintea mea. Iubesc Canada
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
încredințat Martei Petreu ce conduce cu atât entuziasm minunata revistă "Apostrof". Traducerea, după cum arătam mai demult în prefața clujană, aparține răposatei prozatoare Dora Scarlat. în amintirea căreia, îmi îngădui să public și în România literară un scurt fragment din tălmăcirea măiastră a Delictelor, și-așa depășind cu mult spațiul de tipărire al oricărei reviste. Cap. XXXIX Despre un tip special de delicte Oricine va citi această lucrare își va da seama că eu am omis un tip de delicte care a
Cesare Beccari by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10102_a_11427]
-
pe care ai mai pășit, în copilărie, a coincis cu reîntâlnirea cu Paul Gherasim, într-o tabără de creație la Teremia Mare (superb loc bănățean, cândva mândru să găzduiască artele, indiferent că era vorba despre poezia lui Nichita sau despre măiastra pană de pictor a atâtor mari creatori contemporani, astăzi - mai gârbovit de povara zilei ce trece și de grijile unei nesfârșite tranziții!) . Gherasim și-a invitat colegii la Tescani, să contemple floarea de măr. Să regăsească virtuțile creației în aer
Agenda2004-37-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282858_a_284187]