17 matches
-
trece prin Mesteacăn și se termină la limita județului Argeș, km 10+900. Lungime - 6,90 km.", coloana 6 va avea următorul cuprins. "HG 972/2007"; - la poziția nr. 10, coloana 2 va avea următorul cuprins: "DC 120 Văleni-Dâmbovița - Cabana Mălăiște", coloana 3 va avea următorul cuprins: "Începe din Văleni Dâmbovița (DJ 723), km 0+000, și se termină la Cabana Mălăiște, km 3+350. Lungime - 3,35 km.", coloana 6 va avea următorul cuprins. "HG 972/2007"; b) după poziția
EUR-Lex () [Corola-website/Law/205211_a_206540]
-
următorul cuprins. "HG 972/2007"; - la poziția nr. 10, coloana 2 va avea următorul cuprins: "DC 120 Văleni-Dâmbovița - Cabana Mălăiște", coloana 3 va avea următorul cuprins: "Începe din Văleni Dâmbovița (DJ 723), km 0+000, și se termină la Cabana Mălăiște, km 3+350. Lungime - 3,35 km.", coloana 6 va avea următorul cuprins. "HG 972/2007"; b) după poziția nr. 163 se introduce o nouă poziție, poziția nr. 164, conform anexei nr. 27. ... 39. La anexa nr. 82 "Inventarul bunurilor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/205211_a_206540]
-
din drum vicinal 61 - înfundat", iar coloana 6 va avea următorul cuprins: "Domeniul public al comunei Sântimbru"; - la poziția nr. 85, coloana 3 va avea următorul cuprins: "De pământ, identificat cu nr. cad. 293/61, asigură accesul în parcelele Berc, Mălăiști și Maria Popi, are o lungime de 460 ml și o lățime de 3 ml, începe din drumul vicinal 297 și se termină în drumul vicinal 68/1", iar coloana 6 va avea următorul cuprins: "Domeniul public al comunei Sântimbru
EUR-Lex () [Corola-website/Law/240728_a_242057]
-
locul actual, pe malul stâng al Timișului. Aci se amintesc și două colonizări (în 1552 și 1767) de români ardeleni de pe Valea Mureșului, așa că românii sărcienți sunt de origină bănățeano - ardelenească. De aici se mută, pe la 1780, la locul numit Mălăiște, din hotarul de astăzi al satului. Pe locul actual, pe malul drept al Timișului (la cca. 1 km.de râu) s-au stabilit în jurul anilor 1784-1786. Sărcia actuală se află la cca.25 km. depărtare de Zrenjanin, cel mai apropiat
Sărcia, Banatul Central () [Corola-website/Science/304691_a_306020]
-
Biserica Albă cu împrejurimea. Matija Šalić, în anul 1781, de la Împeriul Habzburgic, cumpără această comună dar cum nu poate face față obligațiilor necesare este nevoit să o restitue. În anul 1786, aceeași Cameră, dă ordin pentru transferul localității pe locul Mălăiște unde se află și astăzi. Populația a fost mereu în creștere. În anul 1832, Săria a avut 1222 de locuitori dintre care 1162 pravoslavi, 148 catolici, 4 evangheliști și 8 reformatori. Numătul s-a ridicat la 87 de gospodării și
Sărcia, Banatul Central () [Corola-website/Science/304691_a_306020]
-
limba slavonă de către preoții Simeon Adamovici și Nicodim Lansovici într-o casă închiriată. Prin anii 1760 Sărcia s-a aflat încă pe locul numit Șâbova din apropierea Șurianului. Mai târziu, prin decrtul Imperiului Habzburgic se mută pe locul de astăzi numit Mălăiște. Aci și-au construit, în anul 1794, o bisericuță din lemn și pământ acoperită cu stuf. A fost sfințită doi ani mai târziu dar a fost mistuită în marele incendiu din vara anului 1894. Ca preot în timpul acela se amintește
Sărcia, Banatul Central () [Corola-website/Science/304691_a_306020]
-
versanți ai râului Vâlsan sunt amenajate asemenea poieni stranii, adevărate platforme pentru amplasarea locuințelor, identice cu cele de la Blidaru, Sarmizegetusa, Fețele Albe, etc. Aceste terase de locuire a dacilor pot fi admirate și azi: Ogrezele, Râpa Bâții, Zafii, Catran, Pană, Mălăiște, Șoptana, Cerneți, Poiana Galatii, Bucura de Sus, Bucura de Mijloc, Bucura de Jos, Părul Mătușii, Moția, Telman, Iepura de Sus, Iepura de Mijloc, Iepura de Jos, Mândra, etc. Analiza geografică a zonei arată că acestea au fost amenajate de oamenii
Stroești, Argeș () [Corola-website/Science/300645_a_301974]
-
Mândra, etc. Analiza geografică a zonei arată că acestea au fost amenajate de oamenii de demult și funcția lor a dăinuit până spre sfârșitul secolului al XIX - lea. Toponimele și hidronimele atestă stabilitatea istorică și conservarea moștenirii culturale: Talaba (tracic), Mălăiște (loc pentru cultura meiului), Bucura (loc frumos - dacic), Mândra (izlaz), Telman (existent la 1533), Vâlsan (hidronim din perioada totemică, similar muntelui Zăganul). De asemenea cuvintele: arcarpaneu (vânător bătrân cu arcul, ramolit), năjbeală (zarva hăitașilor la vânătoare) sunt arhaisme identificate pe
Stroești, Argeș () [Corola-website/Science/300645_a_301974]
-
o fabrică modernă de cărămidă. în satul așezat și pe șes, și pe văi și pe dealuri domoale mai există o moară și un gater. Câmpul este împărțit convențional în parcele mai mari, unele dintre care au denumirile de Dumbrava, Mălăiștea, Rediu, Dealul Crucii, Fântânița, Straja, La Mafiei, La Chiriac, în Cot, La Magazin etc. Stăneștii se învecinează cu Privorochia la nord-vest, cu Poienii Bucovinei (sau Puieni) — la sud-est și cu Mihoreni — la nord-est. Un frumos șirag de păduri îl dispart
Stănești, Adâncata () [Corola-website/Science/316170_a_317499]
-
Căprăriște, Cărpiniște, Cînipiște, Coloniște, Curechiș tea, Fasoliștea, Făuriștea (< faur, „fierar“ + iște), Gîrliște, Grîiște, Gruiște (< grui, „cocor“ sau „movilă“ + -iște), Hrebeniște (< hreben, „spinare îngustă de munte cu coaste repezi + -iște“), Hulubiște (< hulub, „porumbel“ + -iște), Iniște (< iniște, „loc cultivat cu in“), Lacoviștea, Mălăiștea (< mălăiște < mălai, „mei“ + -iște), Măzăriște, Miriște, Orziștea, Moriștea (< moară + -iște), Porumbiștea, Rariștea, Zăpodiștea (< zăpodie, „platou în vîrful unei coline sau al unui munte + -iște). În ceea ce privește tema tîrg, se regăsește și ea în numeroase toponime romînești, îndeosebi compuse: Tîrgu-Logrești, TîrguMureș (Marosvásárhély
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Cărpiniște, Cînipiște, Coloniște, Curechiș tea, Fasoliștea, Făuriștea (< faur, „fierar“ + iște), Gîrliște, Grîiște, Gruiște (< grui, „cocor“ sau „movilă“ + -iște), Hrebeniște (< hreben, „spinare îngustă de munte cu coaste repezi + -iște“), Hulubiște (< hulub, „porumbel“ + -iște), Iniște (< iniște, „loc cultivat cu in“), Lacoviștea, Mălăiștea (< mălăiște < mălai, „mei“ + -iște), Măzăriște, Miriște, Orziștea, Moriștea (< moară + -iște), Porumbiștea, Rariștea, Zăpodiștea (< zăpodie, „platou în vîrful unei coline sau al unui munte + -iște). În ceea ce privește tema tîrg, se regăsește și ea în numeroase toponime romînești, îndeosebi compuse: Tîrgu-Logrești, TîrguMureș (Marosvásárhély), Tîrgu-Jiu
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Coșăre)-teren agricol pe care au existat mai multe hambare pentru păstrat în special porumbul proprietarului moșiei. Coșer înseamnă un fel de pătul din nuiele împletite în care se păstrează în special porumbul. Nu departe se află locul numit La Mălăiște. Cresneanu (în Cresneanu)-teren arabil pe coasta de sud a Dealului Izvorului, care se cultivă cu cereale. La mijlocul acestui teren există un izvor foarte puternic de la care pornește un pârâiaș ce se varsă în Bașeu. Nu departe de acest izvor
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
care din diferite motive au fost maziliți în acest loc. Ulterior au devenit proprietari liberi denumindu-se răzăși și care aveau ogoarele dispuse longitudinal față de ale celorlalți săteni care erau dispuse transversal. Se adresau unul, altuia cu zicându-și cocoane. Mălăiște (La Mălăiște)teren înclinat spre sud, slab productiv, situat aproape de locul numit La Coșere. în trecut era cultivat mai mult cu mei și mai apoi cu porumb care se făcea destul de satisfăcător. Măngălărie (La Măngălărie)-loc situat în pădurea Floroi
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
diferite motive au fost maziliți în acest loc. Ulterior au devenit proprietari liberi denumindu-se răzăși și care aveau ogoarele dispuse longitudinal față de ale celorlalți săteni care erau dispuse transversal. Se adresau unul, altuia cu zicându-și cocoane. Mălăiște (La Mălăiște)teren înclinat spre sud, slab productiv, situat aproape de locul numit La Coșere. în trecut era cultivat mai mult cu mei și mai apoi cu porumb care se făcea destul de satisfăcător. Măngălărie (La Măngălărie)-loc situat în pădurea Floroi, unde cu
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Mihail Viteazul În vremea retragerii sale În defileul dintre Cetățeni și Stoilești după victoria din 1595 de la Călugăreni; crucea a fost adusă aici În 1936 din satul Slobozia și pusă la căpătîiul eroului necunoscut al DÎmboviței; - la Bădeni, pe platoul Mălăiștea se păstrează urme din tabăra ridicată aici de Mihai viteazul În 1595, tabăra Întărită cu palisade; VALEA PRAVĂȚ. - m. arh. - biserica rupestră, scobită În stîncă - care practic este mănăstirea Nămăiești - muzeul memorial George Topîrceanu (1886 - 1937) ce cuprinde peste 200
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
o parte din hrana familiei până la Începutul verii următoare. Tot acum, toamna, bărbați și femei culegeau porumbul, fiindcă după jumătatea lunii octombrie cădeau brumele. Și apoi, prin porumb mai erau bostani, sfeclă furajeră și mac semănat În rânduri prin Întreaga mălăiște (porumbiște). Toate trebuiau culese și rânduite la locul lor. Când toamnele deveneau tot mai reci și brumele mai groase, știuleții cu pănușile pe ei erau depozitați În odaia cea mare unde urma deșfăcatul. Frumoasă mai era această muncă! La ea
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
să se înscrie în colectivă. Dispariția să capătă dimensiuni simbolice. În urmă contopirii cu pământul pe care-l iubește atât, fiecare parte anatomica se preschimba într-un element al cadrului natural: "Din capul lui Vasalie Ona răsare până la zi o mălăiște înaltă, pe mâna stângă îl năpădesc cireși pădureți, pe dreapta îi ies pruni, pe pântece îl cotropește un zmeuriș, iar pe spate îl îmbălsămează un afinet. Trupul lui miroase acum a semănătura, a pădure rasă, a oale și ulcele, în
începutul si sfârsitul by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/17550_a_18875]