18 matches
-
îmbufnat: -Ce cați în pădure cioară? Ai venit iar la furat? -Ce să fur dom’ păduraru? Nu vedeți? Pădurea nu-i... Am luat vreo două vreascuri ca să dau și eu la pui. Să mai ciugulească scoarța, că e scumpă rău măliga Spune plângăcios țiganul după ce-și umplu cotiga. -Taci din gură arapină, chiar mă crezi așa de prost? Nu copaci mânâncă puii... imediat te duc la post. -Domnu’, domnu’ păduraru, spune fără echivoc Dacă nu vrea să le mânce... le
ȚIGANUL... de NICOLAE STANCU în ediţia nr. 1678 din 05 august 2015 by http://confluente.ro/nicolae_stancu_1438797960.html [Corola-blog/BlogPost/380198_a_381527]
-
Rostogolește verbul Pe-un colț uscat de pâine; Și rage-n Făget cerbul Lătrat fiind de-un câine. Acordul pe hârtie, Pecete pe-o tarabă, De nu-l citești ce scrie, Îți trage chiar și-o... labă! Cu marmeladă unge Măliga din tărâțe Și-apoi cu furca-mpunge, Că-i doar poet cu... fâțe! El scrie poezie Și tonții îl admiră; De-l pui pe terezie, Îndată se expiră. Când comentează prostu’ Îl ierți că n-are vină Și-L rogi
”GOGOAŞE NEDOSPITE” de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Redactia--Autori/George_Safir.html [Corola-blog/BlogPost/340191_a_341520]
-
îmbufnat: -Ce cați în pădure cioară? Ai venit iar la furat? -Ce să fur dom’ păduraru? Nu vedeți? Pădurea nu-i... Am luat vreo două vreascuri ca să dau și eu la pui. Să mai ciugulească scoarța, că e scumpă rău măliga Spune plângăcios țiganul după ce-și umplu cotiga. Citește mai mult Un țigan din Ruginoasa, om sărac bătut de soartă,Ce își completa venitul cu cerșeli din poartă-n poartă,Într-o zi de joi spre vineri neavând ce să
NICOLAE STANCU by http://confluente.ro/articole/nicolae_stancu/canal [Corola-blog/BlogPost/381075_a_382404]
-
De mă sculai devreme, dimineață, Nu cred că ceasu' unșpe arăta, Să casc un pic mai mult gura prin piață, Da' nu mă laud, nu e firea mea, Ca mine negustor, nu-i altu-n viață: Luând în fugă praz,niște măligă, De brânză doar nădejde mai era, Cățaua aia proastă-a lu' Cotigă, Din lanț scăpată, precum se vedea, Că-i atârna de gât doar o verigă, Tot după mine, vere, se ținea, Ajuns în târg, potaia după mine, Io cunoscut
AFACERE OLTENEASCǍ de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 by http://confluente.ro/Valeriu_cercel_1395693239.html [Corola-blog/BlogPost/349898_a_351227]
-
ce au acum certificate (e drept și cele avantaje) că au strigat pe baricade atenție, se trage, dar armata e cu noi! ( hei, hei, hei, călare pe ei! ) noi ca români am fost aici mereu stăpâni pe boțul ceala de măligă, că fărmăturile de pâini boierii le-aruncau la câini și colacii cei mai buniî îi băga în traistă popa ca s-avem pe săturate să mâncăm și noi, stăpânii, în viața ceea după moarte... când Domnul ne va da de
AM FOST AICI MEREU STĂPÂNI de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 1469 din 08 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/george_safir_1420707918.html [Corola-blog/BlogPost/352329_a_353658]
-
păștea oile pe coclauri iar după răvășit venea în sat la dobitoace pentru-adăpat, fân și rănit în grajd. Păstor de iarnă fără simbrie. Noaptea visa în fân tot hore cu fetele din sat și n-avea alte dorințe c-avea măligă și lapte din belșug ... Și zilele treceau în goană, lunile n-așteptau prea mult și anii începeausă se adune ... Băiatul era un flăcău prea mic de stat, vioi dar ne-nsemnat pentru luat în seamă ... Odată-n stână s-a
CIUBUCICĂ, DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Ciubucica_de_ioan_mutiu.html [Corola-blog/BlogPost/357177_a_358506]
-
n-aș muta-n credință și muntele din loc; Pilat nu m-aș preface - izbăvitor de rele; Păcatul n-or să-l poată mâinile să-l spele. Să plâng nu aș putea când whisky-ul mă învinge, Nici boțul de măligă în hoituri n-aș întinge Și nici norodul meu nu l-aș huli cu ciudă, Un frate nu l-aș da pe un sărut de Iudă! Mi-ar fi un dor nebun, așa, ca-ntr-o Eladă, Să văd întinsă
EU CRED CĂ-S MORT ŞI NICI NU ŞTIU de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 472 din 16 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Eu_cred_ca_s_mort_si_nici_nu_stiu_george_safir_1334602694.html [Corola-blog/BlogPost/357607_a_358936]
-
De n-aș muta-n credință și muntele din loc! Irod nu m-aș preface - izbăvitor de rele; Păcatul n-or să poată, mâinile să-l spele! Să plâng nu aș putea când whisky-ul mă învinge, Nici boțul de măligă în hoituri n-aș întinge! Și nici norodul meu nu l-aș huli cu ciudă, Un frate nu l-aș da pe un sărut de Iudă! Mi-ar fi un dor nebun, așa, ca-ntr-o Eladă, Să văd întinsă
EU CRED CĂ-S MORT ŞI NICI NU ŞTIU de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/Eu_cred_ca_s_mort_si_nici_nu_stiu.html [Corola-blog/BlogPost/366888_a_368217]
-
tot Ghimbavul, Piatra lui Crai și Posada - Vârful de Cruce, Cuculeț și Căpitanul - iar Dealul cu Podișor, Țefeleica și Măra udate-s tot de Râușorul gârlă și Dâmbovița de început. Povestea spune că sătenii erau în vânj numai din lapte, măligă și pastramă, trudeau în obște cu sudoare și-n sărăcie de avut. Bărbatul avea-n grijă s-aducă de-ale gurii iar femeia își punea casa-n podoabă de covoare și copchii, își cinstea răsăritul cu icoane, apusuri cu moșii
MĂRII DE POVESTE ÎN RUCĂRUL VECHI (I) DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 254 din 11 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Marii_de_poveste_in_rucarul_vechi_i_de_ioan_mutiu.html [Corola-blog/BlogPost/355729_a_357058]
-
își cinstea răsăritul cu icoane, apusuri cu moșii plecați și-n rest doar alb de var. Când stâlpul casei pleca la oi cu bâta, la coasă, cu țapinul ori la oaste, femeia lui grijea copchiii, mânuia furca, acul și mesteca măliga. În turuit de gură mâna-i mergea cu spor și când sfârșea pologul aia mai țapănă se înălța în pas cu fânul clăii ... Când se-ntâlneau în rar de împreună, bărbatu-și îneca sudoarea-n mângâiere și ea-și uita
MĂRII DE POVESTE ÎN RUCĂRUL VECHI (I) DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 254 din 11 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Marii_de_poveste_in_rucarul_vechi_i_de_ioan_mutiu.html [Corola-blog/BlogPost/355729_a_357058]
-
o trufanda în pârg cu toane. Femeiușca este iscoadă novice cu fasoane la dresaj. Virgina în pază de înger e ca o carte necitită dar cătată. Femeia-ncepătoare-n nou așteaptă altceva. Muierea ne-mplinită tânjește la stimul de soț. Nevasta mestecă întâi măliga și-n urmă dă desertul la hap-sân. Temperamentul rece adoarme patul, trișând canicula visată. Femeia-femeie le face pe toate și-nghite cât încape. Arzoaia rupe patul și deschide uși multe. Rușinoasa își arată golul pe-ndelete și-n zgârceală. Femeia de
BAZACONIADĂ FEMENINĂ, DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 280 din 07 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Bazaconiada_femenina_de_ioan_mutiu.html [Corola-blog/BlogPost/355580_a_356909]
-
o zâs ce avem di făcut..!”. Apoi, li se adresă fraților mei, cu glas hotărât. „Voi, măi... s-aveț’ grijă de oi și di orătănii, și să ciț’ cuminț’... pân’ mă’ntorc..!. Eu am tresărit. Adică, cum... se întoarce singură ?!.. „Aveț’ măligă, învălită’n ștergar, în ocniță, și udătură, în sobă..!”. Atât le-a spus. Și, m-o luat pi mini de-o mână, și pe Florica de funie.. și am ieșit toți trei pe portiță. Frații mei, au rămas pe prispă
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
învățătoare ne-a revenit obligația de a face mămăliga ... ea cu turnatul făinii în ceaun, eu la învârtit cu făcălețul. Vă pot asigura că nu "am pus-o de mămăligă" ... ci că a ieșit cea mai mare și mai frumoasă "măligă" pe care am văzut-o vreodată, transportată la școală ... împreună cu 3 cași tot atât de mari ... oferiți de Sfinția-Sa pentru masa de noapte a studenților. Am spus "de noapte" întrucât caravana a ajuns abia pe la miezul nopții, datorită drumului greu și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
carte; cartofi; catedră; cățel; ceremonie; cearșaf; chec; cinci în familie; a concentra; dar; dejun; drept; dreptunghi; drob; dulciuri; după; element; farfurii; fast; fier; fizică; frumoasă; găti; goală; gravitație; grea; hmmmmm; hrană, masă de oameni; îmbucare; întinsă; kilogram; din lemn; lung; măligă; a mînca; mînecă; moment; morcov; multă; musafiri; nevoie; noptieră; oase; obiect pentru marcat; ordine; cu ornament; pat; pătrată; pauză; perete; picnic; ping-pong; pizza; placă; plastic; plată; pliantă; profesor; putere; sare; satisfacere; de sărbătoare; sătul; de scris; sex; ceva sfînt; sprijin
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
nimic care să-mi fie de bună menire. Ba da. Aveam uimirea cunoașterii lumii.Și am zburat. Din Brandemburgul ușor ca o pană m-am prins ca de un fir de ață de apa Bârladului și am tăiat toată mă măliga pământului să-mi umplu foamea sufletului. Dar de ce să vă pierdeți vremea cu povești?! Iatămă cu lădița în spinare, drum de picior, acasă la Nicorești. Apostolat cu traista-n băț Între prietenii pe care îi aveam cu număr Iancu Dimofte
Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
mai stranii, inclusiv una geto dacică... Șăineanu afirmă că este un termen format în graiul copiilor, înrudit cu cel de mamă, cea care dă hrană pruncilor. În orice caz, majoritatea lingviștilor consideră că etimonul ar fi cuvântul mămăligă, în timp ce forma măligă, întâlnită și ea foarte frecvent (Mihail Sadoveanu, în povestirea „Copilul nimănui“, folosește expresia „boțuri de măligă“), este un derivat. Acestei derivări i se acordă forma unei afereze (fenomen fonetic constând în dispariția unui sunet sau a unui grup de sunete
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
înrudit cu cel de mamă, cea care dă hrană pruncilor. În orice caz, majoritatea lingviștilor consideră că etimonul ar fi cuvântul mămăligă, în timp ce forma măligă, întâlnită și ea foarte frecvent (Mihail Sadoveanu, în povestirea „Copilul nimănui“, folosește expresia „boțuri de măligă“), este un derivat. Acestei derivări i se acordă forma unei afereze (fenomen fonetic constând în dispariția unui sunet sau a unui grup de sunete de la începutul unui cuvânt). Ni se pare ciudat faptul că se evită sistematic investigarea unui traseu
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
constând în dispariția unui sunet sau a unui grup de sunete de la începutul unui cuvânt). Ni se pare ciudat faptul că se evită sistematic investigarea unui traseu etimologic mult mai simplu: de la etimonul latin melica la italienescul meliga și românescul măligă. Zona Banatului a păstrat și o formă arhaică, „ma-melica“ (pomenită în Banatul de la origini până acum). Indiferent însă de originea cuvântului, cert este că mămăliga se pregătește la fel ca în Italia. Polenta se face în special în nordul „Cizmei
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]