9 matches
-
de Pyrus L., destinate plantării, altele decât semințele, originare din țările ne-europene (d) Virusurile și organismele asemănătoare virusurilor Specia Subiectul contaminării 1.Virusul încrețirii frunzelor de sfeclă (populații ne-europene) 2.Virusul latent al zmeului negru 3.Arsură sau mălură 4.Viroidul Cadang-Cadang 5.Virusul răsucirii frunzelor de cireș(*) 6.Virusul mozaicului citrușilor 7.Virusul tristeza la citruși 8.Leprosis 9.Piticirea cireșului (populații ne-europene) 10.Psorosis cu răspândire naturală 11.Micoplasma sau boala îngălbenirii letale a palmierilor 12
jrc4580as2000 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89746_a_90533]
-
altor cereale, boabe atacate de dăunători, boabe cu germene colorat, boabe pătate sau atacate de fusarium și boabe arse. Impurități diverse sunt semințe străine de cele ale cerealei de bază, boabe distruse, impurități propriu-zise, pleava, cornul secarei (ergot), boabe cu mălura, insecte moarte și fragmente de insecte. 2.2. Grâu comun Impurități constituite din boabe sunt boabe șiștave, boabe ale altor cereale, boabe atacate de dăunători, boabe cu germene colorat, boabe pătate sau atacate de fusarium și boabe arse. Impurități diverse
EUR-Lex () [Corola-website/Law/175139_a_176468]
-
boabe sunt boabe șiștave, boabe ale altor cereale, boabe atacate de dăunători, boabe cu germene colorat, boabe pătate sau atacate de fusarium și boabe arse. Impurități diverse sunt semințe străine, boabe distruse, impurități propriu-zise, pleava, cornul secarei (ergot), boabe cu mălura, insecte moarte și fragmente de insecte. 2.3. Orz Impurități constituite din boabe sunt boabe șiștave, boabe ale altor cereale, boabe atacate de dăunători, boabe arse. Impurități diverse sunt semințe străine, boabe distruse, impurități propriu-zise, pleava, insecte moarte și fragmente
EUR-Lex () [Corola-website/Law/175139_a_176468]
-
de vie. 5.1. Combaterea integrată a agenților patogeni la grâu Boli principale: 1. Făinarea grâului - Blumeria graminis f sp. tritici, f. c. Oidium monilioides 2. Fuzarioza spicelor - Gibberella zeae f.c. Fusarium graminearum 3. Tăciunele zburător - Ustilago tritici 4. Mălura - Tilletia sp. Alți agenți patogeni întâlniți la grâu: Virusuri 1. Wheat streak mosaic virus - mozaicul dungat al grâului 2. European mosaic striate mosaic virusmozaicul striat european al grâului 3. Wheat dwarf virus - piticirea grâului Micoplasme 1. Mycoplasma - îngălbenirea, piticirea și
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
jos. Măcinici în ziua de Măcinici, toate gunoaiele se ard, ca să vie primăvara mai curînd. Măgar Dracu’ nu poate să facă nici un rău cuiva dacă, deși s-ar afla într-un loc primejdios, [omul] are însă un măgar lîngă dînsul. Mălură Cînd vînturi orzul, ovăzul etc., să nu stai nici la vîn turat, nici la primitit* sub lopată cu capul gol, că face pînea mălură*. Mămăligă Cînd iese omul cu sacul cu mălai de la moară, dracu’ îi ia gustul. Cînd faci
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
dacă, deși s-ar afla într-un loc primejdios, [omul] are însă un măgar lîngă dînsul. Mălură Cînd vînturi orzul, ovăzul etc., să nu stai nici la vîn turat, nici la primitit* sub lopată cu capul gol, că face pînea mălură*. Mămăligă Cînd iese omul cu sacul cu mălai de la moară, dracu’ îi ia gustul. Cînd faci mămăliga în moară, nu te mai saturi; dar afară te saturi. Mămăliga și pînea să n-o calci în picioare, că-i păcat. Să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
chimen săceală - țesală sărindar - rugăciune făcută de preot patruzeci de zile la rînd scaicior - sticlete scîrbă - supărare, necaz, tristețe scîrci - leagăn scodoli (a) - a scobi scopi (a) - a scuipa; a scuti; a castra scuti (a) - a trece prin cuțit secară - mălură semincer - plantă pentru sămînță sfetitel - ierarh sfleder - sfredel sfoiegi (a) - a (se) strica sisiac - pătul de nuiele sitișcă - vas-strecurătoare pentru lapte sîmbră - asociere la muncile agricole sînger - arbust slobozîtor - băț care fixează sulul războiului de țesut smînci (a) - a smuci
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
voi despărți de marea mea mînie". Așa se jeli Tharmas furios; apoi pluti peste Adîncul de furtună bîntuit 260 Și blestemat-a cu mînie glasul care îl lua în rîs cu-acea speranța mincinoasă. Apoi ea se reîntoarce, iute că mălura pe mugurele ce-ncolțește, Urlînd în toate-accentele durerii să-i stăvilească furia, Călcînd colinele-n picioare, înaintînd anevoios ori înotînd, zburînd cu furie, căzînd, Sau bubuind că un Cutremur de Pămînt într-ai pămîntului rărunchi, 265 Ori că un nour
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
restul corpului, înghețat. Priviți, vine un foc umblător. EDGAR: Asta-i necuratul Flibbertigibbet; el pornește cînd se-acoperă focurile și umblă pînă la primul cîntat de cocos; el dă albeața-n ochi, îi închiorchiosează, și face buza de iepure; da mălură-n grîu și chinuie biată creatură a pămîntului. Sîn Withold cîmpul de trei ori a parcurs; Coșmaru-ntîlni și-ai lui spiriduși; I-a poruncit să intre-n pămînt Și să-și facă al lui jurămînt. Dispari, vrăjitoare, dispari! KENT: Cum
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]