32 matches
-
De ce să mai experimentăm și să-l căutăm pe dracu. Dați să ne mobilizăm, cum au mai făcut de atâtea ori strămoșii noștri în multimilenara istorie în momentele de răstriște, și să demonstrăm acum ambelor supraputeri că nu suntem niște mămăligari. Să facem tot posibilul ca I. Dodon să nu devină președinte așa cum am mai făcut-o în 2012 la alegerile locale în Chișinău. Toată lumea proeuropeană de orice culoare trebuie să înțeleagă că opțiunea „fără România“ devine opțiunea „fără Europa”. A
DIN NOU TRĂDAŢI ! de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 by http://confluente.ro/valeriu_dulgheru_1473256011.html [Corola-blog/BlogPost/375874_a_377203]
-
castană salcia nu-mi mai plînge aspirina pe rană cucuveaua nu-mi prevestește, blazată, nimic am cîștigat marele premiu la lozul în plic la ușa mea e coadă și mai mare bugetarii îmi cer de mîncare cățeii găuri de covrigi mămăligarii - mămăligi am cîștigat o inimă dar n-am piept pe măsură sufletul îi face respirație gură la gură (asta pînă la mult visatul implant!) indecis unde să își declare rezidența (și între timp acceptă penitența de-a fi, în lumea
O MEGA LIBRĂRIE PENTRU SUFLET ŞI MINTE INTERVIU CU POEŢII LUMINIŢA ZAHARIA ŞI ROMEO TARHON de ANA MARIA GÎBU în ediţia nr. 937 din 25 iulie 2013 by http://confluente.ro/Targul_de_carte_o_mega_libr_ana_maria_gibu_1374746916.html [Corola-blog/BlogPost/365152_a_366481]
-
Mare este înțelepciunea populară românească și dacă este să preluăm proverbele care se pliază perfect pe starea politică a țării noastre în prezent, putem ilustra un tablou politic demn de milă. Dacă tot suntem numiți "mămăligari", probabil că și țara noastră este privită ca o mare mămăligă pe care se bat tot felul de haimanale să o apuce. Haimanaua cea mai șmechera va păcăli mămăligarii care au depus eforturipentru a crea o mămăligă mare și o
LA MAMALIGA MARE, VIN MULTE HAIMANALE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1364 din 25 septembrie 2014 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1411613031.html [Corola-blog/BlogPost/353164_a_354493]
-
ilustra un tablou politic demn de milă. Dacă tot suntem numiți "mămăligari", probabil că și țara noastră este privită ca o mare mămăligă pe care se bat tot felul de haimanale să o apuce. Haimanaua cea mai șmechera va păcăli mămăligarii care au depus eforturipentru a crea o mămăligă mare și o va înhață, chiar de sub nasul celor care au reușit s-o fiărba. Dacă nu se va simți în stare, va mai chema câteva haimanale, vor împărți mămăligă și o
LA MAMALIGA MARE, VIN MULTE HAIMANALE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1364 din 25 septembrie 2014 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1411613031.html [Corola-blog/BlogPost/353164_a_354493]
-
care au reușit s-o fiărba. Dacă nu se va simți în stare, va mai chema câteva haimanale, vor împărți mămăligă și o vor înghiți oricum, chiar dacă e să o taie în bucăți mai mici. Ce te faci însă când mămăligarii nu vor să-și piardă mămăligă? Sau când nu lasă haimanalele să se apropie de ea? Întorci foaia și transformi mămăligă în "țara orbilor", în ideea că "în țară orbilor, chiorul este împărat"? Haimanaua se va transforma în chior, sperând
LA MAMALIGA MARE, VIN MULTE HAIMANALE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1364 din 25 septembrie 2014 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1411613031.html [Corola-blog/BlogPost/353164_a_354493]
-
vor să-și piardă mămăligă? Sau când nu lasă haimanalele să se apropie de ea? Întorci foaia și transformi mămăligă în "țara orbilor", în ideea că "în țară orbilor, chiorul este împărat"? Haimanaua se va transforma în chior, sperând că mămăligarii să fie orbi. Să nu uităm însă că "fiecare pasăre pe limbă ei piere". Așa că, tot încercând să-i orbeasca pe mămăligari, haimanaua chioara riscă să își piardă credibilitatea, și odată cu ea și mămăligă. Și cum orice haimana este "la
LA MAMALIGA MARE, VIN MULTE HAIMANALE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1364 din 25 septembrie 2014 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1411613031.html [Corola-blog/BlogPost/353164_a_354493]
-
orbilor", în ideea că "în țară orbilor, chiorul este împărat"? Haimanaua se va transforma în chior, sperând că mămăligarii să fie orbi. Să nu uităm însă că "fiecare pasăre pe limbă ei piere". Așa că, tot încercând să-i orbeasca pe mămăligari, haimanaua chioara riscă să își piardă credibilitatea, și odată cu ea și mămăligă. Și cum orice haimana este "la plăcinte înainte și la război înapoi", mămăligarii își vor da repede seama că pentru a ține departe de mămăligă haimanalele, nu trebuie
LA MAMALIGA MARE, VIN MULTE HAIMANALE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1364 din 25 septembrie 2014 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1411613031.html [Corola-blog/BlogPost/353164_a_354493]
-
însă că "fiecare pasăre pe limbă ei piere". Așa că, tot încercând să-i orbeasca pe mămăligari, haimanaua chioara riscă să își piardă credibilitatea, și odată cu ea și mămăligă. Și cum orice haimana este "la plăcinte înainte și la război înapoi", mămăligarii își vor da repede seama că pentru a ține departe de mămăligă haimanalele, nu trebuie decât să le ia plăcintă de sub nas.Problema însă apare în modul de identificare a haimanalelor, pentru că "hoțul este primul care strigă:prindeți hoțul", iar
LA MAMALIGA MARE, VIN MULTE HAIMANALE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1364 din 25 septembrie 2014 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1411613031.html [Corola-blog/BlogPost/353164_a_354493]
-
așa de fragedă, îndesând în ea tutunul din șirurile agățate la streașina casei, unde tatăl meu le punea, ferindu-le de soare și de ploi. Singurul titlul nobiliar al familiei noastre, ce se pierdea în negura vremurilor, era acela de mămăligari. Semănând în mod izbitor cu Winston Churchill, grăbit să nu întârzie la ședințele din camera lorzilor, cu ceasul de care nu se despărțea niciodată, legat de betelia pantalonilor, printr-un lănțișor, ce dispărea în buzunarul vestei, bunicul din partea tatălui, veteran
CARTEA CU PRIETENI XXXVIII- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 542 din 25 iunie 2012 by http://confluente.ro/Cartea_cu_prieteni_xxxviii_ion_ifrim_ioana_voicila_dobre_1340654359.html [Corola-blog/BlogPost/358144_a_359473]
-
La Fontaine, pesemne un băștinaș ce frânsese, din tată-n fiu, măcinicii pe coarnele plugului, fusese trecut de către arhanghelii malefici ai instaurării paradisului băgat cu pumnul pe gură, la index. În fine, prea multe modificări în blazonul genealogiei noastre de mămăligari, care respectau tipicul din generație în generație, n-avuseseră loc. Așa că nici măcar nu terminasem cele opt clase primare și eu fumam pipă și mă credeam William Faulkner, sfidând ancestralul ighemonicon al familiei de mămăligari din care mă trăgeam. Ba trecusem
CARTEA CU PRIETENI XXXVIII- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 542 din 25 iunie 2012 by http://confluente.ro/Cartea_cu_prieteni_xxxviii_ion_ifrim_ioana_voicila_dobre_1340654359.html [Corola-blog/BlogPost/358144_a_359473]
-
modificări în blazonul genealogiei noastre de mămăligari, care respectau tipicul din generație în generație, n-avuseseră loc. Așa că nici măcar nu terminasem cele opt clase primare și eu fumam pipă și mă credeam William Faulkner, sfidând ancestralul ighemonicon al familiei de mămăligari din care mă trăgeam. Ba trecusem (călătorie fantezistă și atemporală), în febrila mea imaginație, vâslind în naufragiatele corăbii byroniene, chiar și oceanul Pacific, violând sacramentalul Yoknatapawpha și bătându-l amical pe umăr pe autorul Cătunului, cu Snopenșii și catârii lui
CARTEA CU PRIETENI XXXVIII- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 542 din 25 iunie 2012 by http://confluente.ro/Cartea_cu_prieteni_xxxviii_ion_ifrim_ioana_voicila_dobre_1340654359.html [Corola-blog/BlogPost/358144_a_359473]
-
5 decembrie 1959, documentul fiind obligatoriu pentru intrarea în partid (evident, fostul Partid Comunist Român). Citez, mai la vale, câteva titluri din cuprinsul lucrării, titluri care cred că sunt incitante prin numele la care fac trimitere: „Predecesorii - Maurer, Mănescu, Macovescu”; ’’Mămăligarii nu sunt o națiune, ci o curvă”, zicea Hrușciov»; Dizidentul Pacepa și marginalizații Trofin, Iliescu, Burtică”. Fostul ministru de Externe a mai pus în volum, în Anexele 1 și 2 și în tabele cu indicatori econimici documente în stenogramă din
AM PRIMIT, AM CITIT, AM SCRIS (IN MEMORIAM) STĂPÂNUL SECRETELOR LUI CEAUŞESCU. I SE SPUNEA MACHIAVELLI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1481 din 20 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1421736319.html [Corola-blog/BlogPost/349990_a_351319]
-
porcul în curând..., că datorită lui râgâi acum satisfăcut”. Alți păstori mai cu stare, mai în stare să asculte Internaționala, mai ghiftuiți în inițiere, mai săritori la avantaje imanente, privesc transcendent de sus, de deasupra norilor, la opincarii, țopârlanii și mămăligarii nevoiași, rânjind vicarilor pe deasupra engolpionului: „Spune netrebnicilor acelora telurici, să pupe țărâna pe unde călcăm noi. Atât și nimic mai mult!” Cei din categoria cea mai înaltă, care și ei fac parte din cele două stări, dar de, le-a
UNDE SUNT IERARHII BISERICII ORTODOXE ROMÂNE?! (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 605 din 27 august 2012 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_unde_sunt_gheorghe_constantin_nistoroiu_1346049274.html [Corola-blog/BlogPost/355286_a_356615]
-
tăiate din sfadă cu târtița îmbuibată de se târâie-n privată... Basarabia ne roagă în șoaptă - căci este roabă priponită-n lanț cazac ...ce ne pasă! - tot un drac! ...plânge sora glonți amari... ...toți - la masă - sub stejari cândva - bravi mămăligari: tăiam stâncă de amnari! ...acum - soro - 'geaba strigi: noi ajuns-am...mămăligi! SYBARIȚILOR CONTEMPORANI voi - sybariți - s-aveți cu toții-un singur cap pe cari eu să-l retez dintr-o furtună prunci voi - eu bonă - din poală să vă scap
SCURTĂ EPOPEE BASARABĂ de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 1919 din 02 aprilie 2016 by http://confluente.ro/adrian_botez_1459551214.html [Corola-blog/BlogPost/369300_a_370629]
-
mămăligă nu intră”. Și-așa o-nceput greva, care o ținut două săptămâni... pentru o bucată de mămăligă. Și cum s-a rezolvat până la urmă problema? O venit Întâi procurorul din Ploiești, că țineam de ei. O-nceput: „Noi suntem mămăligari, românii, de ce?”, „Nu mai putem, pachete de-acasă n-avem, mâncăm numai mămăligă, lucrăm zece ore la zi, nu mai avem putere, ne-am Îmbolnăvit, suntem bolnave, nu primim nici un tratament medical.” Și atunci procurorul n-o putut să ia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Valahia ori, pe versantul celălalt, de Transilvania și Partium. Mămăliga a devenit În scurt timp atât de accesibilă și de populară printre români, Încât unul dintre numele batjocoritoare În intenție care li s-a dat acestora a fost acela de „mămăligari”. În sine, formula nu are nimic iritant. E la fel cum ai spune „oieri” (sau „ciobani”), un alt nume care li se trage românilor de la una dintre ocupațiile predilecte și, În orice caz, mai legată de zona montană și deluroasă
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
legată de zona montană și deluroasă unde agricultura devine impracticabilă la scară mai largă, altminteri formulat, În arealul mioritic teoretizat de Lucian Blaga. Ceea ce contează așadar În această desemnare defăimătoare de odinioară este mai degrabă intenția peiorativă și persiflantă. Altminteri, „mămăligar” este o identitate ce trimite la locuitorul satelor de câmpie, la practicantul agriculturii, la cultivatorul pământului (desigur, cu porumb). Vremurile când mămăliga domnea peste casele celor săraci sunt Încă prea aproape pentru ca prestigiul magic al mămăligii să se fi consumat
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
zonală. Să mai consemnez aici și intrarea ei nu numai În spațiul comerțului și cel al turismului rural, ci și În arealul metafizicii. Când Cioran opina că „mămăliga nu face explozie”, el prelua un stigmat etnic prezent deja În vocabula „mămăligari” aplicată de unii dominatori politici ai trecutului, Îndreptând-o, din interiorul etniei, către colectivitatea din care provenea. Ambiția lui, mi se pare, era dublă: să acutizeze, reluând Într-un context cu valențe cvasideterministe diagnosticul depreciativ de inși lipsiți de consistență
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
de combustii supreme, aplicat românilor, Întru catalizarea unei reacții de coagulare care Întârzia să apară și Îi producea, de decenii, exasperare. Totodată, un efect - poate scontat - al aceluiași gest era acela de a anihila caracterul coroziv al vechii identități (de mămăligari) a românilor, tocmai pentru că, acum, ea era actualizată tocmai de un român. Ca În paradoxul mincinosului, câtă valoare putea fi atribuită acestui verdict, câtă vreme Îl pronunța un ins care cădea, și el, sub incidența lui? Răspunsul Îi revine fiecăruia
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
o limbă cu două tăișuri, de criminal lombrosian - mai mult insondabil și greu de prins, decât irecuperabil -, Sciortino discreditează și zădărnicește însăși anarhia, care ar putea eventual să fie considerată ideologia sa principală: nu, și aceasta este o instituție de „mămăligari”. Părintele Vipera, care cu o încetineală și o rotunjime lingvistică demne de un dialog socratic-boccaccian joacă în celulă rolul avocatului diavolului (adică al Legalității și al Cumsecădeniei cel puțin pedagogice), nu este mai puțin feroce și lipsit de morală decât
[Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
F. Călugăru. Revista își propune să antreneze energiile corpului învățătoresc în acțiunea de culturalizare. Rubrici: „Cronici”, „Cărți”, „Reviste”, „Teatru”, „Informații”, „Fapte”. Semnează versuri V. Copilu-Cheatră, Gabriel Țepelea (Lunei), Victor Ilieșiu, Radu Stâncă (Invitație la dans, Olimpică). Proza publică V. Copilu-Cheatră (Mămăligari), Nicolae Albu, Leontin Brudașcu, Alexandru Popescu, iar publicistica, Ion Agârbiceanu (Școala românească și muncitorii ei), Tudor Arcan, Vasile F. Călugăru, Barbu Zevedei, I. Moga, Al. Tohăneanu ș.a. Rubrică recenziilor găzduiește multe semnături, dar cel mai laborios se dovedeste Ion Moldoveanu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287083_a_288412]
-
mămăligă, nu intră. Și-așa o-nceput greva care o ținut două săptămâni... pentru o bucată de mămăligă. Și cum s-a rezolvat până la urmă problema? O venit întâi procurorul din Ploiești că țineam de ei. O-nceput: Noi suntem mămăligari, românii, de ce? Nu mai putem, pachete de-acasă n-avem, mâncăm numai mămăligă, lucrăm zece ore la zi, nu mai avem putere, ne-am îmbolnăvit, suntem bolnave, nu primim nici un tratament medical. Și atunci procurorul n-o putut să ia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
Oroveanu și Simona Corlan-Ioan, Centrul de Istorie a Imaginarului și Colegiul Noua Europă, București, 1999, pp. 57-92. 625. Într-adevăr, pentru români, neamțul este „cârnățar”, italianul este „broscar”, grecul este „măslinar” sau „plăcintar” (773) etc., iar pentru străini românul este „mămăligar”. 626. Apropo de apelativul injurios „jidan Împuțit”, sunt În posesia unui document semnificativ : sentința Într-un dosar penal oarecare, nr. 16395/2000, dată În ședința publică din 15 noiembrie 2000 la Judecătoria din Timișoara. Îi mulțumesc publicistului Boris Marian Mehr
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Pe când mierea e o zămislire firească, o lucrare vie a albinelor" (p. 212); Oamenii ar trebui să cultive mai mult grâu și secară... În alte țări, înaintate, porumbul și mălaiul se dau numai vitelor... Vecinii râd de noi poreclindu-ne mămăligari. Adevărul e că pâinea e mai hrănitoare și mai sănătoasă ca mămăliga, care, făcută din mălai încins, ori scos din porumb necopt, aduce pelagra" (p. 245); Soarele este cel mai puternic ucigător al microbilor [în altă parte microbii sunt numiți
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
o butie a prietenului staroste de pescari, un ceaun cât o turlă răsturnată de biserică, spân zurat pe furci groase de fier, și În care fierbea o mămăligă s-o mănânce, adu nate la un loc, toate neamurile mele de mămăligari cu cerul gurii plin de mămăligă, dintre care unii au venit pe aici mai demult, rătăcind poate și azi cu oile lor prin aceste părți ale Dunării, după cum auzeam În copilărie de la ai noștri, rămași acasă, pe Vâlsan, fără de nici o
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]