448 matches
-
Explozie-i de culori, miresmi, un colț de rai... Iubește-mă în Mai și minte-mă frumos Mai ninge-mă tăcut, cu flori de măr în Mai Tu, anotimp frivol și capricios. De plouă-n Mai, mai mult, anu-i mănos, Pe florile de măr, în susur de la nai. Tu, anotimp străvechi, ce glăsuiești duios; Mai ninge-mă tăcut, cu flori de măr în Mai. Referință Bibliografică: Mai ninge-m tăcut / Cornelia Neaga : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2313, Anul
MAI NINGE-M TĂCUT de CORNELIA NEAGA în ediţia nr. 2313 din 01 mai 2017 by http://confluente.ro/cornelia_neaga_1493631740.html [Corola-blog/BlogPost/375840_a_377169]
-
llave; errático el desvelo custodiado por sedantes siniestros; no duermen las labores del dolor, ni el devaneo de los sueños en la noche. Cadă segundo abre el aliento esa invisible sombra sin fronteras y sin ley. Cerca del cuerpo, las mănos del terror con șu herradura de fuego y veneno. (Cerca de tu ombligo, amor, la niebla fosfórica del sombrero o del paraguas, atravesando la flor del cerrojo; las tijeras de la avidez hacen lo suyo y dejan caer la gota del
ERRÁTICAS, RATATE, POEZIE DE ANDRÉ CRUCHAGA, TRADUSĂ DIN LIMBA SPANIOLĂ ÎN LIMBA ROMÂNĂ DE ELENA BULDUM de ELENA BULDUM în ediţia nr. 1713 din 09 septembrie 2015 by http://confluente.ro/elena_buldum_1441747112.html [Corola-blog/BlogPost/343271_a_344600]
-
se scaldă. Răsunetul de coarde sub apriga cântare Trezește codrul verde și valul spart în mare, Cotloanele de munți și-ntinsul de câmpii, Adânc de văi zbârcite și florile zglobii. Ecouri prelungite, vibrate și frumoase Încântă suflul lumii în zilele mănoase, Divina-ți manieră... O, prea sfințită liră! Adulmeci suflul vieții ce trupul îți admiră. Te scurgi printre sonate aidoma unui vals Prelingi lacrimi forțate în timpul ce-a rămas, Ridici săli în picioare prin ropot de aplauze Ce lungă odă-ți
REGINA MUZICII de CIPRIAN ANTOCHE în ediţia nr. 2232 din 09 februarie 2017 by http://confluente.ro/ciprian_antoche_1486619810.html [Corola-blog/BlogPost/383401_a_384730]
-
și se întindea de la moara fraților Popescu, până spre extremitatea comunei, către mare. Bunicii mei făceau parte din cea de a doua migrație, mocani ce au venit în transhumanță cu oile din zona Sibiului, înainte de 1900, rămânând definitiv pe câmpiile mănoase din Dobrogea și cei care au venit special pentru pământ din zona Brăilei si a Râmnicului Sărat, unde au fost împroprietăriți cu pământ de către autoritățile locale din acele vremuri, într-o acțiune de așa-zisă colonizare, ce urmărea stabilizarea lor
DULCE COPILĂRIE . (DIN CICLUL AMINTIRI ALE COPILĂRIEI ) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1093 din 28 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Dulce_copilarie_din_ciclul_stan_virgil_1388224489.html [Corola-blog/BlogPost/353350_a_354679]
-
în: Ediția nr. 1550 din 30 martie 2015 Toate Articolele Autorului Mă leagă vatra și cuvântul! E mult de când măsoară ceasul Trecerea noastră pe Pământ, I-ascult și inima și glasul Și simt prin ele legământ! Mă leagă timpul cel mănos, Mă leagă cântul și durerea, Mă leagă visul de frumos, Mă leagă vorba și tăcerea! Mă leagă oamenii frumoși, Mă leagă vatra și cuvântul Și toți vitejii mei strămoși, Mă leagă viața și mormântul! Referință Bibliografică: Mă leagă vatra și
MĂ LEAGĂ VATRA ȘI CUVÂNTUL! de VIRGINIA VINI POPESCU în ediţia nr. 1550 din 30 martie 2015 by http://confluente.ro/virginia_vini_popescu_1427698093.html [Corola-blog/BlogPost/340992_a_342321]
-
copiii de mediul în care au crescut, doar pentru că dincolo, coloritul viu al ierbii părea mai verde, cerul mai senin, văile, dealurile și munții care înconjurau regiunea, erau mai prieteni decât prietenii de la oraș. Nu zic, și aici erau câmpii mănoase, dealuri, păduri și izvoare cu ape cristaline, dar parcă nu erau ca cele din satul ei natal. Uneori, în drum spre serviciu, oprea mașina pe malul fluviului de lângă orașul X, trimițând celor de acasă bezele în vârful degetelor. Alteori, zburdalnică
ANDREEA (PARTEA INTÂIA) de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 1937 din 20 aprilie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_janik_1461152889.html [Corola-blog/BlogPost/376575_a_377904]
-
din 24 iulie 2016 Toate Articolele Autorului Lecția Odată,mai demult firește Când puricii aveau opinci de fier, Pe-aceste plaiuri mândre,de poveste Trăia ,o bunătate de boier. Avea de toate omul pe moșie Păduri întinse,lanuri roditoare, Livezi mănoase,vii și herghelie Și un conac ce se-nvârtea sub soare. N-avea copii boierul,fiindcă soarta De prea de timpuriu l-a văduvit Răpindu-i într-o bună zi consoarta, Închis-a ochii și nu s-a mai trezit
LECȚIA de ADRIANA PAPUC în ediţia nr. 2032 din 24 iulie 2016 by http://confluente.ro/adriana_papuc_1469373306.html [Corola-blog/BlogPost/385130_a_386459]
-
mirosind a lapte de prună vărsat peste întregul sat pe când câinele cerului umbla în coadă cu-n covrig de lună. Ciobanul obosit de atâta somn s-a trezit pentru o clipă, apoi a adormit din nou să-i crească iarba mănoasă pe piele, de atâta risipă de timp, rămăsese ne păscut un bou ... Muza Muza trece pe sub perciunii mei Cum fumul îl respiră nasuri deformate Astfel zările dispar ca florile de tei Ce cad mai întotdeauna pe-nserate. Muza trece pe trotuarul
POEZII DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1331 din 23 august 2014 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1408766607.html [Corola-blog/BlogPost/376482_a_377811]
-
și putința desprinderii de materia mirabilă. Când însă ești invadat, acaparat de lucrurile înconjurătoare, uimirea rămâne identică, egală cu sine: e o bucurie, jubilație. Poeta se va încânta prin urmare, de trăirea ei în acest univers miraculos fiindcă e roditor, mănos: e fermecată de faptul că lucrurile simple, cuminți îi dau semn, simplitatea lor necoruptă o cucerește(În atâta iarbă au dănțuit cu solemnitate/ Arse de greieri florile roșii cântau/ Verdele, umbra copacilor, câteva fapte/ În formele trupului schimbător petreceau/ Arse
MIRACULUM DE ANGELA NACHE. VOICU BUGARIU REVISTA LUCEAFARUL de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 351 din 17 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Miraculum_de_angela_nache_voicu_bugariu_revista_luceafarul.html [Corola-blog/BlogPost/351012_a_352341]
-
de-a mângâia cu voluptate trupul fierbinte al țărânei. Meditația IV (Pribegia prin pustie) Ne-am refăcut cu chiu cu vai după cumplitele-ncercări, ca să ne-așternem iar la drum cu gândul la acele zări unde știam că ne așteaptă mănoasa Ta făgăduință - o țară de legendă vie pentru-ndelungă folosință ... Dar drumul prin pustietate nu-i desfătare și plăcere chiar și atunci când e bătut de oameni în plină putere, necum de-o gloată-ngreunată cu prunci, femei, bolnavi, bătrâni, care la
TEATRU: DE PROFUNDIS (CHEMAREA NEROSTITULUI) de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 761 din 30 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/George_petrovai_teatru_de_george_petrovai_1359546041_efn2j.html [Corola-blog/BlogPost/359352_a_360681]
-
și se întindea de la moara fraților Popescu, până spre extremitatea comunei, către mare. Bunicii mei făceau parte din cea de a doua migrație, mocani ce au venit în transhumanță cu oile din zona Sibiului, înainte de 1900, rămânând definitiv pe câmpiile mănoase din Dobrogea (bunicul) și cei care au venit special pentru pământ din zona Brăilei si a Râmnicului Sărat (bunica), unde au fost împroprietăriți cu pământ de către autoritățile locale din acele vremuri, într-o acțiune de așa-zisă colonizare, ce urmărea
IUBIRILE UNUI PESCAR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 by http://confluente.ro/Iubirile_unui_pescar.html [Corola-blog/BlogPost/360882_a_362211]
-
șoptindu-mi prin lacrimile mele Cât de mare Ți-e dorul de mine... Și îmi simt mângâiat sufletul. Cluj Napoca 27 august 2015 Răvaș Am scris un răvaș... Când vara se-mbracă de ducă Și face un ultimul popas În câmpuri mănoase și-n luncă. În susurul blând de izvoare Și-n clopotul tainic al vremii În ritmuri de ploi și ninsoare De frunzele și florile lumii. Am scris un sonet pentru cer Să te apere de tot ce e rău În
NETĂCEREA SUFLETULUI de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1705 din 01 septembrie 2015 by http://confluente.ro/marina_glodici_1441091397.html [Corola-blog/BlogPost/370324_a_371653]
-
HEINZEL “Amor de infinito ...” Traducción de Alfredo Cernuda Mis ojos se reflejaban en los espejos del agua del măr y entonces toqué el infinito. Mis mirada se ahogaban en las curvas de las olas y así conocí el infinito. Mis mănos acariciaban la delicada superficie del măr y yo sentí el infinito. Mis brazos se alargaron hasta el cielo y entonces yo abracé el infinito. Mis labios besaron los rayos del sol y entonces me penetro șu calor infinito. Mis pies
DR. CORNELIA PĂUN HEINZEL “AMOR DE INFINITO ...” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1717 din 13 septembrie 2015 by http://confluente.ro/cornelia_paun_1442133812.html [Corola-blog/BlogPost/384453_a_385782]
-
ascunzișurile comorilor subterane generând permanente planuri de viitor dezvăluite de sclipirile pofticioase ale celor care, hotărând soarta Lumii în mod inevitabil au în vedere spre redistribuire cui i se cuvin și aceste mici atenții subterane. Drept urmare, un teritoriu atât de mănos și binecuvântat de Dumnezeu s-a apreciat în mod just că nu este deloc normal ca să fie lăsat la cheremul unor nepricepuți care s-au dovedit a fi născuți ca slugi aflate permanent la dispoziția celor realmente capabili ca să valorifice
CE-AŢI FĂCUT DIN ŢARA MEA, NEMERNICILOR?! de CONSTANTIN ŞTEFAN ŞELARU în ediţia nr. 1974 din 27 mai 2016 by http://confluente.ro/constantin_stefan_selaru_1464356399.html [Corola-blog/BlogPost/369216_a_370545]
-
mirosind a lapte de prună vărsat peste întregul sat pe când câinele cerului umbla în coadă cu-n covrig de lună. Ciobanul obosit de atâta somn s-a sculat pentru o clipă, apoi a adormit din nou să-i crească iarba mănoasă pe piele, de atâta risipă de timp rămăsese ne păscută de un bou... Al.Florin ȚENE Referință Bibliografică: Ciobanul de pe pajiștea lunii / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 575, Anul II, 28 iulie 2012. Drepturi de Autor
CIOBANUL DE PE PAJIŞTEA LUNII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 575 din 28 iulie 2012 by http://confluente.ro/Ciobanul_de_pe_pajistea_lunii_al_florin_tene_1343483721.html [Corola-blog/BlogPost/357638_a_358967]
-
metalică), vor traversa podișuri și munți și vor trece prin ape vijelioase și tulburi. Și tot ce vor atinge cu picioarele lor marea Familie Regală se va schimba în aur, (n.n: prin aceasta Troiță - RSB): pământurile aride vor deveni mănoase, mlaștinile vor seca, iar vadurile se vor umple de ape limpezi și de pești. În zori vor fi însoțiți de gâștele sălbatice, iar la asfințit de condori...” „...În sfarșit - în apropierea Muntelui Sacru Kogaionu din Munții Piatra Craiului și a
SCRISOAREA NR.144 (PARTEA A DOUA) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 690 din 20 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Jurnal_de_atelier_i_fragment_din_scris_constantin_milea_sandu_1353414708.html [Corola-blog/BlogPost/364888_a_366217]
-
Sufletele cântă iară, melodii de mult uitate Și amurgul-sur coboară, legănând acestea toate. Frunză ruginie Frunză, frunză ruginie, cine dorul tău îl știe, Înțelege de ce pleci pe ape și pe poteci! Frunză, ruginie doamnă, vine-n zborul tău o toamnă Mănoasă și generoasă și se cuibărește-n casă! Pică-n zborul tău alene, vara, adormind pe gene. Pică visele brumate, la pământ, înspăimântate! Copacul Copacul, fără un cuvânt, cu ramurile duse-n vânt Veghea în zori ferestra mea dar nicio frunză
TABLOU DE TOAMNĂ II de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 274 din 01 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Tablou_de_toamna_ii.html [Corola-blog/BlogPost/355606_a_356935]
-
plăcute pete de culoare, schimbate magic de lunile anului, de la albul orbitor al întinderilor de nea, la curcubeul culorilor crude ale primăverii, răsărite din cafeniul arăturilor și până la romanticele nuanțe ale toamnei, de galben, portocaliu și ruginiu. În acele vremuri, mănoasa câmpie și-a revendicat titlul de „grânar al țării”, revărsând cu mândrie-n zare „galbenul de Bărăgan”,devenit culoare de stindard. Uriașele sale pete de culoare au fost punctate din loc în loc cu tot mai multe siluete negre ale ciudatelor
FÂNTÂNA BĂRĂGANULUI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1438201163.html [Corola-blog/BlogPost/350318_a_351647]
-
sistemul de irigații, apoi se vor strădui să aducă în arterele Bărăganului și apele Siretului unite cu ale Buzăului ce vor fi reunite aici cu apele Dunării. Așa va deveni această câmpie un dar al celor trei ape. Un dar mănos și bogat...Și mai cred că oamenii din țara sufletului meu vor încinge Bărăganul cu multe centuri verzi, care vor înmiresma lunile de mai cu albul florilor de salcâm, izvor dulce-auriu pentru harnicele albine. Cam așa arată strania „expoziție”cu
FÂNTÂNA BĂRĂGANULUI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1438201163.html [Corola-blog/BlogPost/350318_a_351647]
-
sale. Poate chiar mișcări intense de stradă. Eu am venit apriori cu un imens spor al încasării impozitelor. La anul puteți mări salariile cât doriți, dar nu chiar. Noi locuri de muncă se obțin din drumuri și autostrăzi, din irigația mănoaselor câmpii, din reparări de scoli și spital sau, de ce nu, noi scoli dotate cu laboratoare industriale și puternice ateliere de producție. Dacă tot suntem la capitolul social rog să vă gândiți la o nouă meserie. Aceea de gospodină-mamă. La oraș
ENERGIA ZETA de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 by http://confluente.ro/emil_wagner_1482515545.html [Corola-blog/BlogPost/352701_a_354030]
-
scriere au ei întocmit Cu șapte mii de ani în urmă, O lume întreagă au uimit Împletitind aur, dându-i formă! Puternice cetăți au construit Ce-au dăinuit peste milenii, Din inimă ne-au dăruit Prima Civilizație, Cucutenii... Pământul țării mănos, le dăruia Recolta vieții și traiul bun, Credința lor în Zamolxe stăruia, Iar medicina, un bun străbun! Lucruri multe, bune au lăsat Nu nouă, ci întregii omeniri, Guri flămânde s-au furișat Târând țara, prin război, uneltiri... Azi, istoria străbună
STRĂMOŞII NOŞTRII de MARILENA DUMITRESCU în ediţia nr. 1742 din 08 octombrie 2015 by http://confluente.ro/marilena_dumitrescu_1444336308.html [Corola-blog/BlogPost/370269_a_371598]
-
și se întindea de la moara fraților Popescu, până spre extremitatea comunei, către mare. Bunicii mei făceau parte din cea de a doua migrație, mocani ce au venit în transhumanță cu oile din zona Sibiului, înainte de 1900, rămânând definitiv pe câmpiile mănoase din Dobrogea (bunicul) și cei care au venit special pentru pământ din zona Brăilei si a Râmnicului Sărat (bunica), unde au fost împroprietăriți cu pământ de către autoritățile locale din acele vremuri, într-o acțiune de așa-zisă colonizare, ce urmărea
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA (ROMAN) de STAN VIRGIL în edi��ia nr. 252 din 09 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Iubirile_unui_pescar_povestiri_pescaresti_si_de_viata_roman_.html [Corola-blog/BlogPost/367284_a_368613]
-
mirosind a lapte de prună vărsat peste întregul sat pe când câinele cerului umbla în coadă cu-n covrig de lună. Ciobanul obosit de atâta somn s-a trezit pentru o clipă, apoi a adormit din nou să-i crească iarba mănoasă pe piele, de atâta risipă de timp, rămăsese ne păscut un bou ... CONTEMPORAN CU DUMNEZEU Mirosea dimineața însorită a mir, Tăcerile alunecau pe nesimțite-n mers, Nu știam că alături poetul Radu Gyr Își înveșnicea suferința-n vers. Cânta amiaza
ACUZ... ADEVĂRUL DIN ACROSTIH (POEME) de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1132 din 05 februarie 2014 by http://confluente.ro/Al_florin_tene_acuz_adev_al_florin_tene_1391600293.html [Corola-blog/BlogPost/360309_a_361638]
-
zâna Vară L-a făcut chipeș și spătos Și cu dulceață rară Ca pe un fruct l-a înzestrat, Copt vara la căldură, Iubit să fie și bărbat Cu vorbe dulci pe gură... În dar un fluier i-a adus Mănoasa Toamna tristă Și vers duios în el a pus Cum altul nu există, Și glas măiastru-n piept și gât Uns cu nectar și miere Să țină lumii de urât La ceasuri de durere. Iar zâna Iarnă i-a țesut Strai
POEM DUPĂ ”LEGENDA LUI DRAGOBETE” de ROMEO TARHON în ediţia nr. 789 din 27 februarie 2013 by http://confluente.ro/Navalnciul_poem_dupa_lg_romeo_tarhon_1361971923.html [Corola-blog/BlogPost/352076_a_353405]
-
Pe zeii lor păgâni să venereze. Ne-au pustiit chiar hoardele tătare Nimic și nimeni nu ne-a-ngenunchiat. N-au reușit nici trupele barbare Să ne învingă, cum au tot sperat. Dintotdeauna nouă ne-a fost frate Pământul ăsta rodnic și mănos. Dar avut numai de rele parte Și de dușman ce-a fost invidios. La bunul altuia nicicum nu am râvnit Trăind ca frații, doar în bună pace. Și nici, pe nimeni, nu am prigonit. Văzându-ne de-a noastră carapace
TESTAMENT de FLORIN CEZAR CĂLIN în ediţia nr. 2026 din 18 iulie 2016 by http://confluente.ro/florin_cezar_calin_1468821473.html [Corola-blog/BlogPost/373624_a_374953]