23 matches
-
în rezervă Maistru Ion Locotenent-major Manea Florin Soldat în rezervă Mares Iulian Maistru militar clasa I în rezervă Marinescu Ștefan Maistru militar principal Marinovici Gheorghe Soldat în rezervă Marton Gabor Maior Matinca Longin Serioja Elev sergent Mănescu Gabriel Plutonier adjutant Măntăluța Aurel Locotenent-major Mertoiu Liviu Locotenent Miculescu Dragoș Marian Sergent în rezervă Mihai Ilie Sergent-major Mihăilă Vasile Plutonier Mină Ion Maior Mircea Dorian Plutonier Mircea Eugen Căpitan Mirea Costinel Venus Locotenent-major Mandrila George Gabriel Locotenent-colonel Muha Eduard Gheorghiță Sergent în rezervă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/125080_a_126409]
-
Lepădatu Dumitru Ionel; 135. domnului Lovin Gheorghe Ion; 136. doamnei Lucaci Fanica Loredana-Maria; 137. doamnei Lupea Ion Pușa-Elena; 138. doamnei Lupu Ion Paulina; 139. doamnei Mahriu Marin Râdă; 140. domnului Măndița Ion Victor; 141. domnului Manicatide Petre Marius; 142. domnului Măntăluța Neculai Octav; 143. domnului Marin Aristide Ștefan; 144. domnului Marină Ion Constantin; 145. doamnei Marinescu Niculae Mărioara-Carmen; 146. domnului Micu Ioan Ioan; 147. domnului Mihai Ion Dumitru; 148. doamnei Mihai Vasile Florentina; 149. domnului Mihai Ion George; 150. doamnei Mihai
EUR-Lex () [Corola-website/Law/228399_a_229728]
-
Descrierea stemei: Stema orașului Târgu Frumos, potrivit anexei nr. 1, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite. În câmp roșu se află o acvilă, ieșind, cu zborul coborât, de argint, având pliscul de aur. În vârful scutului, în măntăluță, în câmp negru, se află un lup rampant, ieșind, de argint, limbat cu roșu. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu 3 turnuri crenelate. Semnificațiile elementelor însumate: Acvila este pasărea care se află pe sigiliul localității încă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/137673_a_139002]
-
cantină pentru cei nevoiași. Cronicile parohiei atestă ca slujitori ai acestei biserici pe următorii preoți-parohi: Pe lângă preoții parohi, în anumite perioade au activat și preoți cooperatori (de ajutor) printre care se află următorii: George Antonescu (1950-1963), Dragoș Păduraru (1973-1977), Andrei Măntăluță (1980-2003), Gheorghe Popa (1983-1990), Ilie Macar (1990-2009), Orest Babici (din 1999) și Gheorghiță Niță (din 2009). Biserica "Sf. Nicolae" din Câmpulung Moldovenesc este construită în stil neobizantin. Monumentul are formă de cruce treflată, cu o cupolă mare și abside largi
Biserica Sfântul Nicolae din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/323694_a_325023]
-
devin informator. A fost o tortură continuă: după paisprezece-șaisprezece ore de muncă, să te prezinți la Securitate! Nevastă-mea plîngea, temîndu-se, de fiecare dată, să nu fiu închis iarăși. Dar oare nu eram, cu toții, într-o închisoare numită comunism?" Gheorghe Măntăluță (n. 1928), din Săveni, este o victimă conștientă, știa că-i pasibil de pedeapsă, pentru omisiunea de denunț era pasibil de o condamnare de 5 ani. Povestește fapte incredibile, din toamna lui 1946, de la Botoșani, unde, "evreii au legat bustul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
veni în contact cu mine”. Când deținuții au fost eliberați, mulți nu au putut să simtă bucuria eliberării pentru că securitatea era tot timpul cu ochii pe ei și ei evitau să se întâlnească și să vorbească . Conform mărturiilor lui Gheorghe Măntăluță “viața de fost deținut politic este viață de paria”. Vasile Modreanu, elev la arestare, ilustrează această viață de paria: “In anul 1958 am fost respins de serviciul de cadre al Facultății de Agronomie din Iași de a da examen de
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
204 Ce aștepta sistemul? 205 Ce aștepta medicul? 206 Ce i s-a promis pacientului? 206 Care sunt rezultatele? 207 Concluzii 209 Bibliografie 211 Capitolul 8 Noul management public în politicile de descentralizare a sistemului de educație (Ciprian Fartușnic, Ovidiu Măntăluță) 212 Preambul 212 Context - descentralizarea administrativă din România, locul educației 214 Politici de descentralizare în educație - scurt istoric 216 Spre un nou model de management public 220 Principalele arii de noutate 221 Ce cred actorii din sistem? Limite și provocări
[Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
Adevărul, 1994-2006. Viața Medicală, 21, 26 mai 2006. Capitolul 8tc "Capitolul 8" Noul management public în politicile de descentralizare a sistemului de educațietc "Noul management public în politicile de descentralizare a sistemului de educație" Ciprian Fartușnic*tc "Ciprian Fartușnic*" Ovidiu Măntăluță*tc "Ovidiu Măntăluță*" Preambultc "Preambul" Sistemul de educație din România a încercat să se racordeze la tendința generală de reformare a sectorului public prin care sunt aduse în prim-plan rezultatele (outputurile) serviciilor. Diverse măsuri de reformă 1 au urmărit
[Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
Medicală, 21, 26 mai 2006. Capitolul 8tc "Capitolul 8" Noul management public în politicile de descentralizare a sistemului de educațietc "Noul management public în politicile de descentralizare a sistemului de educație" Ciprian Fartușnic*tc "Ciprian Fartușnic*" Ovidiu Măntăluță*tc "Ovidiu Măntăluță*" Preambultc "Preambul" Sistemul de educație din România a încercat să se racordeze la tendința generală de reformare a sectorului public prin care sunt aduse în prim-plan rezultatele (outputurile) serviciilor. Diverse măsuri de reformă 1 au urmărit să ridice competitivitatea
[Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
conformeze regulilor. În primii ani ai perioadei postdecembriste, s-a renunțat la finanțarea unităților de învățământ de la bugetele locale și ale ministerelor (altele decât cel al Învățământului). În termeni reali, ponderea surselor bugetare și extrabugetare a scăzut progresiv (Dogaru și Măntăluță, 2001). O nouă etapă este marcată de apariția Legii învățământului (nr. 84/1995), care conține elemente de progres și de stabilizare a sistemului de învățământ și care oferă fundamentul primelor măsuri de descentralizare propriu-zisă. școlile și baza materială aferentă procesului
[Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
de tranziție. Analiză secundară”, Psihologia Socială, nr. 7. Crișan, A.; Iosifescu, ș.; Iucu, Romiță, 2006, Patru exerciții de politică educațională în România, Humanitas, București. Dogaru, I., 2002, Formula de finanțare a învățământului preuniversitar din România, Editura Economică, București. Dogaru, I.; Măntăluță, O., 2001, Sinteze și studii privind finanțarea învățământului preuniversitar de stat, Tipogrup Press, București. Fjeldstad, O., 2004, „Decentralization and Corruption, a Review of the Literature”, http://www.u4.no/document/showdoc.cfm?id=49. Hill, P.; Bonan, J., 1991, Decentralization
[Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
Grigorescu, avocat, unul din supraviețuitorii tragediilor prin care a trecut neamul, depune o mărturie care dezminte acuzațiile privitoare la crimele legionare în timpul „rebeliunii”, la abatorul din București: „În martie 1941 au fost condamnați și trimiși spre executarea pedepsei la Aiud: Măntăluță Constantin, avocat, fost prefect (de Prahova, n. a.), Cojocaru Paul, avocat, fost chestor, Cristescu Valeriu, avocat, Popescu Gabriel, avocat, Ciupală Ion, funcționar la CF Ploiești-Văleni, și subsemnatul. Aici am găsit 70-80 de legionari judecați de instanțele militare din București, mulți din
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
împărtășindu-ne gândurile. Cei mai tineri sorbeau sfaturile și învățăturile celor mai bătrâni. Cu prahovenii și buzoienii, de care eram legat sufletește prin locul unde-mi desfășurasem activitatea, am strâns prietenii de neuitat. Erau între cei mai vârstnici, prahoveni: Ștefan Măntăluță, Paul Cojocaru, Zoze Grigorescu, Valeriu Cristescu, Gabi Popescu, Ion Vulcănescu, Andrei Popescu, inginer chimist Georgescu, Paul Vilescu, Ion Iordache, buzoieni: Alexandru Murea, Nicu Cojocaru; brașoveni: Trifan Traian (prefect), Marian Traian, Anghel Papacioc, Pascu Constantin; sibieni: Schiau Ion, teologul Ștefan Straja
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
și fizică. Vom merge la Biserica satului la Sfânta Liturghie, la fel în sărbătorile principale din calendarul ortodox. Fără aceasta nu ieșim! Pentru a încuviința propunerea aceasta administrația a așteptat răspunsul Bucureștiului. Avocații Trifan, Marian, Paul Cojocaru, Zoze Grigorescu și Măntăluță încercau să câștige, fără jumătăți de măsură care să genereze nemulțumiri, să dea naștere la acuze, la neînțelegeri între noi. Peste trei zile li s-a comunicat că s-a acceptat totul, fără rezerve. Cu o singură condiție: un grup
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
administrația. Scopul stăpânilor era de a ne extermina, dar a vrut Dumnezeu să ne salveze altfel. S-a îmbolnăvit subdirectorul Mareș. Doctorul Uță, în care avea mare încredere, i-a confirmat boala. Mareș s-a alarmat, căci înainte murise avocatul Măntăluță, un bărbat voinic, de o bunătate excepțională. Un simptom biologic al evoluției bolii este ridicarea temperaturii peste 40 de grade. Dacă inima rezista două - trei zile, scăpa cu viață. Avocatul nu avea inima perfectă și n-a rezistat; aceasta, judecând
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
să îi văd pe noii pacienți care nu erau încă internați în clinică și l-am văzut pe acest grav bolnav, pentru care mă chemaseră. Era un om relativ tânăr (treizeci și cinci de ani, așa cum am aflat ulterior), înalt, într-o măntăluță uzată, cu un rucsac soldățesc la fel de uzat. Stătea întins pe podea, ghemuit; plouase puternic, iar el era complet ud. Băncile fuseseră luate, dar în coridorul nostru de la roentgen, în care accesul era închis, mai erau bănci, și pe ele se
by Cecilia Maticiuc [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
verde, probabil fie-sa.” Deci, pentru acea prăvălioară de lenjerie de damă dintr-un mic orășel de provincie etc., trebuie să fac rost, într-un raion special, de: căciulițe tradiționale, cizmulițe de piele de capră, pălărioare, umbreluțe. Și multe, multe măntăluțe. Fiindcă Sonia are permanent o „măntăluță”. Raskolnikov a stat cîndva pe lîngă Cinci colțuri! Nastasia Filipovna stă chiar pe Cinci colțuri! Să nu se fi întîlnit niciodată pe stradă? Poate că s-au privit îndelung, poate că s-au înțeles
„Sois sage, ô ma Douleur, și ține-te tranchilă.” by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13546_a_14871]
-
acea prăvălioară de lenjerie de damă dintr-un mic orășel de provincie etc., trebuie să fac rost, într-un raion special, de: căciulițe tradiționale, cizmulițe de piele de capră, pălărioare, umbreluțe. Și multe, multe măntăluțe. Fiindcă Sonia are permanent o „măntăluță”. Raskolnikov a stat cîndva pe lîngă Cinci colțuri! Nastasia Filipovna stă chiar pe Cinci colțuri! Să nu se fi întîlnit niciodată pe stradă? Poate că s-au privit îndelung, poate că s-au înțeles dintr-o ochire, fiecare trecînd mai
„Sois sage, ô ma Douleur, și ține-te tranchilă.” by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13546_a_14871]
-
dintre acele anecdote care uluiesc publicul și fac de rușine timpul nostru, care, și fără asta, e destul de blamabil. Odrasla noastră, acum vreo jumătate de an, încălțat cu pantofi din cei care se poartă prin străinătate și tremurând într-o măntăluță necăptușită cu nimic, s-a întors în Rusia din Elveția, unde s-a tratat de idiotism (sic!). Trebuie să recunoaștem că a avut noroc, întrucât, ca să nu mai vorbim de interesanta lui maladie, de care s-a tratat în Elveția
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
că unul dintre celebrii noștri umoriști 47, aflând de această istorie, a trântit o epigramă extraordinară, demnă să-și găsească loc nu doar în foiletoanele provinciale, ci și în cele din capitală, care descriu moravurile noastre: «Cu-a lui Schneider* măntăluță Cinci ani Liova** s-a jucat Și cu mocoșeli drăguțe Toată vremea s-a distrat. Milioane moștenește Cu pantofii lui decenți. El se-nchină pe rusește Spoliindu-i pe studenți.»“ După ce termină, Kolea îi întinse iute prințului ziarul și, fără să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
dolofană, lovin du-se cu pumnișorii în cap de furie. — Ce se întâmplă, Pomponia? o întreabă tulburat. Bătrâna cu părul cărunt se ridică greoi în picioare, pufnind mânioasă pe nări: — Uite și tu, Tiberius, dacă așa ceva e cu putință! Smulge măntăluța de pe copil: — La ce va mai râvni ca adult, dacă acum se târăște și-și face nevoile pe purpură? Le amenință cu degetul pe doici, care se țin, temătoare, la dis tanță. Încurajată de prezența tatălui, una dintre ele îndrăznește
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
Doncilă că mergea Și pe spate că-l bătea, Cu mîngîiere-i grăia Și pe dânsul veselea: Ah, Doncilă bolnave, Vrednice și viteze, De când tu te-ai bolnăvit Deliii s-au îmmulțit. Așterne-ți mantaua ta Ca să-ți plătesc leafa ta; Măntăluța-și așternea, El de gălbeni i-o umplea. Galbenii că și-i lua Și pre cal încăleca Și pe poartă că eșea, Și pe uliță mergea, Negrul lui tot buiestrînd Și Doncilă tot gemând Și din buzdugan svîrlind, Tot în
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
226 NICOLAE SALCUDEAN PD 227 ALEXANDRU JURIAN PSDR 228 ZAHARIE ILIE ȘERBAN PD 229 MUȘAT RASCANU PD �� 230 VIOREL GOREA PD Neamț 231 IOAN ONISEI PD 232 VASILE SENDREA PD 233 GHEORGHE BUNGHEZ PD 234 GHEORGHE ANGHELUȚĂ PSDR 235 OVIDIU MĂNTĂLUȚA PD 236 LUCIA COJOCARU PD 237 GHEORGHE LAZĂR PD 238 IONEL ARMENE PSDR 239 ION AGAFITEI PD �� Olt 240 VIRGIL DELUREANU PD 241 EUGEN MITU PD 242 IOAN PAUL COJOCARU PD 243 ILIE CĂTANA PD 244 CONSTANTIN CONSTANTINESCU PSDR 245
EUR-Lex () [Corola-website/Law/198844_a_200173]