1,070 matches
-
cei care încă n-au renunțat la nimic este că nu poți fi în același timp Zen și totalitar. Așa că gurmanzii, fumătorii, afemeiații, bețivii, workaholicii, încrâncenații et ejusdem farinae pot merge liniștiți la locurile lor: nimeni nu le cere să mărșăluiască în pas cu modă. De fapt, ideologii radicali ai noului curent merg și mai departe: nici macar modă, zic ei, nu se mai poartă. Cei interesați pot adera la noul curent cu orice renunțare găsesc la îndemână: pentru că nimeni să nu
Primavara se poarta Zen by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83077_a_84402]
-
liberale au devenit cuvântul de ordine al "intelighenției" europene, înarmate cu niște rudimente ale "corectitudinii politice" și cu poncifele unui marxism-troțkism de cea mai joasă speță. Să nu ne mire, așadar, că mare parte din intelectualitatea planetară a ajuns să mărșăluiască demagogic spre un comunism cu față musulmană, amenințând să ne retrimită în siberiile / saharele dominate de imaginația paranoică a cutărui Bin Laden vorbitor și scriitor de franceză maoizată, de italiană arhaic-stalinistă și de germană ecologizantă. Din acest punct de vedere
11 Septembrie. Instrucțiuni de întrebuințare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14812_a_16137]
-
multe capete. Și aceste capete trebuie să fie amputate pe rînd, ca să fie salvată Ileana Cosînzeana. În ce mă privește, mă simt bine în compania domnilor cu pricina. Pe de altă parte, supoziția comasării noastre într-un bloc indistinct care mărșăluiește impur pe scena publică pentru a și-o aservi e ușor paranoică. În plus, ar trebui să se ia notă de diferențele dintre noi. Sîntem naturi greu de "omogenizat" și, în multe privințe, sîntem, intelectualmente, în litigiu. "Cu probleme"... Da
"Să recuperăm obiceiul de a nu fi de acord cu cineva fără a-i dori Dispariția" by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/15476_a_16801]
-
explica prin faptul că aici era centrul pasiunilor politice. Erau și altfel de oameni, asemenea autorului unor versuri pe care le-am reținut încă din acea vreme: Nu, pistoalele nu le vom descărca noi În plin, în coloane verzi ce mărșăluiesc! Suntem mult prea poeți, oameni cu nevoi, Iar dușmanu-i puternic, forțele lui cresc. Nu, nu în noi va renaște Vandeiea La momentul stabilit, hotărâtor! Noi suntem mai mult adepții ideii, Iar bâta-i numai argumentul lor. Nu, pistoalele nu le
Vladimir Bukovski - ȘI SE ÎNTOARCE VÎNTUL - fragmente - () [Corola-journal/Journalistic/14312_a_15637]
-
ajuns: ia una din lucrări și mi-o bagă sub nas, gata să mi-o vîre pe gît: Spune, îți place? Îmi place, zice. Și operațiunea se repetă cu încă cinci-șase pînze. Așa că, după minutele de... contemplație, simt nevoia să mărșăluiesc o oră pe trotuare. E și ăsta un fel de a-i cere celuilalt părerea. Ce s-o fi declanșînd în făptura bîntuită de orgolii, de îndoieli, de reușite, de insatisfacții, încît confruntarea cu celălalt - de ce nu firească nu numai
Dacă nu-ți plac, te gîtui! by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/14419_a_15744]
-
Mircea Mihăieș Invitarea țărișoarei de a mărșălui în ritmuri natoiste a creat pe portativul analiștilor politici o bruscă și întemeiată sincopă: din moment ce ungurii nu mai reprezintă o amenințare, ce se va întâmpla cu voturile extremiștilor? Cu cine vor fredona apucații care data trecută au valsat pe maneaua
Costul prostiei bine informate by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14454_a_15779]
-
venit, ba chiar să ia întregul popor cu el. Om fi crezând noi că mergem spre Vest, dar în realitate ne îndreptăm - pe ritmuri de "Kalinka" și "Suliko" - spre Est. Dintr-o simplă mișcare, am devenit poduri umane peste care mărșăluiește regimentul de lux al iliescianismului triumfător. în defilarea noastră furibundă îi vom cam călca în picioare pe frații moldoveni (pentru că despre ei nici Bush, nici bușitorul revoluției din '89 n-au suflat o vorbă), dar ce mai contează? Important e
Omagiu lui Václav H. by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14482_a_15807]
-
vedeți: când eram de-o șchioapă, ca voi, legionarii: „am ureche pentru orice șoaptă și zece pentru trădători!” Aveau cuibul colea, mai la vale, la popa. Înalți, frumoși, cămășile, toate verzi, pantaloni, la dungă, centură și diagonală...! Gemea pământul când mărșăluiau. Credeam că schimbă lumea!... Pârț! Unul de-aci, de la noi, că nu l-a Încăput cămașa de gras, la Amărăzanu, când au venit comuniștii, ca să scape, și-a schimbat numele. Și pe-al lui și pe-al lui fiu-său
Acvariul cu fâte. In: Editura Destine Literare by Nicolae Bălașa () [Corola-journal/Journalistic/81_a_326]
-
Înclin spre a doua ipoteză — pentru că prima e verificată demult. Ivirea unui concurent serios, prin alianța PNL-PD, a avut efectul uneri izbiri cu capul de zid, într-un peisaj în care pesedeii vedeau doar un imens câmp gol, peste care mărșăluiau când la trap, când la galop. Constrânși să anihileze din fașă orice desfășurare de forță a adversarilor, ei au scos la bătaie, cu câteva luni mai devreme, pachetul cu bombonele pregătit pentru anul viitor. Doar așa se explică bâlbâiala punerii
Scheletul de plumb by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13482_a_14807]
-
rămîne prin excelență un izvor al simțămintelor neîmplinirii. Monotoniei provinciale i se acordă onorurile cuvenite: „Această zi seamănă pînă la anulare/ cu cea de ieri; are aceeași coroană/ de paie supusă primejdiei și același cer/ spintecat de orgolii/ Orele sale mărșăluiesc docil/ fără să mîrîie, fără să iasă din rînd/ deși o dîră de sînge se insinuează în urmă” (O zi ca celelalte). La fel sînt cinstite alte figuri morale specifice: plictisul, dezabuzarea, scepticismul: „Dar cum să rezist în fața/ Acestor rafale
Dincolo de provincie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13640_a_14965]
-
morții. între timp, în apropiere, pescarii de la punctul piscicol își întinseseră năvoadele verzi, știa cât de putrede și de cârpite sunt, trecuse pe la ei odată. , Chefalii ăștia, domnule, mai explica maiorul, au tactica lor și sunt de un curaj nebun-nebun. Mărșăluiesc, mărșăluiesc cu săptămânile, cu lunile, ca niște proiectile trase și care, când e să cază, fiindcă orice cade la un moment dat, sunt trase de alți trăgători care vin din urmă și le mai trag o dată și așa mai departe
Chefalii by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10393_a_11718]
-
între timp, în apropiere, pescarii de la punctul piscicol își întinseseră năvoadele verzi, știa cât de putrede și de cârpite sunt, trecuse pe la ei odată. , Chefalii ăștia, domnule, mai explica maiorul, au tactica lor și sunt de un curaj nebun-nebun. Mărșăluiesc, mărșăluiesc cu săptămânile, cu lunile, ca niște proiectile trase și care, când e să cază, fiindcă orice cade la un moment dat, sunt trase de alți trăgători care vin din urmă și le mai trag o dată și așa mai departe; toată
Chefalii by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10393_a_11718]
-
picioarelor, Sau urechile, gura...? Trecea prin oraș În scaunul lui cu rotile, nichelat, cu o pancartă Pe care scria: „Nike. Cu noi nu pierzi niciodată.” Noi nu voiam să pierdem (așa fusesem educați) Și ne adunam în spatele lui, în coloane, Mărșăluind, în tăcere prin oraș. Geronax Geronax se învinețea groaznic la față Cînd prietenii lui cîștigau: la loto, la pronosport... Sume mici, dar - oricum - cîștigau. Deschidea gura, ca un pește pe uscat, Iar dinții de aur îi străluceau în soare: Felicitări
Cordilio, Bibinia and comp. by Alexandru Mușina () [Corola-journal/Imaginative/4287_a_5612]
-
din trecut! - ca totul să fie egal înainte de moarte! N-am avut curajul să fac prima mutare, tu nu ai vrut să pornești bătălia cordială a împăcării pe veci. Plin de suspans era doar aerul prin care treceau niște soldați; mărșăluiau prin saloanele largi ale artei moderne obosind să se viseze mereu numai învingători, ei, totdeauna învinși. Cred că nici nu m-au văzut! De altfel, aveau ochii decolorați de lumina neonului care ploua din tavan. 3. Acum îmi scrii de
Poezie by Petre Tănăsoaica () [Corola-journal/Imaginative/6135_a_7460]
-
înmuiat de zăpadă de la intercontinental unde crucile mici se trezesc când începe ziua pe magheru și se duc la serviciu cu părinții lor ridicarea la cer Îmi fac cadou de ziua mea libertatea de a pleca dintre oameni de a mărșălui în toate marile capitale ale lumii în pelerinaj libertatea de a dispărea la cerere publicului, îmi fac cadou de ziua mea o nouă absență care nu mi-a ieșit până acum decât la bis până la urmă de ziua mea e
Poezie by Anca Mizumschi () [Corola-journal/Imaginative/6559_a_7884]
-
în piei de animale; O, ................. ! Zidarul a rămas izolat pe coama zidului Nimeni nu a mai venit să-i dea o scară să coboare L-a ars soarele, s-a evaporat Ca o picătură neînsemnată de apă; O, ................. ! Pe străzi mărșăluiau ierburile Care umblau cu pietrele în gură; Dar unde era florăreasa? Ea trăia o iubire secretă Pentru dansatorul din porțelan de Sevres Care fusese expus în vitrina bijutierului Mort și el ros pe dinăuntru de fantasmele proprii; De asta florile
Cum a dispărut orașul grecesc Cnossos sau Poetul bătrîn își declamă faima by Adrian Alui Gheorghe () [Corola-journal/Imaginative/6512_a_7837]
-
piticilor și te abandonează acolo între ceșcuțe și pătuțuri să te imaginezi potolindu-ți setea dormind...joaca asta chircită maturizează prea repede trece cu viteza tgv-urilor ani lumină povestea-miriapod a bunicului (cu omul negru și câinele) pe ce tocuri înalte mărșăluiește ea acum - zidul chinezesc - aici da poți spune că există o spărtură numai pentru tine capul în piept genunchii la frunte brațele de jur împrejur "hai ce mai aștepți!" curentul sec te soarbe de partea cealaltă uite: sclipirile galbene ale
Poezie by Daniela Popa () [Corola-journal/Imaginative/7288_a_8613]
-
a început să despice cojile umede ale arahidelor și să-și vîre miezul cărnos în gură, în timp ce-i istorisea orbului povestea lui, începînd cu perdeaua de ceață care se destrămase în dimineața aceea, dînd la iveală o oaste numeroasă ce mărșăluia pe deal în sus, către un zid de piatră, și un drum înfundat, din spatele zidului. Regimentul lui Inman a fost trimis să se alăture oamenilor aflați deja de-a lungul vastei reședințe albe de pe creasta Maryes Heights. Generalii Lee, Longstreet
Charles Frazier: Cold Mountain by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/13248_a_14573]
-
de la CD-uri piratate la încuietori și șampoane. Cu o condiție: să nu suferi de claustrofobie. Pentru că, în înghesuiala parcelată la sânge, amestec Hong Kong și de șal al Isadorei Duncan, devii un atom luat prizonier de șuvoiul indivizilor obligați să mărșăluiască, ca într-un labirint metalo-textil, de la un capăt la altul al pieții. Raportul vânzător-clienți îmi spune dacă ne aflăm în săptămâna în care se ia salarul sau în aceea în care se plătește întreținerea. După cum excesul de oameni săraci prin
"Roscoliți!" by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12273_a_13598]
-
un fenomen al culturii americane pop", un paradoxal proletar milionar, care denunță orînduirea cea crudă și nedreaptă, dar se dă în vînt după avioane personale, după limuzine, hoteluri și restaurante de lux, nu se desparte de bodyguarzi, dar merge să mărșăluiască în convoiul protestatarilor intermitenți și se declară alături de bieții "french workers"! Filmul, departe de a veni cu probe revelatoare și cu o argumentație coerentă - vehiculează locuri comune, amestecă ironia gratuită cu sentimentalismul de două parale și trage non-stop săgeți otrăvite
VIVE LA DIFFÉRENCE ! by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/12801_a_14126]
-
cădea încet, încet la fund și dispărea sub apă. Defilarea femeilor goale își are pandantul în altă imagine-cheie, de data aceasta desprinsă din coșmarurile noastre, ale tuturor dintr-o anumită generație, dar trăite în timpul zilei, aceea a cortegiilor de indivizi mărșăluind cu brațul ridicat și scandînd la unison aceleași vocabule, de cele mai multe ori învățate la comandă pe de rost, nu de puține ori reluate de acțiunea mimetică a maselor dezlănțuite. Spectacolul mimetic al maselor dezlănțuite pînă la paroxism îl avem și
Kitsch-ul în viața de toate zilele by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/11738_a_13063]
-
parcă au ceară în urechi, asemeni marinarilor lui Ulise. Scriu de mai multă vreme împotriva "corectitudinii politice" care face ravagii și pe la noi, dar în van. Nu mai durează mult până vom ajunge atât de spălați pe creier încât vom mărșălui ca niște roboței, călcând în pas de defilare, pe ritmul lozicilor aberante ale neocomuniștilor. Am petrecut suficient timp în Occident, în Statele Unite, încât să știu despre ce este vorba. Societatea confruntărilor deschise, idealizată în filmele anilor '60, a devenit purgatoriul
Site-uri pe centură by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11830_a_13155]
-
mai mulți cei care vor gândi cu mintea proprie, vor folosi amintirile proprii, vor ști să selecteze lecturile proprii, astfel încât să se apropie cât mai mult de adevăr. Pentru că, de ce să nu o recunoaștem deschis, în rândurile minunatului nostru popor mărșăluiesc și mulți gata să creadă orice li se spune, fără să treacă prin filtrul analizei proprii afirmațiile unor vânzători de iluzii, ale unor propagandiști care, de multe ori, servesc alte interese decât cele ale României. De aici și ușurința manipulărilor
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93758_a_95050]
-
fost acceptat ca o altă manie a breslei. Lucrurile au luat o turnură mult mai gravă în anii ocupației germane: ceea ce fusese depozitat în el, resentiment, ură, o lavă incendiară, s-a revărsat atunci în afară. Pe soldații teutoni care mărșăluiau țanțoș, pe bulevardele Capitalei, Céline i-a întâmpinat ca pe niște eliberatori, trimiși să pedepsească o Franță trufașă, cosmopolită, decăzută. în explozia de mânie împotriva compatrioților săi se descărca firea paranoidă a prozatorului. Despre aceste răbufniri a relatat în jurnalul
Pe un grafic în mișcare by S. Damian () [Corola-journal/Imaginative/12644_a_13969]
-
imaginea ei, o poză, un tablou, ceva care doar îi amintea de ea. Păși înainte, cu pas milităresc, prin praful drumului pe care-l mestecă în dinți. Începea să simtă în ceafă pîrjolul soarelui. Compania intră în Pitești înainte de asfințit. Mărșăluise toată ziua fără întrerupere și trupeții făcuseră deja bătături în palmă de la mînerul de fier al cuferelor. Pătrunseră în curtea cazărmii nu tocmai ca niște voinici. Îi întîmpină, nemulțumit, cu degetele înfipte în centiron, un căpitan ......și ochios. Acesta îl
-Fragment dintr-un roman inedit - by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/14063_a_15388]