64 matches
-
și lăcomie, de frică și febrilitate” cu care mânca Întotdeauna cartofi, amintire a foamei cronice suferite În lagăr; În bunică - prin adorarea acordeonului fiului ei, mort pe front; În bunic - prin completarea În derâdere, cu cantități derizorii, a chitanțierelor pentru mărfare de la fabrica de cereale pe care o administra Înaintea colectivizării. Lupte pe care fiecare le duce cu propriul sine, Într-o tăcere deplină, a gândurilor care nu pot fi fixate În cuvinte. Singura posibilitate de a face față morții este
ALECART, nr. 11 by Herta Muller () [Corola-journal/Science/91729_a_92307]
-
vom albi împreună Trecea deseori noaptea prin livada și lanul din spatele casei purtînd în dreapta o lampă cu petrol, se așeza lîngă nucul sădit de bunul lui lăsînd blînd lampa lîngă trunchi, asculta mai întîi țîrîitul greierilor. foșnetul lanului, frunzelor. huruitul mărfarului în spatele colinei. mereu reluate pale de vînt culcau spicele încă verzi ivind gardul, casa cufundată-n întuneric sub lună, adăsta îndelungă vreme sărăcindu-și deplin duhul într-atît fără de un gînd încît cîinele săltînd prin lan către el se smerea deodată
Poezie by Andrei Zanca () [Corola-journal/Imaginative/11028_a_12353]
-
alb-alb de atâta inocență, pe care erau bătute piroane grele de fier de care lucrurile, prinse, să țină... Trenul care face să se zguduie casa periferică în care se întâmplă să dorm mai mult timp. Prin somn, ghicesc dacă e mărfar, personal ori accelerat după cum se clatină temeliile casei, și mă pomenesc vorbind singur prin somn: ăsta trebuie să fie acceleratul de cinci... La pădurea Pustnicul, băiatul-chelner pe care-l cheamă Aurică și care își făcea unghiile cu ojă și se
Fiicele Indiei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15697_a_17022]
-
români și germani în drumul spre unul dintre cele mai cumplite prizonierate din istoria războaielor moderne. Un drum care părea că nu se mai sfârșește, la început pe jos, timp de două zile, cu opriri scurte, apoi, înghesuiți într-un mărfar, 30 de oameni într-un vagon, timp de aproape 16 zile; și din nou la drum spre ceea ce urma să fie valea pierzaniei, într-un lăcaș de cult, pe care iconoclaștii bolșevici îl transformaseră încă din 1917 într-un gulag
Agenda2006-17-06-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284937_a_286266]
-
de locomotivă și câțiva sergenți mai însetați. Au așteptat bieții români două zile, până când rusnecii s-au trezit din beție... Dar calvarul încă nu se sfârșise. Aproape de țară, 8 camarazi din infernul de la Oranki au fost siliți să coboare din mărfar și urcați în altul, care apoi a luat alt drum. „Spre Siberia”, a aflat Dolga în cele din urmă. Nici astăzi nu știe de ce. „Dacă mi s-ar fi întâmplat mie, poate că aveam tăria să mă omor”, spune el
Agenda2006-17-06-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284937_a_286266]
-
atât de gras. Păși de pe scara de incendiu direct pe pervaz, dar constată că nu se poate strecura În Încăpere. — Nu-l mai poți ridica puțin? O locomotivă fluieră de trei ori și creierul lui Înregistră automat semnificația semnalului: un mărfar greu venea pe linie. Apoi se văzu În Încăpere. Femeia Închisese deja fereastra și zgomotul gării păli. Josef Își mătură zăpada de pe haină și din mustăți și se uită la ceas. Nouă și cinci. Trenul de Passau nu va pleca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
minunate plaiuri moldovenești. Alina Diana Zamfir, clasa a VII-a A S-a dus iarăși o toamnă ... Stau la fereastră; zarea e perdeluită cu neguri dense care nu-mi dau voie să zăresc Constelația Brazilor. Pe calea ferată, un tren mărfar trage după sine greoi vagoanele cu roțile scârțâind. Funigeii molateci ai soldaților de plumb pribegesc prin văzduh. Deși cerul a devenit deodată prea strâmt, au început să se desprindă lacrimi mărunte și ușoare. Prima picătură poposi pe o frunză bătrână
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
generalul Mociulski. Pe neașteptate, trenul pierdu din viteză și, după câteva minute, opri În câmp. Semnal sau trece un accelerat, zise domnul În vârstă după o scurtă analiză. Dar noi ce suntem, dragă? răbufni soția lui. Poate fi și un mărfar, continuă domnul În vârstă. Economia trece Înaintea noastră. E lucru știut. Ar putea fi și un tren militar, adaugă domnul de lângă geam, fără să abandoneze ziarul. Situația internațională e foarte Încordată. Cum așa? Întrebă neliniștită doamna În vârstă. Dușmanul nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
degrabă cred că a vrut să construiască un zid între noi. Încă doare momentul de sfîrșit de vară '79. Știam așa de bine, așa de trist că vrea să fugă de mine. Îl visasem cu trupul zdrobit de un tren mărfar, eu punînd la loc capul și oasele, vărsînd dintr-o cană înaltă sînge, pe tăietura gîtului. "S-a întîmplat ceva?" Nu, dacă mă iubești. M-am recăsătorit". Ies în curte. Vișinul îmi pune-n palmă o frunză (ca să fie și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
a ascuns, că îl prindeam. Așa că ori s-a suit în trenul de 12, Bucureștiul, și s-a fofilat la closet, că doar nu era să iasă pe culoar fără pantaloni, ori, vă raportez cu convingere, s-a urcat în mărfarul de Constanța, cu plecarea la 11,30 și a sărit din mers ori la Castelu, sau la Dorobanțu și l-au ascuns machidonii care nici acum nu cred că s-a terminat cu statul legionar.
Interogatoriul by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/7797_a_9122]
-
Și ce mare armată avea atunci Kemal Mustafa?! Pe la 11 noaptea comitetul se risipea. Mai rămînea Haikis care era noctambul, iar șeful gării bea o cafea cu rom înainte de a da o raită, cu felinarul în mînă, la triaj, printre mărfare. Fănică se ducea acasă după miezul nopții. Virginia îl aștepta în pat. Învățase să dea în cărți de la o turcoaică și le întindea pe plapumă. Iar pînă venea el acasă le citea. Cărțile ei spuneau că războiul o să mai țină
Noua ordine by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/7609_a_8934]
-
Andrei Moisoiu (Google) Un tren de pasageri s-a ciocnit violent cu unul de marfă, în Moscova, informează Reuters. UPDATE 2: Bilanțul victimelor coliziunii între un tren de pasageri, care se îndrepta de la Moscova spre Chișinău, și un mărfar a crescut la cel puțin cinci morți și 45 de răniți, dintre care 15 în stare gravă, însă numărul victimelor ar putea să crească în următoarele ore, a declarat un purtător de cuvânt al Direcției pentru transporturi din cadrul Ministerului rus
Accident feroviar! Un tren de pasageri s-a ciocnit cu unul de marfă by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/54218_a_55543]
-
unirea cu patria-mamă România. Observați, copiii și nepoții noștri își doresc revenirea acasă. Ce să mai vorbim de puținii rămași în viață bunici ai noștri care tânjesc de peste 70 de ani de dorul de Țară. Dor, cântat și plâns în mărfarele, cu care erau duși ca vitele până la Cercul Polar. Dor plâns în necuprinsa taigauă siberiană de bunicii noștri și copiii lor (adică părinții noștri), mulți dintre care nu s-au mai întors la vatră, mistuiți de acest dor, dar și
REUNIREA NU MA E DOAR O DORINŢĂ, REUNIREA A DEVENIT O STRICTĂ NECESITATE de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 1867 din 10 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/348493_a_349822]
-
trăistuță cusută de mama, îmi erau suficiente pentru toată ziua, după care mă întâlneam cu tata care termina și el lucrul. Într-una din zile mă întorceam de la lucru împreună cu un alt copil când am auzit în spatele nostru fluierând un mărfar dinspre gara de sud, colegul îmi spune, hai să ne agățăm de el că oprește în vest, nouă părându-ni-se că merge destul de încet, încât n-am rezistat tentației unei escapade și am încercat să-l luăm din mers
CASETA CU AMINTIRI II de ION UNTARU în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348479_a_349808]
-
de plastic care m-a dus departe, în care apar icoane mișcând: eu și întâmplările mele banale, cuvintele mele aceleași, fără sufletul meu, nespusele mele prăpăstii în care te pierd și nu te mai pot regăsi, tată, nici în scrâșnetul mărfarelor de demult, nici în vocea ta spunându-mi mi-e bine, mi-e bine, mi-e bine, înfloresc toate, toate sunt cum le știi toate sunt ca demult numai eu mă duc ... ...Parcă plouă mereu.. Camelia Radulian Referință Bibliografică: Skype
PARCĂ PLOUĂ MEREU... de CAMELIA RADULIAN în ediţia nr. 1588 din 07 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/369583_a_370912]
-
privighetoare. Greieri, ”cri”,”cri”,”cri”,în beznă enigmatici se aud, Luna se ivește-n zare, frunzele ușor se ud. Cucuvele rătutite își lansează vaietul, Brotăcei orăcăind, invadează plaurul. În oraș e liniște, totul pare părăsit, Doar prin gară huruie, un mărfar hodorogit. Luminițe pâlpâie și se sting în depărtare, În crâng ies și mișună sute de viețuitoare. Somnu-și pune-ncet pecetea peste trupuri ostenite, În tărâmul viselor, minți-le-s ademenite. Doar un paznic mai veghează, într-al nopții întuneric Contemplând
NOAPTE DE APRILIE de NELU PREDA în ediţia nr. 1578 din 27 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353913_a_355242]
-
timpul s-a scurtat; pe zi ce trece-s mai năuc. parcă din alt veac am dezertat și nu știu încotro s-apuc. fug cât mă ține brăcinarul; nu știu nici unde, și nici cum. și trec prin viață ca mărfarul, ce pufăie și scoate fum. Referință Bibliografică: fug cât mă ține brăcinarul / George Safir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 762, Anul III, 31 ianuarie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 George Safir : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
FUG CÂT MĂ ŢINE BRĂCINARUL de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 762 din 31 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348917_a_350246]
-
A murit ei miniștrii și papistași, dar eu?! Când o suna scândura, pa și pusi, asta e! Ceasu’ mare de la gară!... Și îi închide gura femeii. Într-o iarnă, când trecea pe trei cărări calea ferată, l-a agățat trenul mărfar de palton, l-a târât câteva sute de metri și l-a abandonat în niște porumbari, pe câmp, departe de localitate. Marghioala l-a așteptat degeaba cu masa pusă. A simțit ea un junghi prin inimă, un soi de premoniție
CA ECATERINA TEODOROIU -PROZĂ SCURTĂ UMORISTICĂ- de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1727 din 23 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374748_a_376077]
-
ar putea să-l găsească. Stratul de zăpadă era destul de gros. Noroc că noaptea fusese ger cumplit și se menținea în continuare, așa încât mergeau pe zăpadă ca pe covor. Într-un târziu l-au găsit pe Ilie, unde îl abandonase mărfarul. Căzuse într-o poziție nefirească, pe o parte cu mâna stângă întinsă, prinsă sub el, în care încă mai ținea o traistă de iută cu două sticle de vin în ea. Mâna dreaptă era îndreptată spre în față și ușor
CA ECATERINA TEODOROIU -PROZĂ SCURTĂ UMORISTICĂ- de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1727 din 23 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374748_a_376077]
-
moartă, până și interiorul compartimentelor (copii, ceai, o femeie pregătind patul) din trenul de călători, care țâșni în mare viteză și-i salvă, despărțindu-i de urmăritori. Se năpustiră, antrenați de suflul trecerii sale, se pomeniră între rapid și un mărfar care abia se târa, de parcă nu se hotăra s-o pornească, zăriră deschizătura unei uși glisante, schimbară pentru prima oară o privire complice, se cățărară înăuntru. Pavel trase ușa, găsi în beznă brațul tinerei. Rămaseră nemișcați, urmărind, din spatele peretelui subțire
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
adormit, care mai tresărea din când în când, în momentul în care o mașină târzie străbătea în grabă străzile, lăsând în urma ei ecoul curbelor luate cu o viteză neadecvată, totul pentru a ajunge mai repede la destinație, sau goarna unui mărfar care trecea încet, semnalizându-și zgomotos prezența. Adormea orașul! Ușor, ușor, se adâncea în somnul lui citadin. Străzile se pustiau pe nesimțite, luminile blocurilor se stingeau una câte una, urmându-se, întrecându-se, care să se închidă mai devreme, într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
și temători ca niște câini ajunși pe drumuri. Despre lagăr lumea vorbea vrute și nevrute. Despre unii se zvonea că și-ar fi mâncat propriile excremente, despre alții, că s-ar fi atins și de carne de om. Onisei venise cu un mărfar și coborîse la Hadic; de acolo o luă pe jos până-n Vișani, iar de aici făcu un ocol până-n Șiret, Înnoptând prin lanurile de secară date În pârg sau aciuându-se la marginea pădurii, și ajunse În Brodina abia după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
nedescris. Imaginea unei dubițe negre ce se oprește În fața casei tale stăruia În mintea tututor. Dincolo de graniță, pământul părea pustiu. Bisericile străluciră un timp, apoi crucile aurite fuseseră date jos de pe cupole, iar clopotele, sparte În bucăți și urcate În mărfare. Tătucul Stalin avea nevoie de gloanțe și statui. Icoanele fuseseră și ele despicate cu toporul și stivuite În chilii, pentru a servi drept lemne de foc. O mănăstire, despre care babulea Îi vorbise de atâtea ori, fusese transformată În post
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
a primit din nou Însărcinarea să-l facă dispărut. De data aceasta, tatăl Mașei Înhămă caii la căruță, dar Îl loc să meargă până la târg, o coti spre gară, iar acolo, legând motanul Într-un săculeț, Îl lepădă În primul mărfar Încărcat cu grâu și floarea-soarelui ce se Îndrepta, opintindu-se din greu, spre U.R.S.S. De atunci, motanul n-a mai revenit. Mărfarul l-a dus În Urali sau poate În Siberia. Sau, cine știe, poate trecerea graniței i-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
până la târg, o coti spre gară, iar acolo, legând motanul Într-un săculeț, Îl lepădă În primul mărfar Încărcat cu grâu și floarea-soarelui ce se Îndrepta, opintindu-se din greu, spre U.R.S.S. De atunci, motanul n-a mai revenit. Mărfarul l-a dus În Urali sau poate În Siberia. Sau, cine știe, poate trecerea graniței i-a fost fatală. Mult timp după aceea, din șopron s-a auzit behăitul de rău augur al căpriței Eva, Înălțată și ea de Mașa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]