295 matches
-
Nostalgie, arată de ce zestre naturală dispuneți, grația mărturisirii mi se pare însă umbrită de o expresie ușor expirată, fără voie împrumutată din exercițiul romanțios minor al altor poeți. Din recuzită nu lipsesc razele de luceferi, vălul de amurg, cununa de mărgean, revărsările de veacuri, de oftări, jeratecul de-amor, cărările de frunze, aleile de suflet. Poate că nu v-a preocupat niciodată, dând curs impulsului fraged și nevoii de eliberare, să știți la ce se mai uită cu atenție cititorul dvs.
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/14210_a_15535]
-
acum călătorește prin alte lumi oare ce vede el acolo și nu ne spune și nouă hai să-l momim să-i aducem darurile noastre și-i aduceau bătrânelului ce aveau ei mai de preț frunze de tutun perle și mărgean ba chiar câteva cranii de om vopsite frumos cu henna bătrânelul mijea ochii se scărpina pe chelia venerabilă avea o chelie care în lumina apusului semăna cu cea a unui venerabil ascet și strâmba din nas mormăind nu-i mare
Poezii () [Corola-journal/Imaginative/4781_a_6106]
-
rînd. Are, romanul în patru părți, un avant-propos neobișnuit. Cîte o tablă de materii a fiecărei ,bucăți", scrisă în stilul ,listă" care, de prin '80 încolo, s-a tot purtat. Cu alte cuvinte, patru mici jurnale franjurate, patru schelete de mărgean împinse la țărm și, pe urmă, paginile unde poți citi mai departe. De ce-ai face-o, cînd poți împleti ușor, de unul singur, macrameul de epocă, proptindu-ți croșeta în cîteva cuvinte-cod? Fiindcă n-ai a face, în două
Caterinca și katiușa by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11455_a_12780]
-
00, la Clubul Țăranului Român. Trupa s-a format în august 2010, iar membrii au experiență în muzică de peste 15 ani. Solistul este Daniel Stan, iar alături de el cântă Aurelian Ciuraru, zis și Buze Trompetistul, Lucian Miron la trombon, Daniel Mărgean la tobe, Constantin Anghel la chitară, Florin Ion la chitară bas și Traian Fieraru la clape. Dacă sunteți fani Gogol Bordello, Goran Bregovic sau Kultur Shock cu siguranță merită să mergeți să-i ascultați (biletul costă doar 10 lei).
Romano ButiQ la Clubul Țăranului Român by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82529_a_83854]
-
DIN CRINII DIMINEȚII, de Elisabeta Silvia Gângu, publicat în Ediția nr. 2266 din 15 martie 2017. Când soarele răsare din crinii DIMINEȚII Și se-oglindește-n cerul senin și diafan, ATUNCI pădurea-și țipă bucuria vieții Și primăvara-și prinde perle în mărgean. Când soarele răsare din râul de cristal, Clipocind prin apa-i zglobie de smarald, ATUNCI privighetoarea cântă pe luncă și deal Și te-ademenște pâinea cu mirosu-i cald. Când soarele răsare de sub deal, prin vie, Aburind a ploaie și a cânt
ELISABETA SILVIA GÂNGU [Corola-blog/BlogPost/380494_a_381823]
-
aripi și să zbori râzând, Să crezi în Dumnezeu și să te scalzi în soare. Citește mai mult Când soarele răsare din crinii DIMINEȚIIȘi se-oglindește-n cerul senin și diafan, ATUNCI pădurea-și țipă bucuria viețiiși primăvara-și prinde perle în mărgean. Când soarele răsare din râul de cristal, Clipocind prin apa-i zglobie de smarald, ATUNCI privighetoarea cântă pe luncă și dealși te-ademenște pâinea cu mirosu-i cald.Când soarele răsare de sub deal, prin vie,Aburind a ploaie și a cânt de
ELISABETA SILVIA GÂNGU [Corola-blog/BlogPost/380494_a_381823]
-
de mult apuse mă înfior. Mă înfior de plăceri și aduceri aminte, Cum ne jucăm cu toții,pe strada...în curte, Ce de năzbâtii făceam,o Doamne! Cu inocentă și rele și bune. Și cea cu părul bălai și ochi de mărgean Mi-apare în minte că întâiași dată. În rochia ei de școlărită,de la ore chiuleam, Pe sub plopi și castani,fără să știm,hoinăream. Mă așez pe o bancă în parc,lăcrimând uitându-mă în apropiere, Trece ceva,ca o părere
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380686_a_382015]
-
ni-l reamintește, în structura-i eliptică, sincopată, pe Ion Barbu: "Cu luare-aminte (pe cînd, seara,/ iatacele-n eșarfe-ncep;/ ea tace leneș; arfe-ncep;/ culoarea minte) (pe cînd seara// alb astru-n cearcăn vînăt, ori/ mărgea-n privirea mea aprinde),/ mărgean, privirea mea, a prinde,/ albastru-ncearcă-n vînători!" (Șase șspre șapteț holorime sau speranța de a suprima șnepedepsitț aerul dintre cuvinte). Sau Macedonski cel al tardivelor rondeluri valsante: "În unduire ca de șarpe/ de pene, umerii ei cad;/ de pe neumerii
Poezia lui Șerban Foarță by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17261_a_18586]
-
de har", "te unge cu vieți de/ turle și crini", "carnea de calvar", alăturări oximoronice ca "luminoasa putrezire", sau dislocări sintactice de sorginte argheziană: "Să-ți dea un castel, viața se adună/ Azi din bucățele, în Spania de șarpe și mărgean"). Răsună în poeziile lui Miron Kiropol teribila sfâșiere a psalmilor arghezieni, sentimentul rătăcirii în "zarea marii stepe", în imensitatea spațiului creat prin retragerea divinității: "Mi-am pierdut capul în groapa cu lei./ Fără Dumnezeu, fără țară/ Sunt ca o prăpastie
Imposibila euharistie by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/17369_a_18694]
-
vinoncoa..." (p. 23). Procedeul permite astfel și crearea de rîme rare, în situațiile în care inventarul lexical al romanei oferă prea puține posibilități. Cartea citată mai conține un exemplu similar: "și-apoi să stăm de taină musafiro:/ ci nu despre mărgeanul că porfiro-/ ghenitii de velit și veninos" (p. 24). Și în volumul recent apărut al poetului, Caragialeta (Timișoara, Brumar, 1998), procedeul e prezent, ca pentru a demonstra cum se pot concilia versul scurt și cuvintele lungi: "el e un omni-
Ingambament extrem by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17987_a_19312]
-
Virtuții, Splaiul Independenței, până la Piața Unirii. Linia N121 va funcționa pe traseul actual, între Piața Unirii și intersecția Calea 13 Septembrie cu șoseaua Progresului, apoi pe un traseu modificat în ambele sensuri pe Calea 13 Septembrie, strada Petre Ispirescu, strada Mărgeanului, strada Buzoieni, strada Amurgului, strada Cârlibaba, strada Salviei, strada Bachus, Prelungirea Ferentarilor, Zețarilor, cu întoarcere pe Prelungirea Ferentarilor, strada Bachus, strada Salviei, strada Amurgului, strada Caporal Preda, strada Soldat Croitoru, strada Buzoieni, strada Mărgeanului, strada Petre Ispirescu, Calea 13 Septembrie
RATB modifică traseele de noapte. Vezi noile rute () [Corola-journal/Journalistic/23947_a_25272]
-
13 Septembrie, strada Petre Ispirescu, strada Mărgeanului, strada Buzoieni, strada Amurgului, strada Cârlibaba, strada Salviei, strada Bachus, Prelungirea Ferentarilor, Zețarilor, cu întoarcere pe Prelungirea Ferentarilor, strada Bachus, strada Salviei, strada Amurgului, strada Caporal Preda, strada Soldat Croitoru, strada Buzoieni, strada Mărgeanului, strada Petre Ispirescu, Calea 13 Septembrie, Bulevardul Libertății, Splaiul Independenței, Piața Unirii. Linia N122 va funcționa pe traseul actual, între Piața Unirii și intersecția Bulevardul Ghencea cu strada Brașov, apoi pe un traseu modificat în ambele sensuri pe strada Brașov
RATB modifică traseele de noapte. Vezi noile rute () [Corola-journal/Journalistic/23947_a_25272]
-
lumină, taxă inversă). Visul se deschide imens asupra unei copilării vizionare, în melanjul de imaginar și senzorial, de întristată puritate și artificiu grațios, ce ne reamintește cantilena eseniniană: "E aici un început de seară,/ Se văd ruinele unei cetăți de mărgean,/ Tu aștepți scrisorile mele ca pe niște flori/ Și-ți amintești de cînd un puști eram.// Mărfuri se arată; și cumpărători./ Ție soarele îți clipește obosit,/ Lăsînd bani de aur prin bucătărie/ Pentru nevăzutul păr încărunțit.// Dar cine să știe
O dublă valență poetică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16271_a_17596]
-
prin bucătărie/ Pentru nevăzutul păr încărunțit.// Dar cine să știe, cine să știe.../ Mărul proaspăt e și preafrumos,/ Plasă de fluturi pe creanga/ Ta vlăguită clipele de prisos.// E aici un început de seară,/ Se văd ruinele unei cetăți de mărgean,/ Tu aștepți florile mele de hîrtie/ Sprijinită de lacrimi ca de un geam" (Început de seară). Pentru ca aceeași frenezie să se exprime și în codul opus, al înverșunării grotești, al demoniei care caricaturizează. Făurită dintr-o unică substanță, viziunea apare
O dublă valență poetică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16271_a_17596]
-
sau de prin zări ? Acestea nu se pierd sub soare, Cât timp privesc în depărtări. Deodată simt ! Se risipește Spre nicăieri norul de gânduri Și mă întorc la vers hoțește, Să te pictez iar printre rânduri. Întâi voi zugrăvi alene, Mărgeanul strâns la tine-n păr. Sub el, cărbune ca sprâncene Și buzele cu roș de măr. Pe pielea albă-spumă toată, Puncta-voi rozul de la sfârcuri Și-o umbră unde nu o dată, M-ai dus la tine în adâncuri. Înspre fundal
ÎNTREBĂRI de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1510 din 18 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377299_a_378628]
-
rezistă. Odaia lui Balcaneus e o lume cu de toate, obiecte în care s-a cuibărit cîte-un duh, care au, înțelepțite de lunga-le nefolosință, cîte o filosofie: "Compasurile spun: Ťorganizeazăť,/ Iar narghileaua cu tacîm: Ťviseazăť;/ Topazele și frunza de mărgean:/ ŤIa bogăția-ascunsă în oceanť;/ Sarica, potul vechi: Ťviață săracă,/ La urmă'n țara ta, coliba dacăť;/ Tambura de turcoaică și tulipa/ Tacîmul de cafea: Ťiubește clipať." Între atîtea contrarii, se duce o viață de om. Încercînd să-și citească - citirea
Rîsul pămîntului by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6960_a_8285]
-
țestoasă, La fîntînă, Izvorul tăcerii, Izvor adînc, Bujori de munte, Ninsoare, Vulturul, Poetul, Moarte în închisoare, Din Sonette an Orpheus de Rainer Maria Rilke (partea I, sonetele 22, 19, 7, 14, 1, 3, 9; partea II, sonetul 22), Insula de mărgean - I, Insula de mărgean - II, Pin din Roma, Scoica, Chiparosul, Împărtășania, Epitaf mărunt, Le grand matin, Lumière étouffée, Naissance de Vénus, Vague.... O parte din texte sînt datate „Aiud, 1949” (sau abreviat : A, 1949); este vorba, probabil, de poezii reconstituite
I. Negoițescu și Wolf Aichelburg în arhivele Securității by Stefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/2857_a_4182]
-
tăcerii, Izvor adînc, Bujori de munte, Ninsoare, Vulturul, Poetul, Moarte în închisoare, Din Sonette an Orpheus de Rainer Maria Rilke (partea I, sonetele 22, 19, 7, 14, 1, 3, 9; partea II, sonetul 22), Insula de mărgean - I, Insula de mărgean - II, Pin din Roma, Scoica, Chiparosul, Împărtășania, Epitaf mărunt, Le grand matin, Lumière étouffée, Naissance de Vénus, Vague.... O parte din texte sînt datate „Aiud, 1949” (sau abreviat : A, 1949); este vorba, probabil, de poezii reconstituite din memorie, întrucît între
I. Negoițescu și Wolf Aichelburg în arhivele Securității by Stefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/2857_a_4182]
-
citez un fragment din jo cul său cu ...m-uri, Metafora modei (Magia misterului multisecularei mode muierești) : „ Minunatul malacov , mitenele monocrome, meditativa muselină, moarul mov, mirificul marchizet, molaticul manșon, macrameul mercerizat, madipolonul mieriu, mantela merinos, magica mătase, mirobolantul marabu, misteriosul mărgean, mignonul medalion, mirajul machiajului migdalat, migălita manichiură, marama meleagurilor muntene”. Dintr-un vechi interviu cu Valentin Silvestru rețin o idee profitabilă :” Fantomele, În teatru, nu mor niciodată!”. Chiar! „Eu am Început, de, ca prostul, să scriu, dragă Doamne, o comedie
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
față, la o cotitură. În acel decor În care ziua Își dădea duhul, Întinsă pe catafalcul văilor Înverzite, părea o zeiță a câmpului care se Întorcea de la scaldă, picături de apă Îi șiroiau pe aripile metalizate ca niște muște de mărgean, prin ele lumina apusului realiza misterioasele afaceri ale descompunerii și difracției. Goana Îi prinsese flori de câmp În radiator, un fir de salcie flutura de antenă ca un steag al victoriei, iar pe capotă i se așternuse o cunună de
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
a dispărut. M-am avântat În urmărirea ei, scăldat de mirosul de prăjeală de pe coridor, culegând din zbor detaliile de Îmbrăcăminte pe care le lăsa În urmă. Mai Întâi, mănușa fină de ațică, apoi voalul care-i adăpostise umerii de mărgean, angelica-i bustieră, un basc de pensionar mâncat de molii și cu moțul rupt, un șorț pătat de bucătăreasă, șalul mai lung decât Calea Lactee, o băsmăluță, o altă bustieră, un portjartier, o cizmă cu carâmbul rupt, inutil să vă spun
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
stranie pentru alții, dar la fel de misterioasă pentru toți, uimește privitorii prin diversitatea curiozităților oferite. Valurile spală mereu-mereu, mai puțin sau mai mult țărmul, formând un joc minunat de lumini și aducând odată cu ele foarte multe alge, scoici sidefate, câteodată și mărgean. Marea, ființa atât de vie, atât de primitoare, care i-a învățat pe oameni să folosească mai bine forțele ei, a încetat să se mai zbată; nici o unduire nu se mai vede. Soarele a apus la orizont, răspândind pe suprafața
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
chiar avea copii acolo, în mare... Doar știm cu toții că zeițele mării îi iubesc pe muritori și de asta unii dintre cei plecați pe mare nu se mai întorc, fiindcă se căsătoresc, acolo, cu ele și rămân în palatele de mărgean de pe fundul mării... Poate de asta surâdea uitându-se la mare, de asta o fi așa de bun cu noi, copiii, ba chiar și cu oamenii mari: el zicea că suntem toți copiii unui singur tată, care este în ceruri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
prima oară: Chiar așa, ce-i fi vrând tu să faci cu aurul ? Ai uitat ?! i-am răspuns. Tu mi-ai povestit de grădina aceea frumoasă. Acolo, în furtună, credeam că o să mă ia tata la el, în palatul de mărgean, la zeițele mării dar eu vreau să merg în grădina de care mi-ai vorbit tu ! E mai frumoasă și e în cer. Ce să caut eu în mare ?! Și, fiindcă veni vorba, cum poate cineva să trăiască în mare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
la noi sunt bruneți, cu pielea arsă de soare și părul întunecat... Ei, ce mai conta ! Acuma nu mai era nimeni , nici mama, nici tata. Da' mi-ar fi părut tare rău ca tata să fi rămas în palatul de mărgean al zeiței mării, fiindcă mama mea era sigur mai frumoasă decât toate zeițele la un loc. Sau poate chiar era zeiță ?! De asta o fi cerut când a murit s-o arunce în mare... poate că știa unde o să-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]