1,017 matches
-
știință, care aduce în subsolurile cărții sale atenta și variata sa informare, confirmând portretul făcut de V. Alecsandri, "cititor de vechi cărți", pretutindeni unde îl întâlnise, în țară, în Franța și Italia. Chiar și în biblioteca închisorii din incinta mânăstirii Mărgineni (Prahova), ctitorie a stolnicului Constantin Cantacuzino. "Eu mi-am început viața intrând în pușcărie pentru revoluție, și închisoarea obligă ca și noblețea." Așa aflăm unde a consultat Nicolae Bălcescu două scrisori despre arta militară al căror autor este Basta. Una
Istorie și literatură by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14493_a_15818]
-
care intră în relație cu celelalte personaje, bune sau rele. Un aport esențial pe scenă îl au actorii nu doar cu experiență, dar și cu un tip de energie specială, recognoscibilă în orice personaj ar interpreta. Este vorba despre Carmen Mărginean și Adina Doba, în primul rînd. În mica trupă a Teatrului de Marionete din Arad au sosit și cîțiva foarte tineri, fără pregătire în domeniu, dar cu dorința de a face această meserie. Într-un fel, spectacolul este și o
Basmele românilor by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14605_a_15930]
-
poet și nici altceva la fel de îndepărtat de problemele artelor plastice și, implicit, ale monumentelor, ci chiar un om de specialitate, pictor de felul lui, fost președinte al UAP, fost director al Muzeului Național de Artă, adică nimeni altul decît Viorel Mărginean. Într-o asemenea situație limită, în care, împotriva naturii, decizia politică se substituia flagrant rigorii profesionale, Marin Sorescu, cel incriminat intens că a cedat tentațiilor puterii și s-a supus impardonabil jocurilor istoriei mici, a găsit resurse proaspete să-și
Ochiul lui Sorescu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13145_a_14470]
-
puțin tonusul spectacolului în totalitatea lui. În orice caz, mie mi se pare că s-a cîștigat aici seriozitatea actorilor, dorința de a-și arăta personalitățile și spiritul unei trupe. Eu numesc asta o revenire la performanță, iar montarea Anei Mărginean - despre care vă voi povesti săptămîna ce vine - de la Teatrul Foarte Mic, cu seniorii trupei, nu face altceva decît să-mi întărească afirmațiile. După cîțiva ani de umbră și căutări, trupa de la Mic revine în forță la acest început de
Pelerinaj spre lumea poveștilor by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12311_a_13636]
-
decît să-mi întărească afirmațiile. După cîțiva ani de umbră și căutări, trupa de la Mic revine în forță la acest început de stagiune, care cred că îi aparține. Mi se pare benefică infuzia de tineri - mă refer la regizoarea Ana Mărginean și la actrița Ada Simionică - precum și comunicarea dintre generații. În spectacolul Nonei Ciobanu am văzut o actriță matură, modestă - pe care mulți am neglijat-o - complexă, plină de nuanțe și spirit ludic, cu resurse interesante și în registre diferite, cu
Pelerinaj spre lumea poveștilor by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12311_a_13636]
-
și ale demobilizării (hai... / stai...), "indicele de reproș": bine, mă.... Ardelenii par a se caracteriza prin tendința spre precauție, neangajare: "nu vor să facă afirmații nefondate și nici nu vor să se angajeze la ceva prin cele afirmate" (p. 72); "mărgineanul cere direct, întreabă mereu, dar dă sau răspunde pe ocolite" (p. 89); "Vorbitorii tind să răspundă cu anticipație la toate întrebările pe care le presupun la ascultător prin intermediul unor enunțuri dezvoltate, concrete, controlabile și analizabile" (76). Și maramureșenii preferă comportamentul
Pragmatică interculturală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12332_a_13657]
-
răspunzând că, probabil, respectiva domnie s-a petrecut prin anul 1840. Răspuns perfect: da, era tocmai în vremea când trei dintre prefecții lui Avram Iancu se numeau Gelu, Glad și Menumorut, iar Apolodor din Damasc construia podul de pontoane de la Mărgineni, județul Buzău. Și astfel s-a mai eliminat o pată albă din perioada dăinuirii noastre pe aceste meleaguri, clarificându-se și o seamă de ambiguități. Păcat că reporterul nu a mai insistat să afle dacă domnia lui Ștefan cel Mare
Alte minuni ale lumii - televizate- by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11688_a_13013]
-
lucrarea „Gogu” - păpușă din rumeguș cu grâu încolțit SECȚIUNEA Creație literară Premiul l: Rașcu Antonia, Tg.Mureș, pentru lucrarea „Cartea care se scrie singură” - proză Premiul ll: Creța Cezara, Tg.Mureș, pentru lucrarea „Darul florilor” - proză Premiul lll (ex.aequo): Mărginean Nicola, Blaj (Alba), pentru lucrarea „Pădurea fermecată” - proză Simu Daria, Blaj (Alba), pentru lucrarea „Căsuța din pădure” - proză Mențiune: Puiu Octavian, Filipeștii de Pădure (Prahova), pentru lucrarea „Primăvara” - poezie Achim Amalia, Tg.Mureș, pentru lucrarea „Primăvara” - poezie CATEGORIA 10-14 ani
REZULTATELE CONCURSULUI PENTRU TROFEUL ARIPI DE PRIMĂVARĂ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380695_a_382024]
-
Tractor”, „Eurovitalis”; Rovinița Mică, Giulvăz (p). VINERI: Timișoara (străzile Timocului nr. 19, Iosif Vulcan nr. 1A), Buziaș (p). Citiri de regularizare în perioada 5 - 9 aprilie Timișoara. Casieria din str. Gh. Lazăr: străzile Baltă Verde, Brezoianu, Păuliș, Macilor, Sacului, Pastorilor, Mărginenilor, Cireșului, Banu Udrea, Comorii, Calea Bogdăneștilor; casieria din Bd. I. Maniu: străzile Musicescu, Hărniciei, Sabinei, C. Șagului, Vegetației, A. Ipătescu, Frunzei, Lacului, Mangalia, Preyer, Vasile Lupu, Gh. Șincai; casieria din str. Ialomița: străzile Carol Davila, I. I. de la Brad, bl.
Agenda2004-14-04-util () [Corola-journal/Journalistic/282275_a_283604]
-
cunoscut drept „La Cetate“ din localitatea arădeană Tauț s-a încheiat în 21 iulie. Zilele trecute, rezultatele acestei a treia ediții a șantierului arheologi au fost făcute publice de colectivul științific format din coordonatorul Pascu Hurezean, dr. Peter Hugel, Florin Mărginean, de la Complexul Muzeal Arad, și dr. Adrian A. Rusu, de la Institutul de Arheologie Cluj, care au avut alături colaboratori și studenți. Aflat la marginea de sud-vest a localității Tauț, la o altitudine de 160 m, situl acoperă o suprafață de
Agenda2004-31-04-cultur () [Corola-journal/Journalistic/282706_a_284035]
-
cea a celorlalți medici de familie. Rezultatele activității rețelei de dispensare santinelă au fost prezentate în cadrul Conferinței MEDINET 2004 desfășurată la București în ultima decadă al lunii aprilie. Amănunte privind rețeaua dispensarelor santinelă pot fi obținute de la dl dr. Marius Mărginean, președintele C.N.S.M.F. și coordonatorul rețelei (tel. 0256-492 118, 0721-223 384). IOAN BÎTEA Sistem unic l Identificarea nou-născutului Recent, a fost publicat Ordinul ministrului sănătății nr. 418, în M.O. nr. 349/2004, prin care se stabilește un sistem unic de
Agenda2004-19-04-general5 () [Corola-journal/Journalistic/282395_a_283724]
-
și calificarea de inspector de resurse umane. Victor Ghenea este președintele Asociației Macedonenilor din România, filiala Timiș, și deși este înclinat spre tehnică, nici literatura nu-i e străină. De altfel, scrie versuri, urmând a publica chiar un volum. Iosif Mărginean Candidatul Partidului Pensionarilor și Protecției Sociale, Iosif Mărginean, s-a născut la 22 septembrie 1937 în localitatea Copăceni, județul Cluj. A absolvit Școala Tehnică de Tracțiune și s-a specializat în locomotive Diesel, automotoare, locomotive electrice. A fost șef de
Agenda2004-22-04-electoral () [Corola-journal/Journalistic/282469_a_283798]
-
Ghenea este președintele Asociației Macedonenilor din România, filiala Timiș, și deși este înclinat spre tehnică, nici literatura nu-i e străină. De altfel, scrie versuri, urmând a publica chiar un volum. Iosif Mărginean Candidatul Partidului Pensionarilor și Protecției Sociale, Iosif Mărginean, s-a născut la 22 septembrie 1937 în localitatea Copăceni, județul Cluj. A absolvit Școala Tehnică de Tracțiune și s-a specializat în locomotive Diesel, automotoare, locomotive electrice. A fost șef de depou locomotive în Cluj, București, Timișoara. Actualmente este
Agenda2004-22-04-electoral () [Corola-journal/Journalistic/282469_a_283798]
-
Partidul „Noua Generație“ 1. Constantin Loloș, tehnician 2. Paula Uruci, agrobiolog 3. Alina Drimeț, economist 4. Mircea Capotă, contabil 5. Sașa Alioșa Cutina, jurist 6. Camenco Todorov, jurist 7. Viorel Fătu, pensionar Partidul Pensionarilor și Protecției Sociale 1. Olimpia Simona Mărginean, redactor carte 2. Nicolae Marcu, inginer 3. Petru Popuțe, tehnician 4. Stoica Miu, maistru mecanic 5. Nicolae Moraru, șef tren CFR 6. Ioan Baran, turnător 7. Ioan Rista, strungar 8. Rafila Miclea, bucătar 9. Petru Adobriței, mecanic auto 10. I. P
Agenda2004-22-04-electoral () [Corola-journal/Journalistic/282469_a_283798]
-
pădurar 33. Monica Demenescu, contabil 34. Mirela Staicu, casnică 35. Dragomir Rusu, pensionar 36. Petru Miloș, pensionar 37. Dan Boată, student 38. Adrian Sabou, mecanic 39. Dumitru Bosovici, electromecanic 40. Mihai Huțu, fermier Partidul Pensionarilor și Protecției Sociale 1. Iosif Mărginean, pensionar 2. Zorica Popuțe, pensionar 3. Mariana Rotar, economist 4. Viorica Rista, pensionar 5. Toma Simianschi, pensionar 6. Victor Rădescu, pensionar 7. Nechit Coconețu, pensionar 8. Ana Danu, pensionar 9. Gabriela Băran, pensionar 10. Ioan Goleț, conferențiar universitar 11. Maria
Agenda2004-22-04-electoral () [Corola-journal/Journalistic/282469_a_283798]
-
cu întreruperea consumatorilor în perioada 5-10 iulie LUNI: Timișoara (străzile Canal Bega, Gen. Magheru, Albăstrelelor, Luduș, Bistrei, Parâng, Deta, Gh. Lazăr nr. 40, scările E, F, B. Deleanu (p), Prahova, Ștefan cel Mare, St. O. Iosif, Gloriei, Banu Udrea, Sacului, Mărginenilor, Pastorilor, Liman), Dumbrăvița - str. Petöfi Sándor (p), Hitiaș (p), Budinț, Topolovățu Mare (p), Bucovăț, Grăniceri (p), Colonia Pădureni, Colonia Bulgară. MARȚI: Timișoara (străzile Canal Bega, Căciulata, Timiriazev, Topârceanu, Labirint nr. 5, sc. A, C, nr. 3, sc. C, Venus, C.
Agenda2004-27-04-util pentru dvs () [Corola-journal/Journalistic/282619_a_283948]
-
Moravița+Vama rutieră+Vama C.F.R. , Vama C.F.R. Stamora Germană, Uivar (p). MIERCURI: Timișoara (străzile Parcului, Rotundă, Repin, Timiriazev, Gârleanu, Dropiei nr. 12, sc. A, nr. 7, sc. A, C. Martirilor (p), Agriculturii, Bd. Gen. Dragalina, Bd. Republicii, Banu Udrea, Sacului, Mărginenilor, Pastorilor, Liman), Fibiș, Mașloc - Fabrică de Lapte, Spital, Primărie; Remetea Mică, Șarlota, Buzad, Altringen, Bogda - sat+tabăra, Sintar, Comeat, Alios - Fabrică de lapte, Brutarie, Cralovăț, Curtea, Jamu Mare (p), Comloșu Mare, Comloșu Mic, Lungă, Beba Veche. JOI: Timișoara (străzile Turda
Agenda2004-27-04-util pentru dvs () [Corola-journal/Journalistic/282619_a_283948]
-
Timișoara (străzile I.I. de la Brad, Stuparilor, Borzești, Verdi, Iris nr. 21, Tacit, C. Bogdăneștilor, Barierei, Nou Proiectată, Belgrad, Semicercului, Umbrei, Taborului, Radu de la Afumați, Mickiewicz, A.D. Xenopol, Banu Severinului, Gr. Ureche, Nekrasov, C. Munteanu, Cireșului, Roșiori, Comorii, Banu Udrea, Șocului, Mărginenilor, Simon, Pastorilor, Spl. Titulescu (p), Sofocle, S. Istvan, Piața Victoriei nr. 5, sc. B), Lugoj (p). Honorici, Românești, Homojdia, Fărășești, Pietroasa, Crivina, Poieni, Racoviță, Ghiroda (p), Stanciova, Nadăș, Foeni (p), Clopodia, Ferendia (p), Comloșu Mic, Lungă, Comloșu Mare. VINERI: Timișoara
Agenda2004-37-04-util () [Corola-journal/Journalistic/282879_a_284208]
-
Gr. Ureche), Jamu Mare (p), Grăniceri, SP Șanț în Cot, „Agromec” Comloșu Mare, Sânnicolau Mare - Fermă pomicola „Sinagro”, Gelu (p), Hitiaș (p), Babșa, Bucovăț. MARȚI: Timișoara (zona blocuri Simion Bărnuțiu, Școala Generală nr. 18, străzile Amforei (p), Banu Udrea, Sacului, Mărginenilor, Liman, Pastorilor, Calea Urseni, Venus, Cireșului (p), Războieni, Zănoaga, Nepos, Guttenbrunn), Remetea Mică, Șarlota, Buzad, Altringen, Bogda - sat+tabăra, Sintar, Comeat, Ghiroda - străzile Jiul, Ialomiței, Stamora Germană (p), Denta (p), Ivanda (p), I.A.S. Foeni, SP Otelec Sud, Comloșu Mare
Agenda2004-28-04-util () [Corola-journal/Journalistic/282644_a_283973]
-
și Charles Perrault, și „Prințul Instalator“, după Hans Christian Andersen. Muzica, incluzând fragmente savuroase de operetă, este compusă special pentru acest proiect de Cári Tibor. Decorurile, păpușile și recuzita sunt creația triplei laureate UNITER, scenografa Adriana Grand. În distribuție, Carmen Mărginean, Adina Doba, Ovidiu Calbău, Mircea Moș, Izabela Cotescu, Cristian Bordaș. Dacă avanpremiera a avut loc la mijlocul acestei săptămâni, premiera oficială se va petrece la deschiderea stagiunii Teatrului de Marionete. Între timp însă, spectacolul a fost invitat la Festivalul Internațional de la
Agenda2004-30-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/282679_a_284008]
-
condiții, în arta profesionistă și ele realizau un oarecare echilibru de ansamblu: primul era acela al colaboraționiștilor instituționalizați și al pictorilor de curte în care intrau, cu grade diferite de implicare (și cu grade diferite, în general) nume ca Viorel Mărginean, Sabin Bălașa, Vasile Pop Negreșteanu, Constantin Piliuță și mulți alții fără autoritate, dar și artiști mult mai complecși cum sunt Ion Bitzan și Ion Șetran care, dintr-un oportunism care ar merita o atenție mai mare și o analiză mai
După zece ani (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17358_a_18683]
-
obișnuise deja să descifreze în această zonă începutul unor promisiuni. în condițiile unei asemenea decomprimări ideologice și ale unei reale și abrupte libertăți de manifestare, Uniunea Artiștilor Plastici și-a proclamat insurgent identitatea atît prin debarcarea pictorului de curte Viorel Mărginean din funcția de președinte, cît și prin ieșirea nițel țîfnoasă și ostentativă din schemele Ministerului Culturii, în fruntea căruia nu se mai găsea, de această dată, Suzănica Gîdea, ci Andrei Pleșu, unul dintre cei mai legitimi membri ai U.A.P.
După zece ani (I) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17377_a_18702]
-
cabinete de propagandă și ale altor laboratoare de partid în care se construiau artiștii de curte și gloriile oficiale. După criteriile derivate dintr-o astfel de percepție, inventarul se constituie aproape spontan. El îi include pe Sabin Bălașa, pe Viorel Mărginean, pe Mihai Bandac și pe încă vreo cîțiva, din același eșalon sau din altele inferioare. Galeria Bancorex nu numai că n-a arătat vreo slăbiciune specială pentru acest segment al fenomenului artistic național, intrat în stereotipia percepției publice, cu precădere
Iarăsi despre pictura lenesă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/18089_a_19414]
-
galeria i-o organizează unuia dintre artiștii cei mai populari, unui artist oficial în sensul neincriminator al cuvîntului, de dinainte de 1990. Fără a fi un sacerdot atletic al cultului ceaușist ori un instrument declarat al esteticii de partid, asemenea lui Mărginean, Bălașa, Negresteanu, Drăgusin și alții, Piliută este mai degrabă un oficial din categoria lui Chirnoagă și Vasile Grigore. Asemenea acestora, printr-un anumit gen de industrie artistică, el a marcat memoria vizuală a privitorilor comozi și a oamenilor cu bani
Iarăsi despre pictura lenesă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/18089_a_19414]
-
stilistici bizantine, așa cum ar lăsa pictorul să se înțeleagă, operează aici în vreun fel, ci un decorativism explicit și o anecdotica irepresibila de caricaturist reprimat. Chiar și atunci cînd iese din captivitatea alb-griurilor, care stau în bună vecinătate a lui Mărginean și a lui Vasile Celmare, pentru a adulmeca mireasma unui peisaj înverzit, pictorul nu ajunge prea departe. Se oprește undeva, într-un spațiu tot edulcorat, de unde se vede bine, dar la mare distanță, peisagistica delicată și cu adevarat rafinată a
Iarăsi despre pictura lenesă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/18089_a_19414]